Page 102 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 102
încheierea vizitei oficiale în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Elene, Constantin Karamanlis
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE CEREMONIA
PLECĂRII
Miercuri dimineaţa, la un element important în
Palatul Consiliului de Stat, dezvoltarea pe mai de Miercuri, 28 noiembrie,
s-au încheiat convorbiz-ile parte a tradiţionalelor re s-a încheiat vizita oficială
oficiale dintre preşedintele laţii de prietenie şi co pe care a efectuat-o în ţara
Republicii Socialiste Româ laborare dintre cele două noastră, la invitaţia pre
nia, tovarăşul Nicolae ţări, spre binele ambelor şedintelui Republicii So
Ceauşescu, şi preşedintele popoare, al cauzei păcii, cialiste România, tovarăşul
Republicii Elene, Constan înţelegerii şi cooperării Nicolae Ceauşescu, pre
tin Karamanlis. între naţiuni. şedintele Republicii Elene,
în acest cadru, a fost Preşedintele Nicolae Constantin Karamanlis.
reluată analiza stadiului Ceauşescu şi preşedintele Noua întâlnire româno —
elenă
nivel
colaborării dintre România Constantin Karamanlis au înscris, la prin înalt s-n
rezultatele
şi Grecia şi a unor pro convenit să continue dia sale, ea un eveniment po
\î „AM ADOPTAT UN PROGRAM MĂREŢ, DE MARE PERSPEC- bleme internaţionale. logul româno-elen la nivel litic de o deosebită impor
Cei doi preşedinţi şi-au înalt, să se intensifice con
tanţă, ce va da noi dimen
L,| TIVĂ, PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ. EL RE- exprimat deplina satisfac lucrarea dintre România siuni colaborării şi coope
U PREZINTĂ NĂZUINŢELE Şl VOINŢA PARTIDULUI Şl POPORULUI ţie pentru cursul ascendent şi Grecia pe arena inter rării dintre cele două ţări,
al raporturilor bilaterale naţională pentru a contri atît pe plan bilateral, cit
[J NOSTRU. ACESTE PREVEDERI DE DEZVOLTARE A PATRIEI NOAS- româno-elene, pe plan po bui si în viitor la soluţio şi pe arena vieţii interna
} TRE PÎNĂ ÎN ANUL 2000 SE BAZEAZĂ PE PUTERNICA FORŢĂ MA litic, economic, tehnico- narea, în interesul popoa ţionale. Caracterul fruc
TERIALĂ PE CARE AM REALIZAT-O, PE CREŞTEREA NIVELULUI ştiinţific, cultural şl în relor, a problemelor ma tuos al convorbirilor pur
alte domenii, pentru re jore ale Lumii de azi, în tate în aceste zile la Bu
TEHNIC, ŞTIINŢIFIC, PROFESIONAL AL CLASEI MUNCITOARE, AL zultatele rodnice ale con deosebi în lupta pentru cureşti îşi găseşte expresia
ŢĂRĂNIMII, AL INTELECTUALITĂŢII". vorbirilor purtate în a- pace, pentru oprirea cursei în dorinţa comună de a se
ceste zile la Bucureşti, a-
NICOLAE CEAUSESCU preciind că ele constituie (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
V.V.V.V V
Cercetarea ştiinţifică şi tehnologică — SUCCESE OAMENI Al MUNCIŞI
In inîeresul dezvoltării economiei naţionale
puternic angajată ÎN ÎNTRECEREA temelia trainică a creşterii bunăstării tuturor
SOCIALISTĂ — în fiecare întreprindere şi instituţie, în fiecare
în procesul înnoirii industriei i sporeşte S gospodărie
PRODUCŢIA ? SĂ ECONOMISIM LA MAXIM ENERGIA
Programul directivă de Activitatea ştiinţifică din nologică s-a realizat o mi- | DE CĂRBUNE > ELECTRICĂ !
cercetare ştiinţifică, dezvol ţara noastră beneficiază de croproducţie în valoare de COCSIÎTCABIU < In permanenţă, zi de zi, să avem în vedere
tare tehnologică şî de in un cadru organizatoric op circa 3,6 miliarde lei. în i ŞI ENERGETIC ?
troducere a progresului teh tim, de o coordonare fermă primii ani ai actualului că sursa cea mai bună de energie electrică este
nic adoptat de Congresul şi competentă din partea cincinal ponderea produ i Răspunzînd prin fapte J economisirea ei !
al XH-lea al partidului a tovarăşei academician doc selor noi şi modernizate, [ de muncă însufleţitoâ- ?
produs o puternică intensi tor inginer Elena Ceauşescu, asimilate şi introduse în [ rclor îndemnuri adresate
ficare a cercetării ştiinţifice prim-viceprim-ministru al fabricaţie a crescut la 26,5 i de ]a înalta tribună a ■{
şi tehnologice, constituind guvernului, preşedintele la sută. | Congresului al XlII-Iea ?
un cadru adecvat pentru Consiliului Naţional pentru Judeţul Hunedoara — cu i de secretarul general al JÎ
afirmarea creaţiei în toate o pondere mare în econo [partidului nostru, „Mine ?
domeniile de activitate. mia naţională Ia cărbune [ rul de Onoare" al ţării, jj
Practic, ştiinţa şi tehnolo Raportul prezentat energetic şi cocsificabil, mi i t o v n r ă ş u I Nicolae
gia, direcţionate realist şi nereuri • • neferoase, fontă, [Ceauşescu, minerii V'ăii 5
integrate organic în feno la Congresul oţel şi laminate, energie [ Jiului îşi intensifică 'e- J
menele progresului econo- al XII Mea — electrică, materiale de eon. i forturile în abataje pen_ ■[
mico-social, reprezintă azi reper istoric pentru strucţii etc. — a consti [ tru a da zi de zi patriei
un factor esenţial în dez dezvoltarea socialistă; tuit întotdeauna un cîmp i mai mult cărbune, . de j
voltarea societăţii româ fertil pentru cercetarea [ bună calitate. De la .[
neşti. în legătură cu a- multilaterală ştiinţifică şi tehnologică. | mina Uupcni se rapor- }
ceasta, tovarăşul Nicolae a patriei Comisiile inginerilor şi i tează o producţie supli- ■£
Ceauşescu, secretar general tehnicienilor' din unităţile [ mentară „la zi“, pe luna 5
al partidului, sublinia : economice, institutele de ' noiembrie, de 5 150 to. f
„Realizarea unei noi cali Ştiinţă şi Tehnologie, emi cercetare şi proiectare , au ! ne, la Paroşeni plusul <£
tăţi, ridicarea nivelului teh nent om de ştiinţă al lumii la dispoziţie teme şi sur [ se ridică la 4 577 tone, J
nic, valorificarea superioa contemporane şi activist de se inepuizabile de inspira ■ la Petrila peste 1 720 j!
ră a materiilor prime şi frunte ai partidului şi sta ţie izvorî te din nevoile [ tone, iar la Lonea aproa. ţ
materialelor, creşterea pro tului nostru. Puternicele reale ale economiei jude J Pe 1 100 tone. 3<
ductivităţii muncii sînt ne forţe existente în toate sec ţului. Au fost create sis i Pe întreaga Vale aî
mijlocit legate de ridicarea toarele de cercetare— dacă teme proprii de maşini şi [Jiului s-a realizat luna ţ
la un nivel superior a în ne referim doar la un sin utilaje pentru minerit, s-au i aceasta o producţie de }•
tregii activităţi de cerceta gur an, 1983 — au abordat mecanizat principalele ope [ cărbune peste prevederi >£
re ştiinţifică şi tehnologică, 2 650 obiective principale raţii tehnologice pentru ' de 5 387 tone, pe care ? C.S.II. — o.S.M. 1. Maistrul Dumitru Itrnjan şi munci
de perfecţionare continuă de cercetare ştiinţifică şi straturile subţiri, medii şi {minerii sînt hotăriţi să jî torul .şticav Gheorghe Boar desfundă orificiul de evacuare
a învăţămîntului şi lărgi dezvoltare tehnologică, au groase (al căror nivel în o sporească. al cuptorului. Peste ci te va momente o nouă şarjă de oţet
rea orizontului de pregăti introdus şi extins 885 teh producţia totală a depăşit va lumina jgheaburile spre oala de turnare.__________________________
re profesională şi tehnică nologii avansate, iar în 70 la sută), au fost asimi- TU RBOGEN ERAŢI > R
IN PROBE
a tuturor oamenilor mun institutele de cercetare Angajare unanimă pentru sporirea
cii". ştiinţifică ' şi inginerie teh (Contînuare în pag. a 2-a) TEHNOLOGICE
din Combinatul siderur- - Pazei de materii prime
[gic „Victoria" Călan ;
• maistrul Mihai Dan. Iă-^
— Eveniment cu adinei
[ câtuşii Gheorghe Cor-5 şi fericite consecinţe asu şului Nicolae Ceauşescu în
funcţie
înalta
dc
secretar
; ban, Ioan Dan, Vinrel \ general al partidului. A-
i Apostoiu, Nicolae Koşo- [jj pra destinelor naţiunii ceasta a fost şi vrerea
al
Congresul
noastre,
ga şi alţi harnici con- \ Xlll-lea al Partidului Co noastră, a minerilor din
i structuri din Antrepriza munist Român, prin .do Ţara Zarandului, aceasta
de montaj şi reparaţii 5 cumentele programatice de a fost, de fapt, dorinţa
centrale termice Nord — j importanţă epocală pe ca fierbinte a întregului partid
Hunedoara au finalizat ^ şi popor, care poartă o
montajul unui turboge.V re le-a adoptat, a deschis dragoste şi recuaoştin-
noi
dezvoltării
orizonturi
nerator de 12 MW. După
lansare, luni, către ore
le serii, generatorul a j
atins turaţia nominală { multilaterale a patriei, a ţă fără seamăn tovară
de 3 000 rotaţii pe tni-JS creşterii bunăstării po şului Nicolae Ceauşescu,
nut şi au fost efectuate ţ porului român — arăta to- pentru marile împliniri
cu succes probele la ţ \rirâşul Viorcl Popa, se din anii pe eare-i nu
rece (privind protecţiile: cretarul comitetului de mim cu mîndrie patrio
de ulei, de turaţie ma partid de la întreprinde tică „Epoca Ceauşescu",
ximă, de vid etc.). rea minieră Barza. Comu pentru certitudinile pre
In prezent, turbina niştii, toţi oamenii muncii zentului şi ale viitorului
împreună cu generato din unitatea noastră îşi ce ni-1 făurim în liberta
rul se află pe viror, iar exprimă deplina aprobare te şi demnitate. Şi colec
după punerea în para- faţă de prevederile acestor tivele noastre dc muncă
î lei cu sistemul energe magistrale documente care
TJzma de preparare a minereurilor de la E. M. Deva. Maistrul principal Traian Roş tic naţional va intra înj jalonează luminos viitorul, LIVIU BRA1CA
ea şi maistrul şef de schimb V ir cil Tirsa efectuează controlul densităţii tulburelii, in
vederea' stabilirii parametrilor optimi de măcinare, Foto N. GHEORGHIU > probele de 72 de ore, £ bucuria cea mai mare
‘.‘.W.W.V.WAW.W.V. pentru realegerea tovară (Continuare în pag. a 2-e»)
