Page 100 - Drumul_socialismului_1984_11

RCURI, 28 NOIEMBRIE 1984 Pag. 3

Preocupări pentru o
Statornicia vine din dragostea de profesie
UE bogată viaţă spirituală
Locul lor de muncă trei decenii, adică la nu­ zolic învăluie cu parti­ „Ortografia interjecţiei",
este unul şi acelaşi, de mai trei ani de la apa­ cule minuscule plăcile de apoi pregăteşte colite li­ Cînd vorbim despre Lu- Colda“ şi-a creat două
î ta tea zeci de ani: Tipografia riţia primului număr al zinc — copii ale negati­ nei proaspete tipărituri peni, ghidul ne duce la secţii — română şi ma­
tczni- Spre a fi introduse în­
Deva. Ce fac ei ? Cxtleg ziarului, cînd a lucrai velor, pentru a reliefa cetatea cărbunelui. roma­ ghiară — cu stagiuni tea­
Ta ns- vliteră cu literă, le aşea­ pentru prima dată la o aspecte surprinse de foto­ tre coperţi. nesc, aşezare cu bogate trale in care „Opinia pu­
tic Ia ză în forme spre a le astfel de maşină. Şi, reporter sau desene şi ...Se cere aici, in sec­ tradiţii de muncă şi revo­ blică" de Aurel Baranga
imprima, şi a pune zil­ continuă s-o trăiască şi grafice — munca are ţiile tipografici, o parti­ luţionare. Dominant în sau „Familia" de Dan
nic la indemina cititori­ azi, bucurîndu-se de a- un specific aparte. tar cipare continuă care în­ viaţa oraşului este cărbu­ Tărchilă (în traducere ma-
lor ziare, broşuri, a] isc, precierea 'colectivului, de comunistul Dorin Iepure seamnă atenţie, indemî- nele. Cărbunele şi omul. ■ ghiară) sînt deopotrivă a-
pliante înfăptuind, pe respectul tiiai tinerilor co­ a învăţul secretele ei nare, rapiditate, fineţe in De aici se naşte şi un spe­
nisiu- încă din 1971, cînd, execuţie. Comuniştii ti­ plaudate cu căldură de
1
i po- calea cuvinluiui tipărit, legi Remus Trif sau cific al spiritualităţii, al public. Oameni ai muncii
politica partidului. Ghcorghe Raster — care proaspăt absolvent al pografi s-au ridicat la culturii pe care o promo­ de diverse profesii acti­
înălţimea*> acestor preten­
...Aşezat în faţa maşi­ vează instituţiile ce îşi vează în formaţii de bri­
nii „Linolyp", comunis­ spsmrvi RtvoivrtONAR - ţii. Colectivul tipografiei desfăşoară aici activitatea. gadă artistică, montaj li­
„Eca-* tul Nicolae llada îşi con­ şi-a depăşit constant la Clubul muncitoresc din terar, grup recitatori, ta­
“ (co­ finele fiecărui an al ac­ Lupeni este una dintre a-
centrează atenţia asupra raf, dansuri populare, te­
manuscrisului, atingi ud tualului cincinal planul ceste instituţii căutate de matice, mai multe grupuri
pe
uşor, cu degetele, clavia­ AMUNGIIŞIVIEŢHCOAAUIMI.STILOR producţiei marfă, iar din locuitori la orice oră din voeal-instrumeotalc de mu­
perioada
expirată
tura. Fiecare matriţă ce zi. Trccîndu-i pragul, te zică uşoară.
formează rindul în cu- an prelua! mult din expe­ Şc.olii profesionale de po­ 1984 a înregistrat creş­
legar trebuie să cores­ rienţa sa de muncă — ligrafie din Bucureşti, a teri de 190 000 lei la pro­ AŞEZĂMINTUL DE CULTURĂ — CENTRU AL
pundă semnului clapei ei. dar şi de stima ce i-o fost repartizat să lucreze ducţia marfă şi de 429000
Lucrează calm, cu maxi­ poartă cei patru copii şi aici. Colegii de muncă lei la producţia netă. EDUCAŢIEI PATRIOTICE, REVOLUŢIONARE
mă atenţie... soţia sa, şi ea muncitoare şi-au pus nădejdea în Săptămina record din
tipâgraf. tinurul tipograf şi nu zilele Congresului a de­ întîmpină o gama largă dc
— Prin natura mese­ In domeniul activităţii
li Ka- ...La zincograf ie se s-au înşelat. A dovedit-o terminat amplificarea a- * manifestări cultural-educa- informaţiv-formalive, pon­
neţii ; riei — ne mărturisea — tive şi artistice. Expozi­
in a- avem satisfacţia de a fi pregătesc pentru gravare, de-a lungul anilor. cest or succese. Cum au derea o deţine universita­
iiojur- primii cititori ai ştirilor la o puternică limbă de ...Ă.şa cum a dovedit fost posibile aceste re­ ţiile de artă plastică de­ tea cultural-ştiinţifică cu­
mjŢrc- foc, plăci de zinc — vi­ şi comunista Maria Popa. zultate , care au situat notă grija pentru educaţia prinzând cursuri de „Teh­
ira su­ sosite din redacţie sau
cii — prin telex. Este o min- itoare imagini. Slăvi de vorbă la legă- Tipografia din Deva pc patriotică, în spiritul fru­ nica mineritului", „Cali­
e ac- drie să ştii că ai contri­ — Fac parte dintr-un torie, în zgomotul ma­ primul loc in întrecerea mosului artistic, al forme­ tatea producţiei de căr­
8,00 şinilor de. tăiat, fălţuit, cu tipografiile din Pe­ lor şi culorilor meşteşugit
Flori buit la scoaterea ziaru­ colectiv tînăr —. ne spune îmbinate. De altfel, cercul bune", „Perfecţionarea ca­
; y,oo lui, citit zilnic de zeci zincograful Dorin Iepure. capsat şi poleit, unde se troşani şi Abrud ? Prin drelor tehnice", ş.a. orga­
UAs- de oameni. Pe calea a- Un colectiv care, îm- finisează tipăriturile şi conşt i i nţă profesională 'de artă plastică, condus de nizate în unităţi econo­
; 10,00 se dă bătălia pentru a dar şi efort suplimentar, rosif Tellmann (membru al
)5 In- ceasta ajunge la ei prumutînd din cunoştin­ U.A.P.) este în măsură să mice, instituţii care mă­
popu- prompt şi clar, cuvînlul ţele unor oameni cu ex­ fi împachetate şi expe­ cînd imperativul produc­ resc bagajul de cunoştinţe
e so- partidului. Am trăit in­ perienţă îndelungată, cum diate cu operativitate ce­ ţiei le-a cerut-o; prin organizeze săptămînal ex­ al oamenilor, 11 fac mat
i Ko- tens mîndria profesiona­ lor ce le-au comandat. statornicia unor oameni poziţii la sediu şi în alte
nlece; este Ana Balaşfi, a rea­ spaţii de expunere din o- demni, mai apropiaţi de
; 11,05 lă de a fi cules pentru lizat azi un adevărat — Este al 18-lea an legaţi sufleteşte de a- munca pe care o desfă­
>iilor ; ei veşti despre Congre­ schimb al ştafetei. Pcr- de cînd lucrez ca legă- ceastă minunată meserie. raş (cinematograful „Cul­ şoară.
0 Bu- sul al XlII-lea al parti­ fecţionîndu-ne continuu tural", florărie), eu lucrări
>tiinţa toreasă. tmi iubesc me­ Sînt tot atâtea calităţi al căror conţinut militant, Lupeniul este oraşul
1 Din dului, înfăptuirea voin­ in profesie răspundem seria. Am reuşit să să­ care garantează că şi în care a primit în repetate
12,45 ţei unanime o poporului, îndemnurilor încărcate desc în conştiinţa tine­ viilor, in înfăptuirea ho- oglindind viaţa şi munca rînduri cu atîta căldură
>-Tv. ; de realegere a tovarăşu­ de patriotism, date în­ relor clin secţie ideea că oamenilor, este relevant.
15.00 tărîrilor Congresului al Creatorii literari se re­ vizitele secretarului gene­
10.00 lui Nicolae Ceauşescu în tregului popor de secre­ perfecţionarea profesiei XlII-lea al partidului, a- ral al partidului, tovarăşul
i5 Ho- funcţia de secretar ge­ tarul general al partidu­ este o cerinţă perma­ ceşti oameni nu vor pre­ unesc la cenaclul „Lira"
16,20 neral al partidului. lui, tovarăşul Nicolae nentă. cupeţi nici un efort pen-ţ condus de poeta Valeria Nicolae Ceauşescu. în­
i ' 5 Stelescu, cunoscută pro­ demnurile pe care condu­
I Comunistul Nicolae lla­ Ceauşescu, la încheierea in timp ce- povesteşte, iru continua afirmare a cătorul partidului şi statu­
L-l*. , da a trăit multe aseme­ lucrărilor Congresului al milnile nit-i stau o clipă. profesiei şi a unităţii in fesoară de matematică,
; 17,05 Xlll-lea al partidului. care este şi preşedinta Co­ lui le-a adresat cu acest
17,30 nea satisfacţii. Prima a Lipeşte cu îndemânare, care lucrează. mitetului orăşenesc de cul­ prilej, exemplul său în­
; 17,40 fost in urmă cu peste Aici, unde acidul a- pc mucava, un afiş — ESTERA ŞINA tură şi educaţie socialistă. flăcărat de activitate revo­
18,00
liojur- Aspectul educaţional al luţionară pusă în Slujba fe­
t ’84 ; activităţii generează la ricirii poporului român
; 23,00
> rono- rîndul său un comporta­ stau la baza multora din­
due- ment pe măsură, pasiuni, tre acţiunile cultural-edu-
0—5,00 în acest sens, cercul foto, cative iniţiale. Menţionăm
cineclubul sînt cunoscute expunerile : „Viaţa şi ac­
pentru rezultatele aparte tivitatea t o v a r ă ş u l u i
obţinute in Festivalul na­ Nicolae Ceauşescu — e-
SESIZĂRI SOLUTi ţional „Cîntarea Româ­ xemplu de patos revolu­
niei", multe dintre crea­
© Scrisoarea cu sesiza­ tură cu acest caz, cîteva ţii — fotografii, diapoziti­ ţionar", „Epoca Ceauşescu
rea dumneavoastră, tova­ întrebări de pus. Izola- l ve, dinporame, filme — — măreţ bilanţ al împli­
blocurile ■
Pi -{Ol răşe Teodor Matei din rea teraselor la blocurile < fiind distinse eu premii *şi nirilor", „Vizitele secreta­
ric Hunedoara, a fost încre­ proprietate personală este I rului general, îndemnuri­
nu­ dinţată pentru cercetare o prestaţie de servicii I titluri de laureat şi ceea le sale — riguros pro­
ni ce este mai îmbucurător, gram de activitate în mi­
crn — Inspectoratului comercial pentru populaţie. Scrisoa- i că aceste creaţii cu tema­
zbu- de stat. Refuzul vînzătoa- rea dumneavoastră a 1 tică minerească sînt aş­ nerit", „Educaţia politică
- sala rei Elena Modîlcă de la mai făcut un drum pe la ţ şi revoluţionară, cultivarea
a); O- magazinul nr. 14 al I.C.S. U.J.C.M. care ne-a răs- i teptate dc public, dc spe­ pasiunii şi dragostei faţă
oraşul cialişti pentru calitatea şi
: Tor- mărfuri alimentare Hune­ puns că nu poate exccu- l subiectele propuse. de muncă — deziderate
Lunga doara de a prelua sticle ta lucrarea prin unităţile ţ Tot in cadrul clubului majore ale tinerei genera-
lâ (U- goale a fost „taxat" cum sale. Atît gospodăria co­ activează colective artis­ ţii“,
lul (7 se cuvine. In baza Decre­ munală şi locativă, cit şi Tatiana Chiş este cca care în secţia panouri exterioare
[ : N-i tului 405/1969, ea a fost cooperaţia meşteşugăreas­ a I.M.C. Deva pune cum s-ar zice marea fabricii pc pa­ tice cunoscute în judeţ.
nourile fabricate aici.
[ir Teatrul muncitoresc „Ana MINEL BODEA
Al. amendată cu 2 000 lei, a- că sînt sisteme prestatoa- l
Arul) ; chitînd pe loc jumătate re de servicii. Cel puţin J
ierului din minimum, adică 1000 pentru unităţile U.J.C.M., )
PE- Iei. prestările către populaţie Calitate, productivitate, eficienţă
pontru După cum se vede, re­ reprezintă raţiunea de a
•rcsc) ;
îşa — fuzul de a-ţi aduce con­ exista. A tergiversa sa­ e
Drese); tribuţia,- în cadrul înda­ tisfacerea unei cereri de ^ {Urmare din pag. 1) de mijloace fixe (în 1905, produse noi şi reproiectate, dustria minieră se va ac­
vine toririlor de serviciu, la prestaţie, cum a făcut-o ţ va fi de 2 860 miliarde lei) au fost aplicate 40 tehno­ ţiona pentru extragerea
czat) ; reintroducerea rapidă în G.I.G.C.L. prin subunita- i ti va şi sub directa îndru­ să se regăsească în cit mai logii perfecţionate. Ca e- cărbunelui din abataje cu
flAcărl mare a secretarului gene­
ua ro- circuit a unor valori re- tea sa de la Deva, sau a 1 multe produse de calitate fect direct al îmbunătăţirii complexe de susţinere me­
\ : A- circulabile nu se bucură o respinge pur şi simplu, ral al partidului, programul ridicată, în eficienţa ob­ calităţii şi competitivităţii canizate (6 milioane tond.
icrul); de nici o îngăduinţă. cum a procedat U.J.C.M. i stabileşte măsuri şi direc­ ţinută. produselor, în acest an li­ în 1990) pentru tăierea şi
ieft, vii Aviz unor lucrători din înseamnă să nu-ţi înde- > ţii de largă perspectivă Drumul parcurs în ac­ vrările la export sînt du­ încărcarea mecanizată a
Măriei comerţ ! plineşti atribuţiile care-ţi ) care să asigure realizarea, tualul Cincinal a^ fost sin­ ble faţă de 1980 şi cu 22 cărbunelui prin utilizarea
J-BAI:
cullu- • G.I.G.C.L. ne răspun­ revin prin definiţie. în l intr-un timp scurt, a celor tetizat în Raportul prezen­ la sută mai mari decît în combinelor şi plugurilor cil
Î (Da­ de Ia sesizarea dum­ consecinţă, pe marginea mai înalte niveluri de pro­ tat la Congres de tovarăşul 1983. La C.S. Hunedoara tehnicitate ridicată. Se voi
da ca- neavoastră, tovarăşe Ioan cazului aşteptăm de la ) ductivitate realizate pe Nicolae Ceauşescu. „Ceea au fost asimilate 137 noi extinde metodele de ex­
:alan Mărcuş din Deva : „Lu­ G.I.G.C.L. un răspuns l plan mondial. Tovarăşul ce trebuie să subliniem în ploatare a minereurilor In
I (Ca- mărci de oţeluri şi lami­
[ERIA: crarea dc refacere a te­ clar din care să aflăm 1 Nicolae Ceauşescu accen­ mod deosebit — arăta se­ nate pentru rulmenţi, ae­ subetaje, cu înmagazinară
i (Mu­ rasei blocului dumnea­ cine a tergiversat satis- 1 tua : „Este necesar să în­ cretarul general al partidu­ ronautică, chimie şi ener­ şi cu surpare, şi vor fi mo­
şi Va- voastră a început în 3 facerea acestei cereri, iar \ ţelegem că nu putem vor­ lui — sînt marile schim­ getica nucleară. Au fost dernizate instalaţiile de pre­
noiembrie şi va fi în­ de la U.J.C.M. — un alt i bi de făurirea societăţii bări calitative care au avut executate lucrări de mo­ parare astfel îneît să poa­
cheiată în 30 noiembrie". răspuns din care să re- 1 socialiste multilateral dez­ loc în acest cincinal în dernizare la toate grupurile tă fi obţinute cit mai multe
Aşteptăm deci ziua sca­ zulle că unitatea sa de ţ voltate, dc înaintarea spre industria noastră socia­ energetice de la C.T.E. minerale Utile. în siderur­
denţei şi confirmarea specialitate este capabilă i comunism, de ridicarea con­ listă. Pc baza măsurilor şi gie se va accentua intro­
dumneavoastră că s-a să-şi exercite îndatoririle J tinuă a nivelului de trai programelor adoptate s-au Mintia şi Paroşeni, iar la ducerea şi extinderea teh­
încheiat lucrarea cu bine. de a efectua prestaţii pen- ţ al poporului, fără a reali­ obţinut succese importante C.S.V. Călan s-au pus în nologiilor moderne avansa­
funcţiune
grupuri
două
Mai avem, insă în legă- tru populaţie. ^ za o înaltă productivitate în îmbunătăţirea calităţii şi te care vor determina creş­
a muncii". ridicarea nivelului tehnic care valorifică resurse e- terea cantităţii şl calităţii
fNTREBĂRI — RĂSPUNSURI ţ Acest obiectiv trebuie în­ al producţiei, precum şi în nergetice secundare. produselor. In 1990, ex­
făptuit prin modernizarea creşterea productivităţii Sub conducerea organelor portul judeţului Hunedoa­
Ioan Gcman şi alţii — Constantin Şcrban —‘ \ muncii, care in industria şi organizaţiilor dc partid, ra va fi cu 37,2 la sută
Hunedoara : Potrivit pre­ C.S. Hunedoara : Potrivit l continuă a tehnologiilor de republicană va fi în 1983 oamenii muncii hunedoreni peste nivelul din 1985.
vederilor H.C.M. 1149/ datelor furnizate de dum- / fabricaţie, automatizarea, cu circa 29 la sută mai sînt hotărîţi să acţioneze Acesta perspective măreţe
1968, şefii de manevră şi neavoastrâ, vă puteţi pen- ) robotizarea şi cibernctiza- mare dccit în 1980". continuu pentru creşterea pentru judeţul nostru, ex­
manevranţii de vagonne siona numai la împlinirea l rea proceselor de produc­ In înfăptuirea obiectivu­ eficienţei economice, apro­ trase din amplul program
din staţiile de grad spe­ vîrstei de 60 de ani. i ţie, introducerea metodelor lui fundamental al actualu­ fundarea laturilor calitati­ de dezvoltare a ţării, a»
cial 1 şi 2, centralizate, Ioan Melţiş — I.M. Bar- 1 moderne de conducere, fo­ lui cincinal, dc trecere la ve a întregii activităţi şi probat de Congresul a!
sau din secţiile centrali­ za : Şi în cazul dumnea- ţ losirea cit mai complexă a o nouă calitate în toate do­ ridicarea gradului de va­ XlII-lea al partidului, de­
em na Ia zate sistem dispecer be­ voastră răspunsul e ace- i capacităţilor de producţie meniile vieţii 'economico- lorificare a materiilor pri­ termină o intensificare fără
neficiază de un concediu laşi : vă puteţi pensiona ' şi a forţei do muncă, îm­ sociale, oamenii muncii din me, materialelor şi com­ precedent a activităţii co­
suplimentar de 3 zile. doar la împlinirea vâr- ţ bunătăţirea asistenţei teh­ judeţul nostru se pot mîn- bustibililor. în centrul efor­ muniştilor, a tuturor oame­
se va Dacă linia ferată uzinală stei de 60 de ani. Cei 18 l nice pe toate schimburile.
va fi ani luceaţi în grupa a II-a ) dri cu obţinerea unor suc­ turilor, şi pe viitor, se va nilor muncii hunedoreni
>cai va pe care o deserviţi nu se Trebuie să se asigure o co­ cese de prestigiu. In a- situa productivitatea mun­ pentru încheierea cu bune
:1a mo­ încadrează în aceste pre­ vu vor aduce, la caleu- ) relaţie optimă între nive­ ceastă perioadă s-a inten­ cii care va creşte intr-un rezultate a acestui an, pen­
ri tem- larea pensiei, un spor de ţ lul înalt, din prezeht, al
î/li din vederi, nu puteţi bene­ vechime in muncă de sificat procesul de înnoire ritm mediu anual de 6,3 tru atingerea încă din 1985
căpada. dotării tehnice şi indicele şi modernizare a producţiei la sută, asigurîndu-se în a nivelurilor de calitate,
ficia de spor. patru ani şi jumătate. de eficienţă realizat. Cu industriale, s-au introdus 1990 o creştere de 86 Ia producti^vitale, şi eficienţă
alte cuvinte, uriaşul volum in fabricaţie peste 8 500 sută faţă de 1980. In in­ impuse de viitorul cincinal.