Page 106 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 106
„Avem ferma convingere că, trecînd
(0 ; în a treia etapă a făuririi societăţii so-
României spre comunism, trecem la o
muncă ce va cere, în continuare, eforturi
susţinute din partea întregului partid,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
a tuturor oamenilor muncii, a întregului
popor. u
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXVI, nr. 8 414 VINERI, 30 NOIEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani
Congresului al XlII-lea al P.C.R. -
de acţiune al întregului popor
JV.V.W /.v.vv
Pregătirea şi perfecţionarea forţei Luna Congresului, * SUCCESE
de muncă — factor determinant ÎN ÎNTRECEREA
ai progresului economic şi social SOCIALISTĂ
Hotăririle istorice ale Con nilor de plan. Luna noiem
Congresul al XlII-lea mar ror ramurilor industriale, pe de eminentul său conducă gresului al XlII-lea al parti brie, luna in care om trăit CU PLANUL ANUAL
chează pentru poporul român asigurarea unui echilibru mai tor, t o v a r ă ş u l Nicolae dului, Raportul prezentat şi cu toţii aceste memorabile ÎNDEPLINIT
intrarea în a treia etapă a rea bun între diferite sectoare, Ceauşescu, menite să ducă cuvintarea rostită la închide evenimente, este luna ce'or Minerii dc la Lunea)
lizării Programului partidu pe realizarea unei noi ca'i- la ridicarea patriei noastre rea marelui forum al comu mai înalte randamente, luna şi-au depăşit în acest j
lui, cil cărui obiectiv funda pe noi culmi de progres şi niştilor români da tovarăşul recordurilor in muncă. La an lună de lună sarci-1
mental îl constituie continua civilizaţie, nu se poate face Nicolae Ceauşescu ne însu atelierul dale mozaicate vom nile de plan. între sec
rea fermă a politicii de fău Raportul prezentai decît cu aportul larg, hotărî- fleţesc pe toţi fiii României depăşi prevederile do plan toarele cii cele mai bune |
rire a societăţii socialiste la Congresul tor, al oamenilor muncii clin socialiste, făta deosebire de cu peste - 4000 metri pătraţi, realizări se numără sec-
multilateral dezvoltate şi îna al XlII-lea — toate sectoarele de activitate. naţionalitate. S-a împlinit - in condiţiile cind realizăm > toarele IV, cu un spor ;
intare a patriei spre comu în magistralul Raport, caro spre marea . noastră bucurie cu un substanţial avans şi £ de producţie „la zi“ de $
nism. Aşa . cum reiese cu reper istoric pentru deschide o perspectivă minu - actul de voinţă al între sarcinile la export. Tot un re /aproape 33 000 tone căr- *
claritate din Raportul pre dezvoltarea socialistă nată .transformărilor revolu gului partid şi popor, al nos cord muncitoresc 'înregistrăm £ bune, şî II, cu un plus <
zentat de tovarăşul Nicolae multilaterală ţionare cile societăţii româ tru, al tuturor: realegerea to şi la placaj linii: mai bine / de 8 100 tone. De men-!
Ceauşescu la marele forum a patriei neşti în cincinalul viitor şi varăşului Nicolae Ceauşescu de 3 000 metri pătraţi peste / ţionaf că prin producţia (
comunist al ţării, din Di acti pînă în anul 2000, se arată in funcţia supremă din frun «J suplimentară realizată»
r
vele Congresului, in ei de al că o atenţie deosoDită. va tea Partidului Comunist Ro sarcinile stabilite iniţial pen V de sectorul IV, minerii ]
optulea cincina' se va pune taţi a muncii şi a vieţii in trebui să. se acorde pregăti mân. tru luna noiembrie. V de aici raportează înde-
tregului popor. rii şi perfecţionării forţei de Noi, cei care muncim la / plinirea planului anual!
cu priori lc> lo accen‘ul pe înfăptuirea cu succes a secţia de placaje da la „Mar Ing. IANOŞ BENCE, £ la extracţia de cărbune, J
dezvoltarea intensivă a tutu sarcinilor trasate de partid, (Continuare în pag. a 2-a) mura" Simeria cinstim ocasi şeful secţiei placaje, £ lucrîiid de pe acum la»
eveniment istoric prin lapte ..Marmura" Simeria £ nivelul prevederilor de [
de murea, prin raalizăr' deo V i d a u din primul trimes- 1
Economisirea severă a energiei electrice sebite In Îndeplinirea sarci (Continuare în pag. a 2 a) > tru ai anului viitor. In!
£ fruntea întrecerii socia-
v liste, sc situează brigă-'
îndatorire patriotică a fiecărui cetăţean 5 zile conduse de Grigoie!
£ Mîndruţ şi Florca An-
5 ton, care au obţinut cele
— Pentru -început v-am eotele repartizate O. S. consumului de energie elec mai mari randamente şi;
ruga, tovarăşe ing. Ioan „Victoria" Câlan, C.M. Va trică şi termică, în vederea sporuri de producţie.
Itaţegan, d i r e c t o r u 1 lea Jiului şi din nou trans prevenirii oricăror căi de
i.e.T.r.i.k.d.e.e.t. Deva, sa portul feroviar. Dar şi micii risipă. Aceste măsuri vi PRODUCŢIE
prezentaţi un scurt bilanţ consumatori — cooperaţia zează încadrarea strictă în SUPLIMENTARĂ
a| modului în care a fost meşteşugărească, u n e l e repartiţii a tuturor consu LA EXPORT
gospodărită energia electri C.A.P.-uri, I.A.S.-uri, matorilor, reducerea consu. Răspunzând vibrante
că în judeţul nostru în S.M.A.-uri etc. au depăşiri mului în orele de vîrf ale lor chemări ale secreta
acest an. la consumul de energie e- sistemului energetic naţio r u l u i general al partidu
— Mai bine, mai chibzuit lcctrică. nal — 7—9 şi 17—22 ~, lui. tovarăşul Nicolae
decît în alţi ani. Doar — După cum cunoaşteţi, precum şi în timpul zilei, Ceauşescu, adresate de
I.P.N.C. Orăştie şi trans în Raportul prezentat la de ia 9 la 17. Atenţionăm Ia înalta tribună a Con
portul feroviar se prezintă Congresul al XIII-!ea al pe toţi marii consumatori gresului al XlII-lea, de
cu depăşiri la consumul partidului, t o v a i ' ă ş u 1 că depăşirea consumului a îndeplini exemplar
planificat. Toate unităţile Nicolae Ceauşescu subli planificat conduce la între prevederile la export,
economice mari consuma nia că este necesar să se ruperea furnizării energiei şase unităţi economice
toare înregistrează econo acţioneze cu toată hotărî* electrice, cu un preaviz de ale judeţului au rapor
mii însemnate la cotele rea în direcţia reducerii două ore. Se recomandă ca tat îndeplinirea înainte
repartizate. Bste cazul C.M. consumului de energie şi unităţile economice care lu de termen a pianului pe
Deva, I.C. Orăştie, I.M. materiale pe unitatea de crează' în două schimburi 10 tuni la acest impor
Orăştie, Antrepriza de produs. Cum se acţionează să se organizeze intre orele tant indicator. Este vor
construcţii hidroenergetice în lumina acestor impera 22 la 15, în timpul de la ba despre I.M. Ilunedor
Rîu Mare-Retezat, „Mar tive ? l.M.C. Deva. Doi sudori — Veronica Jondrea şi Ion Hăr- £ ca, I.C. Orăştie, I.C.
mura" Simeria şi altele. — In perioada noiembrie Convorbire realizată de ţăgan — doi oameni harnici ai secţiei panouri, care de fie /Vulcan, I.P.l.C.C.I. Dc
care dată se evidenţiază prin calitatea lucrărilor pe care Ic
Referindu-mă la lună no 1984 —• martie 1985 se vor GH. I. NEGREA execută. £ va, I.M.M.K. Simeria şi f
iembrie, trebuie să arăt că aplica noi măsuri pentru Foto N. GHEORGHIU V „Plafar" Orăştie. De £
au consumat mult peste reducerea în continuare a {Continuare în pag. a 3-a) / asemenea, alte trei uni-
U..I- £
£ tăţi — C.S.V Că ălan. £
Mobilizaţi de ideile şi la ordinea zilei tn agricultura: Constantin Florca. La coo £ „Viscoza" Lupeni şi şi A-ţ
Sin ian £
sarcinile cuprinse în Rapor. perativa din Dine adminis £ sociaţia dc sere
£ drei — au livrat part *
tul prezentat de tovarăşul trarea îngrăşămintelor or / norilor externi produşi
Nicolae Ceauşescu şi de în ganice o efectuează meca in valoare de peste 42 ’
demnurile rostite în cuvîn- Să transportăm grabnic cocenii din nizatorii Aurel Duca, Nico
tarea la încheierea lucrări lae Cînda, -• Aţurcl Cîndroi milioane lei.
lor Congresului al XlII-lea şi I.aurean Tirăncscu. !• rrionusi: fizici:
al partidului, cooperatorii, cîmp, să administrăm Tngrâşâmintefe Tot acum, in mai multe f. PESTE PLAN
mecanizatorii .şi specialiştii unităţi sc împrăştie dolo- £ Colectivele de oameni’
din unităţile Consiliului organice şi chimice pe ogoare mită. Lucrarea a început £ ai muncii de la I.L. De £
unic agroindustrial Orăştie si sc desfăşoară în ritm 5 va şi-au amplificat in 5
acţionează în aceste zile pe bun la cooperativele din
perativele din Turdaş, Pri- lae Nasta, iar la Pricaz, la A.F.J. Beriu şi Orăştie. Orăştioara de Jos, .Căstău, £ ultima vreme preocupă-£
ogoare la eliberarea ulti caz şi Beriu. Dar şi aici se tăiatul mecanizat ai coce Pentru mai buna desfăşu £ rile şi eforturile iu pro- «£
melor suprafeţe agricole acţionează organizat la tă nilor şi transport se aflau rare a muncii — aflăm de Orăştioara dc Sus şi A.F..I. £ ductie, obţinînd rezulta “■
de coceni, fertilizarea aces iatul cocenilor şi transpor tractoriştii Dumitru Mer- la Ioan Crăciun, inginerul Beriu. £ te deosebite. în contul J
tora cu îngrăşăminte or tul lor operativ din cîmp. mezan. Ştefan Crcţu şi Ni şef al C.U.A.S.C. — au fost „Pe măsură ce terenul £ realizărilor înregistrate £
ganice şi chimice, pentru Intr-adevăr, marţi, deşi colae Mihăilă. organizate ia nivelul consL ne permite — sublinia pre V în perioada rare a tre- £
a pune baze temeinice re a fost o zi ploioasă-, în ii ului unic formaţii de şedintele consiliului unic / cui din acest an, oame- J
coltei anului viitor. Cu câtva timp în urmă, — vom intensifica activi V nii muncii de aici au £
toate aceste trei unităţi s-a in majoritatea unităţilor din tractoare şi utilaje agrico tatea de administrare a în
In majoritatea unităţilor muncit la transportul coce consiliu a început trans le, care execută diferite grăşămintelor organice şi £ înscris, printre altele, o 5
1
noastre — preciza La li nilor. La C.A.P. Bei'iu, portul şi administrarea în lucrări.' Formaţiile sînt chimice în fiecare din uni £ depăşire de peste 4 GO' £
cean Lucoi, pfeşcdintţde unde mai sint de sti'îns co_ grăşămintelor organice pe compuse din cîte un ,,Ifron“ tăţile noastre, pentru a asi £ tone var. din care 2 050 £
C.U.AJ3.C. Orăştie — tere ccnîi de pe aproximativ 10- terenurile ce urmează a fi şi mai multe tractoare cu gura o cât mai bună ferti £ tone var hidralai si 30n £
nurile cultivate cu porumb ha, transportul îl efectuau, semănate în primăvară cu remorci pentru transport şi litate suprafeţelor ce ur V tone var mVânat, ne- £
au fost eliberate de coceni, cu cîtc două remorci, me cartofi, .legume şi porumb. M.I.G. pentru împrăş mează a fi semănate in /coşar fabricării b-tnnu /
£ lui celular autoeia vî • •>* £
aceştia fiind transportaţi canizatorii Ion Mur goi şi Primele unităţi în care s-a tiat gunoiul.. La C.A.P. primăvară, creînd încă de £ la l.M.C. Deva. si 9 £
din câmp în bazele furaje Petre Paraschiv. La Tur început transportul şi ad Căstău, de exemplu, lucra acum condiţiile necesare £ tone ghips. (G-orget.a!
unei reeoite cît mâi boga
re. Mai exact, din 1934 ha daş, lucrarea o executau ministrarea gunoiului în rea o execută mecanizato V Codreanu. corespon
cîmp sînt cooperativele din te "* anul viitor".
au mai rămas neeliberate mecanizatorii Ioan ■ Lăcă MărtineŞti, Jeiedinţi, Orăş rii Alexandru Rusu, Vasile £ -tentă).
.aproximativ GQ ha, la coo- tuş, Daniel Turcu, şi Nico tie, Căstău, Dine, Pricaz, Moldovan Ion Lăscoi şi M3RCEA LEPÂDATU V.wzawav.v.v.v.vĂ
