Page 10 - Drumul_socialismului_1984_11

DRUMUL SOCIALISMULUI MR.
Fug. 2

15.00 Telex
15,05 Omul şi s;
15,2» Algeria, i:
35,35 Studioul tj
20.00 Telejurnal
V>r)
IN INTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R. 20.20 Ţara intr
pină
Coi
XlII-Ica o
Comunist
Dialog de
întreprinderea de prospecţiuni şi explorări geologice Deva “~ în dezbătui
tul de Dh'
zent şi pe
mecanizare
rii
angajată dinamic in creşterea bazei de resurse minerale utile 20,35 Cu vLse nc
urcuşul (c<
Poem muzi
21.00 Şantierul,
ţiei revolu
Citeva zile la rind am ţia Leşnic-Muncel - Petru „Intre orizonturile 5 şi 6 am muncă şi modul cum a ac­ Gindirea tehnică in acţiune lă a munc
fost prezenţi in perimetrul Costache, şeful unei echipe construit mai intii un suitor ţionat reprezintă o experi­ * 21.20 Film seria:
mai multor brigăzi geolo­ de mineri, ca răspuns ne pe axul pufului. Apoi, am enţă de vîri. Pe plan in­ nerct (col
nu au vîrt
gice complexe din cadrul arată chiar utilajul cu care trecut la executarea lucră­ tern nu am făcut . altceva — în prezent, 08 la su­ pă modernă şi înaintăm 22.00 Kevista
întreprinderii de prospecţiuni lucrează - instalaţia c e rii. Se înţelege că tot ma­ decît să transferăm opera­ tă din excavaţiile subte­ repede. înainte betonam tică Tv.
şi explorări geologice Hu- perforat cu un braţ „I.M.P. terialul dislocat curgea in tiv metode, utilaje şi chiar, rane sînt încărcate meca­ un tronson de 1,5 m în 2 22.20 Telejurnal
lor).
iar
de
lucru,
nizat — aprecia tovarăşul schimburi
nedoara-Deva ; la Teliuc, 1“ : „Cu acest utilaj, tim­ orizontul de jos, de unde temporar, oameni cu expe­ Ioan Cioflica, inginer şef acum îl terminăm în mai
Hâlmagiu, Veţel, Brad. Am pul de perforare se reduce era transportat cu mijloa­ rienţă de la o brigadă geo­ al I.P.E.G. Deva. în cu- puţin de un schimb".
străbătut diverse puncte de de la 2 ore şi 40 de mi­ cele mecanizate existente. logică la alta, adică acel rînd, fronturile de lucru La puţul de explorare JgAPK
lucru, putem spune, cu co­ nute la o oră şi 40 de mi­ Am eliminat efortul uriaş „colet" preţios acumulat in
te geografice şi de muncă nute". Tot despre mecani­ de a-l scoate vertical di­ mod firesc în confruntarea vor fi dotate cu încă 10 Muncel, maistrul princi­
înalte, chiar dacă este vor­ zare, ca argument al expe­ rect din puţul în construc­ directă cu problemele apă­ maşini de încărcat. For­ pal Viorel Alcxa ne-a vor­ BUCUREŞTI
ba de mari adincimi sub rienţei pozitive, ne-a vorbit ţie. Aşa am realizat într-un rute in fiecare perimetru maţiile care execută cele bit despre importanţa dioprogramul di
La ordinea zilei
scoarţă, ori de „miezul" şi sondorul şef Gheorghe timp optim 70 m din cei cercetat. Am avut perma­ trei mari puţuri de ex­ greiferelor de încărcare şi tură; 7,00 Radii
exercitării unor profesii : Filipoaica, de la sonda 206 m cit va măsura obi­ nent in vedere realizarea plorare — la Veţel, Ro­ folosirea unui troliu pro­ Urmînd chemă
şia Poieni şi Vadu Dobrii vizoriu, pentru a nu stag­
sondor, miner, geolog, me­ sarcinilor complexe, de şului Nicolae
ăl
Congresului
săparea
canic ş.a. Interlocutorilor inaltă ţinută ştiinţifică şi — beneficiază de insta­ na montarea puţului, pînă faptele noastre
moderne
de
lucru. la
de
laţii
maşinii
le-am adresat aceeaşi îrt-- în „explorarea" simţire patriotică, trasate La Roşia Poieni am in­ 8.00 Revista pre
extracţie „2 T 1600“. Cu
trebare : „Ce anume consi­ de t o v a r ă ş u l Nicolae trodus podul mobil şi co- acest troliu s-a ajuns la ricrul melodiile
letin de ştiri; î
deraţi că reprezintă experi­ Ceauşescu, pe baza cărora dem ascultători
enţa Înaintată în munca experienţei de muncă a fost elaborat, pentru pri­ fragul glisant, pentru be- adîncimea de 61 m, cu 5 Buletin de ştiri
proprie sau în activitatea ma dată in ţara noastră, un tonarea pe verticală. m peste plan. Numai în ment folcloric;
Pe teren am văzut „pe septembrie
colectivului din care faceţi program de cercetare geo­ viu" procesul de mecani­ a.c., puţul a nii corale; 11,00
11,05 Si
ştiri ;
parte ?" 14067 Vadu Dobrii : „Folo­ ectivul in final". logică şi geofizică de ma­ zare a lucrărilor geologi­ fost adîncit cu 4 m peste Soarelui; 11,35
prevederi.
„Faptul că lucrăm îm­ sirea mecanismelor, oricît Am mai constatat un fe­ re anvergură. Abia acum, ce. La Vadu Dobrii, ing. Toţi interlocutorii au 12.00 Buletin dt
preună, că sîntem uniţi la de simple - cum este cel nomen interesant... Deşi cînd ne întrebaţi, ne dăm Ionel Ster, şeful brigăzii avut aprecieri pozitive a- Din comoara;
12,15 Magazin t'
greu este o experienţă bu­ pentru deşurubarea garnitu­ experienţă înaintată, dem­ seama că merită să fie geologice complexe Teliuc, supra tehnologiilor noi şi (ific ; 12,45 A
nă - ne declara mecanicul rilor de foraj - reduc efor­ nă de consemnat, există pe consemnate citeva lucruri şi Radio-Tv.; 13,0
Auruţ Talagiu, secretarul tul fizic, sporesc rezultatele. toate liniile de activitate in privinţa experienţei. Dar, ne-a vorbit despre noua utilajelor de mare randa­ la 3; 15,00 Club
16.00 Buletin di
organizaţiei de partid din Pină în ziua da 18 septem­ ale I.P.E.G. Deva, oamenii tot ceea ce am obţinut tre­ instalaţie de perforat cu ment din dotarea între­ Cintcc de împ
un braţ : „Am lucrat cu prinderii. Este firesc, în-
g r upa Căzăneşti. Aşa am brie noi am realizat intreg nu o mărturisesc. Mai bine- buie să fie considerat ca ea timp de 4 luni (faza trucît unele instalaţii sînt Solişti şi formi
reuşit noi - David Vraciu, planul lunii respective, de zis, acţionînd din interior, un răspuns faptic la efor­ de experimentare pentru realizate chiar de oamenii ce de sate;
e
gazeta
Radu Şoica, Nicolae Co­ 130 m. La plan, la obţine­ ei nu sesizează că sint po­ turile uriaşe pe care ţara omologare). Am obţinut I.P.E.G. Deva. Sever Su- letin c tiri;
brei, Moise Mager, in to­ rea succeselor contribuie sesorii unor iniţiative şi me­ le face pentru a-şi spori ca noastră; 17,
tal 12 mecanici de utilaje mulţi factori, mecanizarea tode de muncă fertile, noi. baza de materii prime, la viteze foarte bune, de 102 ciu, inginer şef foraj, ne şl te cint, pa'
- ca in numai 4 zile (29 fiind unul din cei mai im­ Se izbesc de greutăţi, le prevederile luminoase din m pe lună. Acum insta­ declara : „Povestea lui program nuizie.
rele serii; 19,30
septembrie - 2 octombrie portanţi". rezolvă, acumulează şi merg proiectul de Directive ale laţia se află la Brădăţel, FG—1,2 M se cunoaşte. ClU; ..z,00 O Zi
1984) să echipăm cu con­ mai departe, aplicînd solu­ celui de-al Xlll-lea Congres, unde se continuă experi­ Vrem acum să facem o * Radiojurnal;
mentarea".
La
semimobilă
de
galeria instalaţie
ducte pentru apă-aer, bur­ La puţul de explorare ţiile cucerite, descoperind elaborate pe baza concep­ Brădăţel, minerul Andrei suprafaţă, care să acope­ „Ovidiu" ; 23,:
stop muzical.
lane, cablu electric pentru Vadu Dobrii, maistrul miner altele, lără a se gindi că ţiei revoluţionare a secre­ Sebestyen ne-a decla­
aeraj etc. cei 600 m cit Gheorghe Omolă - om cu tarului general al partidu­ re forajele pînă la 200 m.
o profundă cunoaştere a aceasta este însăşi evolu­ rat : „în faţa mea, la peste Inginerul Sorin Vlădoiu
măsoară galeria 35 Valea ţia dialectică a experienţei lui. î C I N E N
Sasului. Trebuiau să fie a- domeniului său de activi­ muncii. Nu o lac „inven­ Argumente puternice şi, 400 m în munte, se află şi-a încheiat al 3-lea an
menajate urgent două fron­ tate - era de părere că tar“ şi nu se laudă. Ingi­ credem, suficiente pentru a o echipă de mineri care de stagiatură la Veţel cu
DEVA: Suror:
turi de lucru pentru mineri, sfera inaltei experienţe tre­ nerul Corneliu Arsin, direc­ încerca să conturăm in a- înaintează rapid spre un succes, realizînd o ca- Ringul (Arta);
ejector.
Muncel cu o instalaţie de rotieră
Pen­
cu
să poată continua cerceta­ buie să cuprindă neapărat torul intreprinderii, ne de­ ceastă pagină experienţa perforat cu un braţ. Foar­ tru 1985 ne propunem să RA: Străinul —
rea „in viu“ a zăcămintu- acele metode bune de gin- clara : „Nu ne-am intrebat de muncă, verificată şi fi­ te bună, produsă de In­ folosim o nouă tehnologie (Modern — săla
lui. Uniţi, am învins !“. dire ad-hoc, inventate la niciodată dinadins dacă xată definitiv in timp, a u- aurului (Moderni
In alt punct, la 432 m <n nui colectiv din judeţul nos­ stitutul de mine Petro­ de reducere a pierderilor Locotenent Cris
ra) ; Aven tui’
galeria de coastă Brădăţel faţa locului in confruntarea ceea ce a realizat pină a- tru, care este fruntaş in în­ şani. Noi venim din ur­ de circulaţie. Peste 90 la Neagră — serii
mă cu betonarea. De cât­
- care Înaintează pe direc­ cu „unicatul“ situaţiei : cum colectivul nostru ' de trecerea socialistă pe ţară. sută este deja realizată ta); PETROŞA?
va timp lucrăm cu o pom. şi experimentată". (Parîng); Povcî
rii lor (Unirea)
rele iubiri (7 î
LUPENI: 'Scopu
cele (Cultural)
Scrutînd viitorul Succese deosebite Un american Ta
cea farul) ; LCJN
plări la filmalrc
Am avut revelaţia unui prime minerale şi de e- în cele zece luni tre­ 22 lei, s-au economisit PETRTLA: Rin£
toresc) ; UR1C/
mare adevăr la cantina nergie a ţării, cu enume­ cute din acest an, vo­ însemnate cantităţi de cavalcadă către
minerilor din Căzăneşti, rarea liniilor de forţă ale lumul fizic al lucrărilor materii prime, materia­ tezat) AD: 1
Lucreţia Budugan o fe­ cercetării geologice. Un de foraj cu sondeze a le, combustibili şi ener­ devin /l (St-
GURABARZA:
meie plină de bunătate program grandios. Fondu­ fost mai mare decît cel gie, s-au recuperat şi comandă (Minei
şi înţelepciune, ne-a spus: rile alocate înfăptuirii lui planificat cu 3 695 m refojosit importante can­ TIE: Salamand
„Am auzit că aici se va sînt pe măsură : circa 90 (realizîndu-se o viteză tităţi de materiale în Miezul fierbint 1
face o platformă mare, la sută din resurse vor fi medie cu 10 la sută pes­ producţie. Pentru rezul­ (Flacăra); GEf
Ultimul tren (C
un puţ adînc care să lege îndreptate spre creşterea te cea stabilită), al ga­ tatele obţinute, I.P.E.G. tură): HAŢEG
între ele toate galeriile potenţialului productiv al leriilor cu aproape 200 Hunedoara a ocupat lo­ — seriile T-TI
înin
BRAZI :
pe care le sapă oamenii economici. Se arată tex­ m, iar beneficiul a fost cul III în întrecerea so­ CALAN : Elegi
acum. Cu siguranţă că tual : „Se vor executa im­ depăşit cu peste 4,7 mi­ cialistă pe ţară dintre cultură); STMTi
aşa va fi, fiindcă viitorul portante lucrări pentru lioane lei. în - această unităţile din domeniul Pala ce (Mureş
Fructe de păci
este cum îl construieşti 1“ punerea în valoare a noi perioadă, cheltuielile Ia prospecţiunilor şi explo­ na); GH EL AR I
într-'devăr, viitorul se rezerve minerale utile şi 1 000 Iei lucrări geolo­ rărilor geologice, la sfir- mea cu T u ko i b
construieşte, este zidit că­ resurse energetice". şitul trimestrului III din
rămidă cu cărămidă de Aceste prevederi izvo­ gice au fost reduse cu acest an. I1&ROMO
către oameni. O părere răsc din concepţia revo-
asemănătoare exprimau şi luţionar-ştiinţifică a tova­
minerii Bege lanoş. Luci­ Rezultatele
răşului Nicolae Ceauşescu. 31 octombrie Î S
an Cartaş şi Ioan Dâmlă, care arăta „Cercetarea Oameni şi fapte Umăr lingă umăr Extr. I : 2,
de la puţul Vadu Dobrii : geologică are un rol de 0, 30.
„Cîmpurile de minereu însemnătate deosebită în Extr. a Il-a :
în
de
partea
sud-est
nu vin dintr-o dată spre asigurarea economiei na­ La Dîlja s-a executat se datorează unor oameni a satului Căzăneşti (Va- bă, fiecare ştie ce tre­ 45, 36, 3.
Fond de cîşti
buie să facă. Pe luna
noi, trebuie mai întîi să ţionale a patriei noastre cel mai adînc foraj geo­ de înaltă responsabilitate ţa de Jos), în galeria de septembrie, în loc de lei, din care 7
construim noi drumul că­ cu resurse de energie şi logic — 1240 m. Oameni ca Gheorghe Doncuţ, Fran- coastă 28, am întîlnit 16 m, cît era planificat, port la categor
tre ele, adică spre ziua de cu materii prime din dife­ ca Dumitru State, Titu cisc Birtalan, Ioan Si- patru mineri. Ei consti­ am înaintat 20 m cu ga­
Mîine '". rite domenii, atît pentru Popescu, Ionel Barbu, medrea, Traian Marincesc, tuiau o formaţie de lu­ leria".
Constantin Fusu, Constan­ Petru Cenar, Nicolae Fer, I^REM
De fapt, viitorul aproa­ dezvoltarea forţelor de tin Manea, Cornel Bogo- Nicolae Sicoie ş.a.“. cru, o adevărată echipă Numele celorlalţi trei
pe că se confundă cu ex­ producţie şi întărirea ba­ în ambele sensuri : ca mineri : comunistul Avi-
Timpul prob
presiile „prospectare", zei tehnico-materiale. cît jel (locul I la „Trofeul în perimetru] Troiţa— structură şi ca spirit de salon Avram, Sabin Fră_ azi, 1 noiembrlt
„explorare" ş.a. Planurile şi pentru creşterea bogă­ geologiei", faza pe ţară) Bolcana, la orizontul +100, acţiune. „Experienţa ţilă şi Ionel Borza. Pen­ mea va fi în i
mulţi
acţionează după o distanţă de 850 m
şi
ălţii
însă îl măsoară în cifre I ţiei naţionale şi ridicarea, cu abnegaţie pentru înde­ din galeria principală noastră constă în faptul tru tînărul Ionel Borza, moaşă, cu ce
în cincinalul actual au pe această cale, a nive­ plinirea tuturor programe­ pornesc alte două gale­ că ne înţelegem din pri­ de 22 ani, acea zi de Vîntul va sufla
derat din nord
fost alocate fonduri de lului de trai material şi lor de cercetare. rii : spre sud acţionează vire — ne-a spus comu­ 3 octombrie — cînd l-am Iul izolat vor
peste 41 milioane lei pen­ spiritual al poporului" Despre oamenii brigăzii echipele minerilor Ioan nistul Iosif Braica, şeful întîlnit sub... munţi ! — niţe şi ploi sla
ratura minimă ’
tru cercetarea geologică, Iată. aşadar, suficiente din Zlatna, ne-a vorbit Ancău şi Vasile Zăvoia- echipei. Deşi muncim era prima zi de lucru. să între 2 şi :
de 1,5—1,6 ori mai mari elemente ce argumentea­ chiar şeful acestui harnic nu, către nord echipa lui împreună, umăr lingă Să-i zicem o bună ve­ cea maximă în
nire lingă... umerii ce­
grade, mai rid:
decît în etapa anterioară, ză şi trebuie să determi­ colectiv, ing. Dorel Tan- Medrea Popa. Minerii lui umăr, în timpul lucru- lorlalţi, în stil mineresc: na de deal. 1
în proiectul de Directive ne, în acelaşi timp, am­ drău : „Deţinem ponderea Moga Gheorghe III o con­ lui nici nU stăm de vor- Noroc bun 1 mineaţa şi sear;
ale celui de-al XTIT-lea plificarea muncii de cer­ lucrărilor miniere pe în- tinuă pe cea principală. duce ceaţă.
Congres al partidului, pre­ cetare geologică descope­ I treprindere. Depăşirea tu­ Toţi aceşti oameni îşi de­ La munte,
vederile din domeniu] rirea de noi cîmpuri de turor indicatorilor pe 9 păşesc în mod constant moaşă, cu ce
dezvoltării industriei în­ cărbune şi minereuri pen­ luni (cu 7 la sută la ga­ Pagină realizată de : Vîntul va preze
Cicări pînă
cep chiar cu necesitatea tru economia noastră na­ lerii, 24 la sută la foraje sarcinile lunare cu 10—15 oră din nord-
creşterii bazei de materii ţională. şi cu 25 la sută la suitori) la sută. MARIN NEGOIŢA şi LIVIU BRAICA locală.