Page 103 - Drumul_socialismului_1984_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 413
Pag 2

■ al XlII-lea al P.C.R. - Vel

■
program de acţiune al întregului popor 15,00 Telex
15,05 Omul ţ
‘5,20 Popasu
Dociun
15,35 Studioi
Educarea prin muncă şi pentru unanimă pentru sporirea 10,15 Ziua iz
solidari
„CETATE NOUA-N paJestb
muncă a elevilor—obiectiv de materii prime SĂRBĂTOARE" tar.
20,00 Telcjur
lor)
complexă,
Manifestarea
producţie,
central in activitatea (Urmare din pag. 1) drul serviciului ne-a pre­ tivitate de 7 tone pe post". pre­ de prestigiu, organizată de 20,20 Hotărir
Borşa,
Constantin
Ladislau
Kiss,
au desfăşurat, în lunile zentat o fişă a realizări­ şedintele comitetului sin­ Comitetul municipal de Iui —
organizaţiilor U.T.C. din şcoli trecute din acest an, o ac­ lor pe sectoare şi raioa­ dicatului din întreprindere, cultură şi educaţie socia­ ţiunc
tivitate însufleţitoare, ob- ne. Astfel, colectivul sec­ ne-a spus : listă şi Casa de cultură popor
Căldurii şi dragostei cu deţean; din cele opt lu­ ţinînd, în cinstea forumu­ torului Musariu I a ex­ — Vom aduce un suflu Deva a reunit acţiuni po- 20,25 Pămint
lor).
tras în plus, în zilele tre­
litico-educative şi cultural-
care partidul, secretarul crări selecţionate pentru lui comunist al ţării, rea­ cute din noiembrie, circa nou în întrecerea socialis­ artistlce de ţinută, cu bo­ tecc (le
său general, tovarăşul a fi prezentate la sesiunea lizări de seamă în produc­ 350 tone minereu, cel de tă, ne vom mobiliza e- gate valori educaţionale. 2050 Serial
Nicolae Ceauşescu, veghea­ naţională, trei au fost dis­ ţie. la Valea Morii — 170 to­ xemplar toate forţele pen­ Pot H menţionate: „Tribu­ lor)
ză la creşterea în liberta­ tinse cu premii şi men­ — Care sînt acestea ? ne. Brădişor — 360 tone, tru a traduce în viaţă 21,50 T ele jur
te şi pace, bunăstare şi ţiuni. — S-a pus accentul şi raionul 210—250 m — 140 sarcinile ce ne revin din na ideilor", pe tema „Con­ lor).
fericire a tinerei generaţii, Majoritatea elevilor au se pune în continuare, în tone, raioanele Măgura — documentele adoptate de cepţia tovarăşului Nicolae
a întregului nostru popor, înţeles încă de acum, de lumina prevederilor adop­ 220 tone, Mar ia — 140 to­ Congresul al XlII-lea. Am Ceauşescu privind rolul
cei peste 30 000 de elevi- pe băncile şcolii, că ei tate de Congres, pe creş­ ne, Carpen — 330 tone. reţinut cu maximă aten­ tineretului in lumea con­
utecişti din judeţul Hune­ trebuie să devină promo­ terea volumului de mine­ De remarcat că în săptă- ţie orientările şi indicaţii­ temporană", cu participa­
doara îi răspund __ prin tori activi ai noului şi, ca reu extras şi prelucrat în mîna care s-a încheiat, le de inestimabilă valoare rea lui Ion D. Goto, re­
faptele lor de muncă, prin atare, li se cere să-şi pu­ vederea livrării unor can­ declarată săptămînă a pro­ cuprinse în Raport, în cu- dactor la revista „Flacă­
rezultatele bune la învă­ nă întreaga capacitate, in­ tităţi mai mari de metale ducţiei record în cinstea vîntarea secretarului ge­ ra"; recitalul de poezie
BUCUREŞ!
ţătură, prin preocuparea teligenţă şi creativitate în economiei naţionale. Ast­ Congresului al XlII-lea al neral al partidului, prin patriotică „O ţară şi un dioprogramt
permanentă direcţionată scopul găsirii şi aplicării fel, prin măsurile tehnice care partidul, tovarăşul partid avem pe lume", La ordinea
spre devenirea lor ca oa­ în practică de noi soluţii şi organizatorice luate în partidului, formaţiile de Nicolae Ceauşescu ne cer realizat de cenaclul lite­ tură; 7,00 R
au
muncă
subteran
meni de nădejde ai pa­ şi tehnologii, care să con­ subteran, în scopul asigu­ înregistrat din mari depăşiri să dezvoltăm necontenit rar „Ritmuri“ Deva; con­ Hotărîrilc C<
mările tova
triei, viitori constructori ducă la reducerea cheltu­ rării celor mai bune con­ de plafi la extracţia de baza de materii prime a cursul „Cine citeşte, cu­ Ceauşescu
ai României comuniste. ielilor materiale, economi­ diţii de lucru, de la înce­ minereu. Doi dintre cei ţării, să dăm economiei noaşte“ — „40 de ani de nostru de .
Pentru împlinirea aces­ sirea de combustibil şi e- putul anului şi pînă la fi­ mai buni şefj de echipă mai multe metale. măreţe Înfăptuiri sub con- ţionară; 8,9
sei; 8,10 Fio
tei nobile meniri, folosind nergie, la creşterea efi­ nele lunii octombrie s-au ai minei ne-au declarat : Intre sectoarele între­ J ducerea P.C.R", iniţiat de mânesc; 9,0
drept generos cadru între­ cienţei întregii activităţi. extras suplimentar planu­ prinderii, cel de la Valea | Comitetul municipal al ştiri; 9,05 1
Nicolae
raio­
Gheaţă,
cerea utecistă „Cea mai O apreciere deosebită lui 31 180 tone minereuri, nul —180 m, Musariu II: Morii s-a evidenţiat, în U.T.C. : colocviile de is­ eultătorUor;
de ştiri; 10,
bună şcoală", organele şi se. cuvine a fi făcută la a- realizîndu-se importante „Mă aflu sub copleşitoa­ perioada trecută din acest torie pe tema „Momente eloric; 10,00
organizaţiile U.T.C. din dresa brigăzilor de elevi plusuri la metale. La baza an, prin producţiile supe­ şi personalităţi la Deva. le; 11,00 Bi
unităţile hunedorene de din judeţul Hunedoara de acestei depăşiri de plan se rea impresie a ideilor rioare obţinute. Oraşul şi imprejurimile in 11,05 Sînteir
învăţămînt sîut chemate să pe şantierele naţionale, ju­ situează aplicarea pe sca­ luminoase cuprinse îp Ra­ — Colectivele celor trei timpul răscoalei lui Horea, Iul; 11,35 P
de
Buletin
de
portul
prezentat
tova­
contribuie substanţial la deţean şi locale ale tine­ ră tot mai largă a meto­ răşul Nicolae Ceauşescu raioane din cadrul secto­ Cloşca şi Crişan“; spec­ comoara fol
creşterea simţului de răs­ retului. Adunarea festivă delor de exploatare de rului nostru — preciza ing. tacole ale unor colecti­ Magazin te
pundere al fiecărui clev- consacrată inaugurării Ca­ mare productivitate, con­ la Congresul al XlII-lea," Corneliu Ştefan, şeful sec­ ve artistice profesioniste 12,1? ' v.inpi
tv.
■/' i
ut'ecist faţă de pregătirea nalului Dunăre—Marea Nea­ centrarea forţelor în anu­ a bucuriei sincere pentru torului — au extras în şi de amatori. 15,Ot, (ub u
sa multilaterală pentru gră a oferit fericitul pri­ mite zone şi panouri, folo­ realegerea sa în înalta acest an suplimentar pla­ O manifestare de ex­ Buletin de
muncă şi viaţă. Reflecta­ lej de a răsplăti, prin in­ sirea la capacitate a uti­ funcţie de secretar gene­ nului circa 8 600 tone de cepţie a constituit-o „Am­ zică uşoară
rea acestor eforturi se re­ signe jubiliare, prin Di­ lajelor şi instalaţiilor în ral. Ne revine sarcina de minereu, au depăşit lucră­ fiteatrul artelor", a cărui 10,25 Itadiog
că: ig,55 sr
găseşte în bunele rezulta­ plome de onoare ale Co­ subteran, extinderea me­ a extrage mai multe mi­ rile de pregătire cu peste ediţie din această lună a 17.00 Buletin
te obţinute în procesul mitetului Central şi ale nereuri, de mai bună ca­ 140 m, iar lucrările fost dedicată scriitorului Politica noa
instruetiv-educativ de că­ Comitetului judeţean Hu­ canizării unor lucrări mi­ litate. împreună cu orta­ geologice cu 160 m. Dominlc Stanca. Despre '-/£& r şi te
inea — pro
tre învăţămîntul hunedo- nedoara ale U.T.C., efor­ niere, aprovizionarea co­ cii mei, în noiembrie dăm în aceste zile de sfîrşit de personalitatea şi opera sa, 18.00 Orele
rean, care la finele anu­ turile şi rezultatele obţi­ respunzătoare cu materia­ în plus peste 30 tone de an sîntem puternic mobi­ intr-o bună măsură lega­ diocenaclu:
le a fronturilor şi, nu în
tr-o oră; 2
lui şcolar 1983—1984 înre­ nute de brigăzile de elevi cele din urmă, hărnicia, minereuri". Negoci, raionul lizaţi de îndemnurile tova­ te de meleagurile hune­ opera „Fat:
Mihai
gistra un important salt de la liceele matematică- priceperea minerilor noştri. Valea Morii Veche: „în răşului Nicolae Ceauşescu, dorene, au vorbit Radu de Emil Mi
calitativ. în acest sens, o fizică, industriale nr. 1 şi Rezultate bune s-au această lună am lucrat adresate de la înalta tri­ Ciobanu şi Constantin Pas. Non stop r
contribuţie însemnată şi-au 3 Hunedoara, „Decebal", obţinut şi în cursul lunii bine. Vom încheia cu 80 bună a forumului comu­ cu.
adus-o organizaţiile U.T.C. industrial nr 1, 3 şi 4 De­ noiembrie, perioadă în de tone peste plan. In nist şi vom munci cu mai
din liceele „Decebal", pe­ va, „Aurel Vlaicu" şi in­ care minerii de ţa Barza cele trei fronturi pe care multă hotărîre şi dăruire ECOURI ZÂRĂNDENE
dagogic, industriale nr. 1 dustrial nr. 1 Orăştie, in­ au extras peste prevederi le exploatăm, ne-am în­ spre a onora marea în­
şi 4 Deva, matematică-fi- dustriale Simeria şi Criş- 600 tone de minereu. Teh­ cheiat de fiecare dată ci­ credere pe care ne-o acor­ La Luncoiu de Jos s-a
zică şi sanitar Hunedoara, cior. nicianul principal din ca­ clul şi realizăm o produc­ dă partidul. incheiat săptâmina cul-
matematică-informatieă, e- Sîntem conştienţi că e- tural-educativă „Ecouri DEVA :
conomic şi industrial Pe­ xistă încă mari resurse zărăndene", organizată de n ilar *
(Patria) ; Y;
troşani, industrial Vul­ neutilizate la reala lor consiliul comunal de edu­ I-II (Arta);
can, „Aurel Vlaicu" O- valoare, că rezultatele ob­ caţie politică şi cultură Prindeţi! i
(Modern
răştie, agroindustrial Geoa- ţinute nu reflectă decît socialistă. Cu acest pri­ nica zbuciu
giu. Calitatea şi eficienţa parţial potenţialul mate­ lej, a fost prezentată ex­ — sala B);
activităţii instructiv-edu- rial şi uman de care dis­ punerea „Perspectivele căra); Albit
cative s-a materializat şi punem. Iată de ce, în co­ dezvoltării comunei in lu­ TROŞANI :
ring) ; Fără
în antrenarea unui nu­ rectarea tuturor neajunsu­ mina Directivelor Congre­ <U -ca);
măr tot mai mare de rilor ce se mai manifestă sului al XlII-lea al Parti­ (■ iemb
elevi-utecişti din clasele în munca noastră, magis­ dului Comunist Român". A, .nea Z
VULCAN: s
IX—XII la concursurile tralul Raport prezentat I A urmat o trecere in re- eoafărul);
pe discipline de învăţă­ de t o v a r ă ş u l Nicolae j vistă a unor formaţii ar­ cavalerului
mînt, unde s-au obţinut în Ceauşescu la Congresul al tistice locale ce activea­ rul) ; PETIi
acest an, la etapele finale, XlII-lea al partidului va ză in Festivalul naţional ' pentru luna
URI
resc);
47 de premii şi menţiuni, constitui şi pentru mem­ „Ciniarea României". S-au vine la dec
aproape dublu faţă de a- brii Uniuni; Tineretului remarcat montajul literar- BRAD: Mei
nul precedent. Comunist cartea de căpă- muzical cu poemul pentru seriile I-U
-
Dovada unei mai bune tîi, farul călăuzitor al ac­ GURABARi
pregătiri în meseria alea­ tivităţii viitoare, iar exem­ pace „Cu ochii deschişi" mine (Milu
Rişcufa),
(instructor
Olivia
să o constituie şi parti­ plul de gîndire şi acţiune Marfă fura’
ciparea largă a elevilor revoluţionară pe care îl brigada artistică „De pe bările gala
hunedoreni la fazele na­ oferă realesul poporului la noi adunate" (instruc­ GEOAGIU-1
ţionale ale concursurilor întreg, părintele nostru iu­ tor Lucia Resiga), grupul (Casa dc ci
pe meserii, unde s-au ob­ bit, t o v a r ă ş u l Nicolae folk (instructor Adriana Elegie (Dac
ţinut 46 de premii (12 Ceauşescu, va fi urmat Pripon), grupul vocal fol­ lada cavalc
locuri I) şi menţiuni. La neabătut de fiecare fiu al cloric (instructor Mariana cAlan: C
sesiunile de referate şi co­ patriei. Benea) ale căminului cul­ I-II (Casa
municări ale elevilor din tural Luncoiu de Jos, mon­ MERIA: IC
licee au participat peste ANGELA JURMONI, tajul literar-muzical şi gru­ Ryn (Mure
2 800 de elevi, din care secretar al Comitetului pul de recitatori (instruc­
250 au promovat în faza judeţean Hunedoara tor Ana llieş), de la şcoa­ moia dlspă
GHELARI:
judeţeană a sesiunii, or­ ' al U.T.C., Fabrica (le încălţăminte Hunedoara. Controlul interfazic al calităţii la banda III tras, la generală de centru. (Minerul).
ganizată în colaborare cu preşedinte al Consiliului schimbul B, este asigurat cu răspundere de către Ludea Gordaş, I
Inspectoratul şcolar ju­ judeţean al elevilor
(Urmare din pag. 1) nale, avem colective de
Cercetarea ştiinţifică şi tehnologică cercetare cu bogată expe­
late în fabricaţie susţineri­ rienţă, iar oamenii muncii Timpul
le mecanizate tip scut. In se aplică tehnologia de zează principalele pîrghii rea cu toată îndrăzneala a lume. Prin introducerea hunedoreni au dovedit în­ azi, 29 i
1983 a fost realizată com­ producere a vatei minerale pe îmbinarea organică a marilor probleme, să se unor noi tehnologii va totdeauna că producţia, Vremea va
bina românească CI — 2, din zgură lichidă de furnal, cercetării aplicative cu cer­ acţioneze permanent pen­ creşte gradul de valorifi­ munca zilnică oferă şi in­ răcească,
m
care asigură tăierea în ste­ este recuperat metalul din cetarea fundamentală în tru descoperirea a noi şi care a materiilor prime, finite teme de cercetare rlabil, şl
noaptea
ril, mixt şi cărbune. La zgura de oţelărie etc. A- toate domeniile. Este o în­ noi taine ale naturii şi materialelor, combustibili­ aplicativă cu efecte deose­ tul va suf
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva a proape nu există unitate credere deosebită pe care universului". lor şi energiei cu circa 70 bite pentru creşterea efi­ sectarul n<
fost realizat primul com­ economică din judeţul nos­ partidul o acordă oame­ Pînă în 1990, circa 95 la la sută faţă de • nivelul cienţei economice. Avem turile mim:
prinse
îi
plex de perforare-încăr- tru care să nu fi contri­ nilor de ştiinţă, puterii de sută din produsele româ­ anului 1980. tot alîtca certitudini că oa­ zero grade
care din ţară, care consti­ buit la dezvoltarea prin creaţie a întregului popor. neşti vor fi din punct în acest context, judeţul menii de ştiinţă hunedoreni, me între 3
tuie premisa primului ro­ cercetarea ştiinţifică şi Pentru înfăptuirea acestor de vedere tehnic şi calita­ nostru trebuie să-şi adu­ specialiştii, întregul perso­ ţă locală :
neaţa.
bot din industria minieră tehnologică, prin aplicarea sarcini majore, în Rapor­ tiv la nivelul celor existen­ că pe viitor o contribuţie nal ocupat în producţie vor
românească, un element im­ rapidă în producţie a re­ tul prezentat la Congresul te pe plan mondial, iar cel mai mare la înfăptuirea contribui din plin la des­ La mun(
portant pentru trecerea la zultatelor. Cincinalul ac­ al XlII-lea, tovarăşul puţin într-un procent de programului naţional de coperirea unor noi tehno­ rece, gero
cerul
vâri
automatizarea exploatării tual se va încheia cu rea­ Nicolae Ceauşescu arăta: 2—5 la sută vor fi realiza­ cercetare ştiinţifică şi teh­ logii, la descifrarea unor sufla mod
minereurilor. In siderurgie lizări deosebite în acest „în întreaga activitate te produse cu asemenea nologică. Avem o indus­ taine ale naturii, la pro­ flcări d
au fost asimilate noi mărci domeniu. ştiinţifică trebuie să se parametri tehnici şi cali­ trie puternică şi complexă, pulsarea progresului tehnic din sector
de oţeluri pentru indus­ Etapa viitoare de con­ manifeste cu putere spiri­ tativi care să situeze ce acoperă aproape toate în toate domeniile de ac­
triile de vîrf ale economiei, strucţie socialistă îşi ba­ tul revoluţionar în aborda­ România pe primul loc în ramurile economiei naţio- tivitate.