Page 96 - Drumul_socialismului_1984_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI

15.00 'I
CU EA EXEMPLARĂ A SARCINILOR IDE PLAN 15,30 E
15,05 \
15.45 r
16.10 C
P
20.00 1
Stimulent pentru hărnicie 20,20 1
li
Realităţi desprinse din monografia vie »
li
si dăruire in muncă a unei străvechi aşezări rurale d
I)
d
(Urmare din pag. 1) P.C.R., se înscrie în comple­ I
xul de prevederi şi hotărîri neoclimaterică Geoagiu- în prezent. De la o supra­ oameni, cer şi pămint, par­ 20,35 E
n
întreprinderii vorji majorate elaborate de conducerea Băi însemna un ştrand cu faţă de 36 ha, staţiunea a curgem alte file de mono­ 20.45 îi
cu 50 la sută din sumele partidului nostru, sub îndru­ ţiile înregistrate s-au situat, două bazine de inot şi 4 ajuns la 820 ha ; de la cer­ grafie. loan Vălean, vice­
realizate pe seama depăşi­ marea nemijlocită a tovară­ (a toate culturile, peste salariaţi. Astăzi, ea înseam­ cetare şi producţie exclusiv preşedintele biroului execu­ 21,00 5 Ji
rilor de plan la productivi­ şului Nicolae Ceauşescu, me­ media judeţului - 4 108 kg nă 1 500 locuri pe serie, pomicolă s-a ajuns la noi tiv al consiliului popular tl
tatea muncii şi la reducerea nite să asigure creşterea for­ griu la hectar, 3 050 kg spaţii de cazare in comple­ tehnologii de cultură inten­ comunal, spune : „Despre n
consumurilor materiale, iar ţei economice a ţării, venitul la orz, 18 000 kg la cartofi xele O.J.T., cooperaţiei de sivă la griu, porumb, car­ drumul Împlinirilor din co­ 22.10 S
s
în anul următor de aplicare naţional al poporului, nive­ etc. Tot peste sarcinile pla­ producţie, achiziţii şl des­ tofi, legume pentru să- muna Geoagiu vorbesc r
cu 25 la sută, dacă se înre­ lul de trai al întregii naţiuni. nificate au fost şi produc­ facerea mărfurilor. Mai în­ mînţâ. Producţiile obţinute pină şi pietrele. Da, piatra \
gistrează depăşiri de plan Ne vom mobiliza exemplar ţiile fermelor legumicolă, seamnă „Germisara“, „Dia- la hectar in acest an pe pusă la temelia celor 2 000 c
la aceşti indicatori. în muncă pentru a aplica ne­ pomicolă şi brigăzii viticole. na", complex U.N.C.A.P., cimpurile experimentale — de case noi ridicate pină ?!
II
Această măsură, ca toate abătut aceste măsuri, care Proiectul de Directive ale B.T.7., Ştrand - construcţii 25-30 tone mere, 50 tone acum în timpul ce a tre­ 22,20 1
celelalte adoptate de Comi­ vor aduce importante avan­ Congresului al Xlll-lea al noi, dotate cu aparatură cartofi, 20 tone căpşuni etc. cut de la istoricul Congres 14
taje materiale pentru cei ce partidului a fost dezbătut modernă de investigare şi — arată că acolo unde se al IX-lea, care constituie
tetul Politic Executiv al C.C. muncesc, vor conduce la creş­ pe larg de către toţi oa­ tratament. lucrează cu răspundere şi Începutul celei mai fertile
al P.C.R. acum, în preajma terea eficienţei economice a menii care muncesc în a- Ce face in comună un se aplică tehnologiile adec­ perioade din istoria nouă
Congresului al Xlll-lea al tuturor întreprinderilor. cest colectiv. Am găsit că pensionar ca mine ? Lucrea­ vate rezultatele sint, intr- a României „Epoca Nicolae ţ
şi noi avem încă mari posi­ ză în C.A.P., creşte o vacă, adevăr, notabile. Ceauşescu".
Puternic indemn la creşterea bilităţi de şi creştere a hotăriţi şase oi, patru porci, are 20 Profesori universitari, doc- Pagini de istorie nouă se
pro­
ducţiilor
sintem
7 de stupi, are o gospodărie tor-ingineri, specialişti, oa­ numesc şi staţiunea de ma­ ţ BUC
să le traducem în practică, pe care o vrea mereu mai meni de bază ai agricultu­ şini agricole al cărei parc diopro
eficientei economice făcind astfel dovada depli­ arătoasă. Şi mai vrea să rii socialiste s-au iniţiat in de maşini şi utilaje asigură ua or»
tura j
t nului nostru acord faţă de nu rămină în afara efortu­ tainele cunoaşterii lucrului efectuarea lucrărilor in În­ O rin ui
prevederile cuprinse în a- lui pe care ceilalţi gospo­ pămintului aici, pe băncile treg consiliul unic agro­ •ŞUI Ui
Recenta Hotărîre a Comi­ unităţilor agricole, la nivelul cest proiect, probînd prin dari îl fac pentru sporirea industrial, cele trei unităţi Uongr'
tetului Politic Executiv al C.C. unui an întreg, în cazul uni­ lapte valoarea pe care a- fondului centralizat al sta­ liceului agroindustrial din C.A.P. - Geoagiu, Cigmâu, laptelt
al P.C.R. cu privire !a noi tăţii r.oastre, volumul dobîn­ gricultorii Geoagiului o au tului localitate. Exemplul de lor Aurel Vlaicu - a căror pro­ 8,00 K<
urmat
cei
astăzi
este
măsuri de perfecţionare a zilor va scădea cu aproape intre ceilalţi oameni ai mun­ Intrăm şi la staţiunea de 960 elevi de la cursurile ducţie globală a ajuns as­ rierul
iet,m i
aplicării mecanismului econo- 100 000 lei. In cele două luni cii din comuna .noastră". cercetare şi producţie po­ de zi, de învăţămînt coma­ tăzi la 20,1 milioane lei. Uem .
mico-financiar, reducerea do- din acest an în care bene­ Octavian losivescu, pen­ micolă, unde directorul a- sat ale liceului şi ale şcolii Se pot spune incă multe nuieti
bînzilor şi stabilirea unor li­ ficiem de reducerea dobînzi­ sionar, ne-a oferit alte pa­ cesteia, dr. ing. Ilisle Pasc, profesionale cu profil de lucruri despre drumul pe tec ui
u in <
mite maxime ale rentabilită­ lor, în sumă absolută unita­ gini de monografie. „Ce a ne vorbeşte cu mîndrie des­ care comuna Geoagiu îl ( popoa
ţii la o serie de produse, tea noastră va plăti Ia ban­ fost aşezarea noastră mai pre rezultatele pe care nu­ agricultură, înfiinţată în parcurge spre devenirea sa
acest an.
stimularea oamenilor muncii că cu peste 16 000 lei mai pu­ ieri ? Am să vă spun numai cleul de cercetători de aici Seara, la ora cind braţele într-un oraş agroindustrial Publici
şi a întreprinderilor centru ţin faţă de suma iniţială sta­ că, in 1951, staţiunea bal­ le-a obţinut din 1958 pină nopţii cuprindeau case şl puternic". J Ştiri; ,
creşterea productivităţii mun­ bilită drept dobîndă la cre­ 12,25 B
cii, introducerea progresului ditele ce ni s-au , acordat. Iul ;
Kadio-
tehnic, ridicarea calităţii pro­ Fireşte, măsurilor adoptate 15,00 C
duselor şi sporirea mai ac­ în scopul bunei funcţionări s Buictii
centuată a eficienţei econo­ a mecanismului economicorfi- i tor al
mice este menită să stimu­ nanciar trebuie să le răspun­ cintece
diogaz
leze unităţile economice în dem printr-o preocupare deo­ \ Bulcti
realizarea în condiţii tot mai sebită în ceea ce priveşte \ dul —
bune a sarcinilor de plan, utilizarea cu eficienţă ridica­ \ •ştiinţa
A iulie:
determinînd creşterea preo­ tă a creditelor în scopul spo­ serii; :
cupării pentru utilizarea ra­ ririi producţiei agricole şi în \ lVIemo
ţională a fondurilor materia­ special a livrărilor la fondul ncsc;
* O z
le şi băneşti, pentru reduce­ de stat şi la fondul de au- di o jur
rea volumului creditelor ban­ toaprovizionare. Acţionînd în \ muzic.
care, a costurilor de produc­ acest spirit, vom asigura o \ stop 1
ţie şi sporirea continuă a a- valorificare mai deplină a
cumulărilor. potenţialului productiv al \
Pentru buna desfăşurare a cooperativei agricole, fiind \
procesului de producţie, în stimulaţi să realizăm o gos­ \
acest an unitatea noastră — podărire judicioasă o tuturor
C.A.P. Geoagiu - a bene­ mijloacelor ma'ennie şi Fi­ \
DEV
ficiat de credite în valoare nanciare pe care le avem Omul
de peste 3,2 milioane lei. Fă- la dispoziţie. (Arta)
cînd un simplu calcul, rezul­ \ Străin
tă că prin reducerea de la AURELIA SUSAN, dern •
Mi-
5 la 2 la sută a dobînzilor contabil şef Geoagiu — o comună cu tot mai multe argumente de progres. UrJCUl-
pentru credite ce se acordă al C.A.P. Geoagiu ra); :
ciori nţ
ŞANI
t-u (
Planul sortimental zilnic se poate îndeplini! Dezvoltarea rapidă , SUCCESE IN nc la
Treoă
întrecerea icmbr
o prestaţiilor de servicii verde
(Urmare din pag. 1) ghe Cio-ogaru, care dau nologii de elaborare a oţe­ sociausta Reiaţi
cea mai mare aten­ lurilor aliate cu crom, ni­ fărul)
Ut la
tetului de partid din sec­ ţie procesului tehnologic chel şi molibden (metoda (Urmare din pag. 1) plasează la acţiunea de con­ norul)
ţie. Dar ne-am confrun­ de elaborare a oţelului, pen­ cu o singură zgură şi alte­ tractare ce se desfăşoară pe 27 200 tone minereu fost i
tat cu necazuri legate de tru a realiza în fiecare le), instruirea practică a ultima perioadă, in urma ce­ plan central şi unde vor fi URIC/
mea (
structura şi compoziţia fie­ schimb mărcile cerute, al­ întregului personal munci­ rinţelor populaţiei, a pus în prezentate articole de galan­ cuprifer peste plan Mărie
rului vechi primit de la ţii, ca Vasile Leţcanu, tor la locurile de muncă, faţa cooperatorilor exigenţe terie, lenjerie şi decoraţiuni RAŞT
furnizorii din ţară. Deoa­ Teodor Mercaş, Florea precum şi punerea în func­ mari, pe de o parte în ceea interioare, obiecte de maro- Comuniştii, întregul colec­ Priete
GIU-E
rece nu se acordă atenţia Voicu, nu se ocupă cu toa­ ţiune a staţiei de tratare ce priveşte calitatea lucrări­ chinărie, plâpumi şi confec­ tiv de muncă al minei (Casa
cuvenită la sortare, în fie­ tă grija de buna dozare a a oţelului în vid. Odată lor, modul de servire, res­ ţii - acţiune importantă pen­ Cccilir
rul vechi pe care-1 primim fiecărei încărcături. Drept rezolvate, vom putea asi­ pectarea termenelor de exe­ tru realizarea planului in Deva raportează în cinstea cia); :
out; (
şi-l încărcăm în cuptoare urmare, au cele mal multe mila elaborarea unor mărci cuţie, iar pe de altă parte anul viitor. De asemenea, înaltului forum al comu­ la van
se află unele elemente — şarje declasate, neîncadrate de oţel de cele mai înalte în ce priveşte realizarea pla­ in programul de investiţii se niştilor — Congresul al SI MEI
— sei
cupru, molibden, nichel, în cerinţele programării pretenţii calitative, cerut nului, ca şi dorinţa de a ne prevede construirea unor spa­ Xlll-lea al partidului — ILTA:
staniu, sulf, fosfor — care zilnice. Avem în atenţie de beneficiarii interni şi situa la un grad superior ţii noi la parterul blocului 5, fotbal
se regăsesc apoi în compo­ această situaţie şi o vom externi. în rîndul sistemei cooperaţiei aflat în construcţie, unde se însemnate depăşiri de plan
ziţia unor şarje. Acestea soluţiona, făcînd ordine atît Există la colectivul de meşteşugăreşti. In scopul rea­ vor muta atelierele de pres­ la extracţia de minereu.
sint declasate, trecute la in sectorul de pregătire şi oţelari de la O.E. 2 multă lizării acestor deziderate, co­ tări servicii, iar in perspecti­ Puternic mobilizaţi în mun­
alte mărci, necerute în pro­ dozare, cît şi la elaborarea frămîntare, căutări necon­ lectivele de lucrători din u- că, beneficiind de o bună 0
gramele zilnice de elabora­ şi turnarea oţelului. tenite pentru a răspunde nităţile de prestări şi de va anului 1985 este prevăzu­
re. Greutăţi mai avem şi — Că- ne putem încadra în fiecare schimb, zilnic, producţie s-au mobilizat per­ tă construirea unui ,atelier aprovizionare cu materia­
din cauza calităţii neco­ sută la sută în cerinţele cerinţelor programului soi- manent, obţinind depăşiri de producţie, care va per­ le a fronturilor de lucru, Ti ni]
respunzătoare a prafurilor producţiei fizice sortimen­ timental, pentru a elabora importante la principalii in­ mite dezvoltarea activităţilor utilizînd metode de exploa­
termoizolante, uneori a tale stabilite prin progra- acel oţel, acea marcă de dicatori de plan. Astfel, în de argăsitorie, tăbăcârie şi tare de mare productivita­ răcens
totodată
asigurînd
electrozilor... mele zilnice o demonstrea­ care economia naţională perioada care a trecut de la blănărie, optime la locurile de tempo
condiţii
— ... Dar şi din neaten­ ză zilele şi săptămânile în are nevoie la momentul începutul anului, s-a obţinut muncă. te, minerii deveni au ex­ cădea
Vîntul
ţia noastră în ceea ce pri­ şir în care nu avem nici oportun. Sprijiniţi mai a- la producţia marfă un spor tras suplimentar sarcinilor derat
veşte buna coordonare a o şarjă în afara progra­ tent în privinţa aprovizio­ de 75 000 lei, la producţia Preocupîndu-ne în conti­ de plan, în zilele trecute Tempc
dozărilor de încărcare a mului — continuă tehno­ nării cu materii prime de marfă Industrială de 84 000 nuare de calitatea, diversi­ din luna octombrie, peste fi cup
2 şi 1
cuptoarelor, în funcţie de logul secţiei, inginerul Ma­ calitate şi în structura ce­ lei, la prestări o depăşire tatea, servirea promptă şi coborî
marca de oţel cerută prin rin Nistor. Pentru a ajunge rută, oţelarii, în frunte cu de 31 000 lei şl s-au livrat politicoasă a cetăţenilor, co­ 2 600 tone minereu cupri­ de mî
programul zilei, chiar a însă la acest „sută la cei peste 150 de comunişti, mărfuri la fondul pieţei, peste lectivele noastre de muncă fer, ceea ce a făcut ca grade.
schimbului respectiv — in­ sută" sîntem pe punctul sînt ferm hotărîţi să-şi în­ plan, în valoare de 1 514 000 vor face totul pentru reali­ plusul de minereu extras ţa cea
de cir
tervine inginerul Gheorghe de a rezolva alte proble­ deplinească arfgajamentul lei. La aceste rezultate, con­ zarea in cele mai bune con­ de la începutul anului, să local
Ranga, şeful secţiei. Dacă me tehnice: poşta pneuma­ asumat în cinstea celui tribuţii deosebite au avut diţii a sarcinilor exprese ce Izolat,
avem prim-topitori ca tică pentru probele trimise de-al Xlll-lea Congres al unităţile de blănărie, auto- ne stau în faţă din Proiectul se ridice la 27 200 tone. La 3
Gheorghe Prenciu, Petru laboratorului, introducerea partidului, de a da ţării moto, tăbăcârie, croitorie, ar­ de Directive ale Congresu­ Este un succes de muncă răd u
Brăneţ, Marius Popescu, automatizării la consumul oţel electric mai mult, de ticole pentru femei, marochl- lui al Xlll-lea al partidului, remarcabil pe care minerii porar
maistrul Constantin Mazi- de oxigen în bala meta­ cea mai bună calitate, în nărle, înregistrări benzi inchinind succesele obţinute de la Deva sînt hotăriţi ploua,
lu, subinginerul loan Popa, lică (pentru a stăpîni în­ sortimentele de mărci ce­ electromagnetice. mal îi
soare.
inginerii Petrică Luca, tregul proces de oxidare), rute zilnic în ţară şi la In prezent, şefii de secţii apropiatului forum al comu­ să-l amplifice cu fiecare zi
Grigore Loghinescu, Gheor­ punerea la punct a noi teh­ export. şi merceologii noştri se de­ niştilor. caro trece din acest an,