Page 1 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT1-VĂ! SESIUNEA CONSILIULUI
Succese POPULAR JUDEŢEAN
»
 in întrecerea sesiunea Consiliului popular rii unor măsuri ferme im
Ieri, la Deva, a avut loc
scopul
bunei
mai
gospo
al judeţului Hunedoara. ur dăriri a păşunilor şi fîne-
O A L I S M l i L socialistă mătoarea ordine de zi : Consiliile pentru animale.
incit
ţelor
astfel
naturale,
adoptat
Sesiunea
a
acestea să devină principa
la bază de asigurare a fu
— Raportul cu privire la
rajelor
modul în care au acţionat
populare,
Inspec
consiliile populare şi uni
deţinătoare
tăţile
pentru
administrarea, gospodărirea toratul silvic judeţean, coo
perativele agricole de pro
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C şi ameliorarea pajiştilor ducţie, gospodăriile popu
naturale ;
laţiei au obligaţia de a face
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N — Raportul privind acti ca toate terenurile cu pajişti
vitatea de soluţionare a naturale să devină mari pro
problemelor ridicate de ducătoare de furaje, apli-
oamenii muncii în audienţe cînd cu stricteţe toate lu
Anul XXXVI, nr. 8 390 VINERI, 2 NOIEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani şi scrisori; crările de întreţinere şi
— Programul de măsuri gospodărire, de eliminare
pentru asigurarea condiţii a degradării şi luînd mă
lor de aprovizionare a suri pentru administrarea
populaţiei în perioada corectă a acestei importan
Vizita de lucru a tovarăşului toamnă—iarnă 1984—1985 ; te avuţii naţionale. S-a sub
— Măsuri organizatorice.
liniat, de asemenea, nece
La dezbateri pe margi sitatea unei mai puternice
nea problemelor înscrise la mobilizări a locuitorilor sa
Nicolae Ceauşescu în unităţi ordinea de zi au luat parte telor la acţiuni de curăţire
pajiştilor
CHIMIŞTII tovarăşii ! Emil Maiorescu, şi întreţinere a importante
sarcini
naturale,
Viorel
Faur,
Ioan
Fulea,
SPORESC Cornel Mînja, Veronica revenind în acest sens con
economice şi institute REALIZĂRILE Pîrva, Sabin Rusu, Lazăr siliilor de populare, organiza
Filip, Ştefan Crăciun.
tineret,
celorlalte
ţiilor
Ac{it>mn<l cu abnegaţie şi în cuvîntul lor, vorbito organizaţii de masă şi ob
obţine
a
d&ruire tot mai însemnate, rii şi-au exprimat adeziu şteşti, cît şi deţinătorilor
pentru
de cercetare din Capitală oamenii muncii de la în nea deplină la Hotărîrea particulari de terenuri.
suceesc
Dezbătînd
Orăş-
chimică
treprinderea
tlo înscriu zi de zi noi şi Plenarei C. C. al P.C.R. cu soluţionare a activitatea de
problemelor
privire la realegerea tova
realizări
in
T o v a r ă ş u l Nicolae unitate, au fost stabilite eum şi în direcţia realiză remarcabile Astfel, hărnicia răşului Nicolae Ceauşescu ridicate de oamenii muncii
producţie.
Ceauşescu, secretar general noi măsuri menite să asi rii utilajelor necesare fa chiimLştUor de la Orăştic, — revoluţionar înflăcărat, în scrisori şi audienţe, se
al Partidului Comunist Ro gure îndeplinirea cu suc bricării acestor produse. pe perioada trecută din a- strălucit conducător, ctito siunea a cerut consiliilor
mân, preşedintele Republi ces a sarcinilor ce revin T o v a r ă ş u l Nicolae cest an, se materializează rul României socialiste mo populare, unităţilor econo-
fa
producţiei
depăşirea
cii Socialiste România, a acestor unităţi industriale Ceauşescu a fost pri marfă cu peste 15,5 mili derne, personalitate proe mico-sociale, instituţiilor să
început, joi, 1 noiembrie, şi de cercetare bucureştene mit cu m a r e bucurie oane lei, a producţiei glo minentă a lumii contem acţioneze cu mai m'oRi
o vizită de lucru în mari din programul de muncă de cei care lucrează în a- bale cu 24,8 milioane lei, porane, luptător neobosit operativitate şi răspundere
totale
de
producţiei
mase
unităţi industriale şi de prefigurat în proiectul de ceastă unitate, de alţi oa plastice cu 198 tone şi ex pentru înţelegere între po pentru rezolvarea lor, ast
cercetare din Capitală. Directive ale Congresului meni ai muncii de pe plat portului cu 1,7 milioane lei. poare, pentru pace — la fel incit să se întărească
Această nouă întîlnire a al XlII-lea al partidului. forma electronicii do la ÎN AVANS — cel de-al XlII-lea Congres, necontenit legăturile depu
t o v a r ă ş u l u i Nicolae Desfăşurată în aceste zile Băneasa. LA EXPORT în funcţia supremă de taţilor cu populaţia, să
Ceauşescu, cu reprezentanţi de puternic avînt în între Prin intermediul unor secretar general al parti crească aportul cetăţenilor
ai unor cunoscute colec cerea socialistă, cînd oa grafice, utilaje perfecţio La întreprinderea de tri dului, chezăşie a dezvoltă la înfăptuirea propunerilor
tive muncitoreşti se înscrie menii muncii din Capitală, nate şi produse, gazdele au cotaje tip lină Hunedoara rii ascendente a patriei de interes obştesc.
în amplul şi rodnicul dia asemenea întregului nostru prezentat evoluţia princi s-a lansat in fabricaţie ul noastre pe calea socialis Sesiunea a aprobat Pro
comandă
ex
pentru
tima
log pe care secretarul ge popor, îşi mobilizează in palilor indicatori de efi port din planul acestui an. mului şi comunismului. gramul de măsuri pentru
neral al partidului îl poar tens energiile pentru a cienţă ai cercetării şi pro Harnicul colectiv de mun Referindu-se la probleme asigurarea condiţiilor de
că al acestei unităţi, care
tă permanent şi nemijlocit întâmpina cu noi şi tot ducţiei, arătând, între al se prezintă cu planul rea le înscrise pe ordinea de aprovizionare a populaţiei
cu făuritorii bunurilor ma mai mari realizări apro tele, că valoarea produc- lizat şi depăşit la princi zi, participanţii la dezba în perioada toamnă —
teriala din întreaga ţară. piatul forum al comunişti ţiei-marfă realizate creşte palii indicatori pe cele 10 teri au analizat în spirit iarnă 1984—1985 şi a adop
Ca de fiecare dată, vizita lor români, vizita s-a con în acest an cu peste 40 la luni trecute din acest an, critic şi autocritic modul tat măsuri corespunzătoa
finalizeze
angajat
s-a
să
a prilejuit o analiză apro stituit într-o nouă şi vi sută faţă de 1983, obţinîn- pînă la 10 noiembrie şi a- cum au acţionat consiliile re în celelalte probleme
fundată a modului în care brantă mărturie a unităţii du-se beneficii de peste 28 ceastă comandă, dedicînd populare judeţean, munici examinate.
se realizează prevederile de de gînd şi faptă a munci milioane lei.' succesul evenimentului de pale, orăşeneşti şi comu Sesiunea a hotăiât urmă
primă importanţă din viaţa
plan pe anul în curs şi pe torilor, tehnicienilor, ingi politică a ţării — Congre nale, Inspectoratul silvic toarele măsuri organizato
întregul cincinal, orientările nerilor şi cercetătorilor din Apreciind rezultatele ob sul al XlII-lea al partidului. judeţean, cooperativele a- rice :
de mare însemnătate pri unităţile vizitate, a dra ţinute, tovarăşul Nicolae gricole de producţie şi alţi — eliberarea tovarăşului
vind promovarea progresu gostei nemărginite faţă de Ceauşescu a cerut să se ac ASOCIAŢIA deţinători de terenuri în Gheorghe Vasiu din Co
lui tehnic, realizarea exem partid, de secretarul său ţioneze în continuare pen ECONOMICA vederea mai bunei admi mitetul executiv al Consi
ciclului
cer
tru
scurtarea
plară a producţiei fizice şi a general, tovarăşul Nicolae INTERCOOPERATISTĂ nistrări, gospodăriri şi a- liului popular judeţean Şi
sarcinilor de export, spo Ceauşescu. cetare — proiectare — pro CHIMINDIA meliorări a pajiştilor na din funcţia de vicepre
rirea tot mai accentuată a ducţie, subliniind că în a- turale. şedinte, primind alte însăr
productivităţii muncii, în Primul obiectiv înscris cest mod va creşte eficien A ÎNDEPLINIT Subliniind faptul că în cinări ;
noirea producţiei, reduce în agenda vizitei a fost ţa întregii activităţi de PLANUL ANUAL acest an statul a alocat — eliberarea tovarăşului
rea consumurilor de mate Centrul de cercetare ştiin cercetare, se va accelera DE LIVRARE peste 72 milioane lei pen Alexandru Voiculescu din
rii prime, combustibil şi ţifică şi inginerie tehnolo introducerea progresului A PRODUCŢIEI tru lucrări de întreţinere a Comitetul executiv al Con
energie, diminuarea chel gică pentru semiconduc tehnic în întreaga econo păşunilor, vorbitorii au a- siliului popular judeţean şi
tuielilor materiale, ridica toare, unitate în care se mie. Analizînd activitatea DE LAPTE rătat că aceste importante din funcţia de prim-vice-
rea calităţii produselor şi desfăşoară o intensă acti de cercetare şi micropro- Hotăriţi să întîmpinc Con fonduri n-au fost folosite preşedinte şi trecerea sa în
a eficienţei- întregii acti vitate de cercetare şi mi- ducţie, secretarul general al gresul al XHI-lea al parti in toate cazurile în mod altă muncă ;
dului cu rezultate deosebi
vităţi economice, aplicarea croproducţie pentru com partidului a arătat că se te in muncă, oamenii mun raţional, din care cauză — alegerea tovarăşului
noului mecanism eeonomi- ponente electronice semi impune o legare mai strîn- cii de la Asociaţia econo potenţialul productiv al u- Viorel Ocoş în Comitetul
co-financiar. Pe baza exa conductoare din familia să a rezultatelor cercetării mică intercooperatistă Chi- nor păşuni şi fineţe nu se executiv al Consiliului
minării atente a posibili diodelor, tranzistoarelor, mindia raportează că şi-au ridică încă la nivelul pla popular judeţean şi în
tăţilor existente în fiecare circuitelor integrate, pre- (Continuare în pag. a 4-a) realizat planul de livrare a nificat, iar o seamă de funcţia de prim-vicepre-
producţiei .de lapte pe în terenuri degradate sau ne şedinte.
tregul an 1981, care este productive n-au fost ame în încheierea lucrărilor
1 I de 7 100 hl. Directorul uni najate corespunzător. sesiunii a luat cuvîntul to
Popcscu,
Gelu
tăţii,
ne-a
PAGINA
relatai că pină Ia sfîrşitul Examinînd această pro varăşul Radu Bălan, prim-
BUNULUI acestui an se vor livra su blemă în lumina prevederi secretar al Comitetului ju
GOSPODAR plimentar la fondul de stat lor proiectului de Directi deţean Hunedoara-al P.C.R.,
peste 1 400 hl lapte.
ve ale Congresului al XlII- preşedintele Comitetului
(pagina a 2-a) (Continuare în pag. a 3-a) lea al partidului, sesiunea a executiv al Consiliului
insistat pe necesitatea luă- popular judeţean.
Fişe pentru „cartea“ unei formaţii
Numele său este preten energie. Şi am mers la gresele al Xl-lea şi al XII- 1983 lucrează la construc
ţios dar pe deplin justifi locurile tor de muncă. Spa lea ale partidului, şi in pe ţia lui „FO 90/390“ — un
cat : formaţia mecanică de ţiile sint nişte încăperi e- rioada ce a urmat, pînă in ' tip de turbină pentru mi-
precizie ! In organigrama chipate cu aparatură şi u- preajma, marelui torum al crohidrocen tra le.
unităţii nu apare şi nici tilăje. Ca mărime, cu puţin comuniştilor din acest an, Tinărul Doru Prieob,
n-ar fi posibil. întreprinde peste odăile unui aparta- a urcat treptele măiestriei strungar, ne-a declarat :
Un imperativ al acestor zile : toate tractoarele folosite „Am fost primit în partid cu
cu randament maxim la arături î rea de producţie industria
lă şi construcţii căi ferate o lună înainte de Congre
(I.P.I.C.C.F.) Deva are o spmrvi mmwnoNAR - sul al Xll-lea al partidului.
OAMENI Al MUNCII structură complexă şi aco Sint fericit că in actualul
peră ca domeniu distinct cincinal am putut să mun
DIN AGRICULTURĂ ! de activitate, o zecime din A MUNCII SI VIEŢII COMUNIŞTILOR cesc şi să contribui, după
ţară. Formaţia despre care puterea mea, La înfăptui
Acţionaţi în aceste zile cu toate torţele, şi vorbim este în realitate o ment. Şi beneficiază exact prolesionale, ale cunoaşte rile revoluţionare ale popo
mijloacele mecanizate pentru transportul din echipă de lucru, o celulă de aceeaşi posibilitate inti rii. El spune scurt : „Dato rului nostru. Apropiatul fo
rum al comuniştilor îmi dă
vie care pulsează energie
cîmp al porumbului şi tuturor celorlalte produse în Secţia de reparaţii me- mă de a circula dintr-o ca rez totul comuniştilor“. Cum noi aripi !".
să-i înţelegem altfel decla
agricole, pentru eliberarea grabnică de coceni cano-energetică Deva din meră in alta. Am mai con raţia, decit prin faptele ca Străbatem alte şi alte
şi de alte resturi vegetale a întregii suprafeţe ! care face parte. statat că ,,precizia" din de re i-o întăresc ! lată cîteva, spaţii de producţie ale for
- Nucleul familiei noas numirea microcolectivului din deceniul de cînd e co maţiei. Oamenii povestesc,
MECANIZATORI ! tre - preciza comunistul are o formă reală, concre munist. Începe cu construc rememorează, cuvintele „a-
tă. Are, de 27 ori, alt nu
Ion Grecu, şeful formaţiei similare“, „nou" se aud
me şi prenume... ţia stîlpilor telescopici pen aproape lingă fiecare uti
Folosiţi cu randament maxim tractoarele şi — îl constituie fiecare din tru şantiere. Cifiva ani la
Gheorghe
Lăcătuşul
V.
timpul bun de lucru pentru a termina neîntîrziat cei 27 de oameni care o Muntean. La numai 29 ani, rind. In 1979, „urcă" spre laj. De fapt, însăşi echipa
s-a înfiinţat in 1981 dintr-o
compun : 12 comunişti şi
efectuarea arăturilor adînci de toamnă pe toate 15 u teci şti. Muncitori de i se spune „vechi specia cuvele de 50 tone şi de 100 necesitate productivă nouă:
suprafeţele planificate, realizînd totodată ferti înaltă calificare, adevăraţi list". Este din Vălişoara. A tone pentru cuptoarele elec
lizarea unor suprafeţe cît mai mari cu îngrăşă profesionişti in meseria lor. venit ca ucenic, a crescut. trice 9 (solicitate de „Oţelu MARIN NEGOIŢA
roşu"
in
eliminării
scopul
In luna mai 1974 a fost
Am vrut să cunoaştem a-
minte organice ! ceste „nuclee" încărcate cu primit in partid. Intre Con- importului). Din decembrie (Conlinuare în pag.^a 3-a)
