Page 108 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 108

VINERI, 30 NOIEMBRIE 1984                                                                                                                                      Pag. 3


                 in spiritul        unei inalte exigenţe - deplină                                     Cerinţe calitative în noua

   INE
           angajare pentru            îmbunătăţirea activităţii viitoare                                      etapă a festivalului

                                                                                                                                                                     1
            Adunarea  generală  a  Coo­  la  bovine  —  sarcinile  co   în  acest  spirit  au  vorbit   Promiteam,   într-un   nu­  xemplu  pe  cel  al  profeso­  spectiva  festivalului,  da*   se
     arte a                                                     şi   ceilalţi   participanţi   la                     rilor  de  limba  română  (Li­  cuvine  o  mai  atentă  îndru­
     unită-  perativei   agricole   de   pro­  i-au revenit.                               măr  anterior,  câteva  consi­
          vinţie  din  Rîu  Alb  a  con­  Pornind  de  la  neajunsu­  dezbateri   —   Vaier   Nan,   deraţii  pe  marginea  trece­  ceul  industrial  nr.  3  Deva),   mare,   căutare,   exigenţă
    „Dru-   stituit  Un  moment  de  sea­  rile   manifestate,   partici­  Cornelia   Oneasă,   Ionuţ   rii  în  revistă  a  formaţiilor   care,   continuînd   o   tradiţie   faţă  de  text  şi  melodie,  fa­
   oducţie                                                      Maţi,  Victor  Mihăiasă,  Cor­  artistice  ale  elevilor  în  ca­  sau   inaugurînd   o   acţiune   ţă  de  faptul  artistic  in  ge­
   Ibanezc   mă  în  strădania  depusă  de   panţii  la  discuţii  au  for­
   ră  Tv.   cooperatori,   mecanizatori   şi   mulat   critici   concrete   la   nel  Stoicuţa  şi  alţii,  efec-   drul  actualei  ediţii  a  Fes­  educativă,   au   prezentat   neral.
   pal co-  specialişti   în   direcţia   în­  adresa  consiliului  de  con­  tuînd   o   profundă   analiză   tivalului   naţional   „Cînta-   recitaluri   de   poezie   cu   în   puţine   licee   fiinţează
          făptuirii   noii   revoluţii   a-   ducere  al  unităţii  şi  au  fă­  a  activităţii  din  acest  an.      texte   de   adîneă   semnifi­  formaţii   instrumentale   (in­
   prcsuliri                                                                               rea   României".   De   astă
   acţiune   grare.   în   stabilirea   căilor   cut   numeroase   propuneri   în   acelaşi   timp,   vorbitorii   dată  ne  referim  la  forma­  caţie patriotică şi, nu în  cludem   aici   şi   fanfarele),
   popor   de  acţiune  pentru  traduce­  pentru   îmbunătăţirea   acti­  au  arătat  căile  ce  trebuie                                         deşi  există  posibilităţi  ma­
   .ib £la-                          vităţii de viitor.                                    ţiile artistice din licee.                            teriale  şi  umane.  Fac  ex­
   (color),   rea  în  viaţă  a  Directivelor                   urmate   pentru   ca   unitatea   O  remarcă  de  la  început:
   versuri-   celui   de-al   XIII-lca   Con­  —   Nerealizarea   produc­  să  obţină  producţii  la  nive­  numărul   mare   de   forma­  Marginalii   cepţie   liceele   industriale
   >tice   gres  al  partidului,,  Aceas­  ţiilor   planificate   —   arăta   lul   sarcinilor   cc-i   revin,                                   nr.  5  Deva,  1  Hunedoara,
   — per­                            cooperatorul   Ignat   Rădoni                         ţii  prezente  în  festival  şi   la trecerea în      L  u  p  e  n  i,  agroindustrial
   ja tr ului  tă   caracteristică   a   izvorît                printre   care   :   mobilizarea   calitatea   lor,   atenţia   pen­
          din  spiritul  analitic  al  adu­  —  se  datoreşte  lipsei  de                                                revistă a formaţiilor   Geoagiu.  Adevărul  este  că
   XIII-lca   nării  generale,  din  răspun­  coordonare şi organizare a  la  muncă  a  tuturor  coope­  tru   diversificarea   genurilor,       lipsesc   animatorii,   entu­
   uiumist   derea  .  cu  care  atît  darea                    ratorilor,  aplicarea  la  timp   cu  accent  pe  cele  de  mare   artistice din licee  ziaştii,  îndrumătorii  I  Mo­
   ri  fun-                                                     a   îngrăşămintelor   naturale
   poiiticii  de   seamă   prezentată   de                                                 accesibilitate.  La  acestea  au                      tivaţia   multor   consilii   de
   -Şti   Angelica   Ilălipescu,   ingi­  Adunări generale      şi   chimice,   recoltarea   tu­  contribuit,   într-o   măsură                  conducere  :  ,,Nu  avem  pro­
   (.ial co-                                                    turor   fîneţelor,   decolmata-   definitorie   şi   trecerile   în   ultimul   rînd,   prezenţa   în   fesor  de  muzică"  nu  poate
          nerul   şef   al   unităţii,   cît   în C.A.P.        rea  canalelor  pentru  elimi­
          şi  participanţii  la  dezbateri                      narea  excesului  de  umidi­  revistă  organizate  la  nivel   liceele  cu  profil  tehnic  a   fi  întotdeauna  o  scuză  pen_
          au  abordat  activitatea  des­                        tate,   sti'îngerea   pietrelor   de   unităţi,   pe   genuri   de   unui  număr  mare  şi  divers   tru  că  nu  în  toate  liceele,
          făşurată  în  anul  1984,  sar­                                                  formaţii sau pe localităţi.  de  formaţii  artistice,  rodul   în   care   s-au   înregistrat
          cinile  pe  1985,  precum  şi   muncii.  Avem  mulţi  coope.   din  tarlale,  mai  buna  orga­  Revirimentul   unor   genuri   strădaniilor unor entuzias-  frumoase progrese artistice,
          cele  ale  cincinalului  viitor.   ratori  harnici,  dar  nu  toţi   nizare   şi   coordonare   a   sau  formaţii  îşi  are  obîrşia
          S-a  apreciat  că  în  1984  u-   participă  suficient  la  mun­  muncii   din   zootehnie,   în   şi   în  prestigioasele  iniţia­
          nitatea   a   obţinut   creşteri   că,  nu  toţi  realizează  lu­  special   pe   linia   reproduc­  tive  locale,  între  care  „Dia­
   ;;00 Ra-                          crările  la  timp  şi  de  bună
   iţii; G,30   în  comparaţie  cu  anul  pre­                  ţiei,   sporirii   producţiei   de   logul  pe  aceeaşi  scenă"  (cu
   agricul-   cedent   la   cultura   griului,   calitate.      lapte,   îngrijirii   tineretului
   al;  7,30   cartofilor   şi   porumbului,   —  Pămîntul  nostru  e  să­  femei ş.a.     o  menţiune  specială  pentru
   ii,  che-                         rac  —  spunea  Tănase  Jura                          Brad),   care   constituie   nu   te  cadre  didactice  şi  ale  u-   există profesori de muzică.
   iNicolae   ca  şi  în  zootehnie,  unde                        Aceste  propuneri  au  com­  numai  un  exemplu  de  con­
   >gramul   producţia  de  lapte  de  vacă   —-  de  aceea  trebuie  îngră­  pletat   şi   îmbogăţit   planul       nor statornici colaboratori.  Trecerile   în   revistă   au
   revoiu-   marfă  realizată  în  10  luni   şat  cit  mai  des  cu  gunoi                secvenţă,  ci  şi  de  lăuda­  Deosebit   —   şi   folosim   relevat  şi  numărul  mic  de
   :a  pre-                          de  grajd.  în  acest  caz  este   măsurilor   tehnieo-organiza-   bilă  năzuinţă  spre  calitate,   termenul  fără  exagerare  —   formaţii   coregrafice   sau
  itec  ro-   din  acest  an  a  fost  cu  pe­  de   mirare   de   ce   marea   torice  aprobat  de  adunarea   spre  eficienţa  actului  artis­  grupuri   folclorice,   a   unor
  in   de  ste  100  hl  mai  mare  decît                       generală.   în   acest   context                     este  interesul  elevilor  pen­
  fin  as-  cea  din  perioada  corespun­  cantitate   de   îngrăşăminte                   tic.                      tru  muzica  uşoară  şi  mai   colective  de  obiceiuri  popu­
   Buletin                           naturale  ce  se  află  în  fer­  s-a  înscris  şi  angajamentul   Apreciată   este   prezenţa             lare;   se   întreprinde   puţin
   inţa  şi   zătoare   a   anului   trecut.                    ferm  al  cooperatorilor,  me­                       ales  pentru  cea  tânără,  da­
  ileioric;   Subliniindu-se   acest   fapt,   ma  zootehnică  nu  a  fost   canizatorilor   şi   specialişti­  în  festival  —  în  etapa  de   tă   fiind   accesibilitatea   şi   pentru   valorificarea   fol­
  i  ţării  ;  s-a  evidenţiat  hărnicia  coo­  încă   administrată   pe   o-              masă  —  a  formaţiilor  co­                         clorului   judeţului,   pentru
  ■i; 11,05   peratorilor   Gheorghe   An-   goare.             lor  de  la  C.A.P.  Rîu  Alb                        popularitatea   genului.   Dar   excluderea   mimării   „şla­
  l  Publi-                                                     de  a  munci  în  1985  în  aşa   rale  ale  liceelor  (matemati-   nu  în  aceeaşi  măsură  este   gărului"   popular.   în   acest
  in   de   drişan,  Lucreţia  Lascu,  Ma-   —   Chiar  dacă  se  duce                     că-fizică  Hunedoara,   indus­                       sens,  o  întrunire  a  tuturor
    publi-   riţa   Rădoni,   Ioan   Iferţa,   gunoi  în  cîmp,  acesta  stă   fel  îneît  să  obţină  rezultate   trial  nr.  1  şi  economic  Pe­  interesul   acordat   pentru   o
  ; ideolo-   Ştefan  Petrar,  Petru  Mogoş,   multă   vreme   la   marginea   la  nivelul  sarcinilor,  asigu-       interpretare  de  ţinută.  Sim­  factorilor   cu   răspundere,
   omoara                            tarlalelor  şi,  deci,  nu  con­  rînd   astfel   toate   condiţiile   troşani  etc.),  care  fiinţează    eventual  sub  egida  Asocia­
  vanpre-   Ileana   Mateşoi,   Marioara                                                   graţie  unor  cadre  didactice   pla  cunoaştere  a  unor  a-   ţiei   folcloriştilor   hunedo-
  1,00  De  Scînteie,   Marioara   Orga,   tribuie   la   îmbunătăţirea   pentru  trecerea  la  realiza­
  Student  Victor  Maţi  şi  alţii'  caro   fertilităţii   solului   —   arăta   rea   prevederilor   cincinalu­  cu  o  bogată  experienţă  în   eorduri   la   o   chitară   şi   reni  ,,Ovid  Densuşianu"  ar
          s-au   străduit   să   efectueze   Zenu Stănilă.      lui  1986—1990  în  domeniul   munca  artistică  şi  mai  cu   „transpunerea"   muzicală   a   fi cît se poate de necesară.
     10,10  lucrările  de  pe  ogoare  la   —  Principala  cauză  a  ne-                   seamă  cu  o  nealterată  pa­  unui  text  —  oricît  de  in­  Formaţiile   artistice   gen
  :e; 17,00  timp  şi  de  bună  calitate,   realizărilor   din   zootehnie   agriculturii,   clar   şi   precis                                estradă  sînt  puţine,  iar  cele
  1)5 Pcn-   să  sporească  eficienţa  acti­  —  sublinia  Ştefan  Dura  —   conturate   de   Congresul  al   siune   pentru   fenomenul   spirat  —  nu  pot  salva  im­  prezentate   la   trecerile   în
  ilomcnt                                                                                                            provizaţia.  Muzica  foik  ni
  *  serii;  vităţii   din   zootehnie.   Cu   este  lipsa  de  furaje.  Avem   XlII-lea al partidului.  muzical.                               revistă  au  fost  departe  de
  r.  Seară  toate   sporurile   de   produc-.,  circa   800   ha   fîrteţe,   dar   TRAIAN BONDOR  Să alăturăm acestui e-  se pare oportună în per-  exigenţele   scenei.   Dansuri­
  i  intr-o   ţie   obţinute,   C.A.P.   Rîu   peste  jumătate  din  această                                                                    le  moderne  uzitează  o  mu­
  (trage­
  rii  mu­  Alb  nu  şi-a  realizat  în  a-   suprafaţă nu a mai fost                                                                           zică  adecvată  de  cele  mai
  lta stop  cest  an  —  cu  excepţia  in­  "(Ţurjiţată, fiind invadată de                                                                      multe  ori,  dar  tot  de  atî-
          dicatorului efectiv matcă  vegetaţie lemnoasă.                                                                                        tca  ori  se  remarcă  şi  stri­
                                                                                                                                                denţe   acustice;   coregrafic,
                                                                                                                                                unele  dansuri  par  o  simplă
                          OAMENI Al MUNCII DIN                                                                                                  transpunere   a   programelor
                                                                                                                                                de discoteci.
                      ÎNTREPRINDERILE HUNEDORENE !                                                                                                Aşadar,   trecerile   în   re­
              O necesitate vitală pentru dezvoltarea ne­                                                                                        vistă   ale   formaţiilor   artis­
   fintîni-                                                                                                                                     tice  din  licee  în  etapa  de
    Pigot   întreruptă a întregii economii naţionale este                                                                                       masă  a  celei  de-a  V-a  edi­
  ,ti'U Mă-
  IEDOA-        ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRICE !                                                                                               ţii   a   Festivalului   naţional
   tralizaţi                                                                                                                                    „Cîntarea   României"   au
   Dumi-      Preţuiţi,  ca  buni  şi  chibzuiţi  gospodari,  fie­                                                                              relevat   necesitatea   unei
   Modern                                                                                                                                       mai  reale  şi  eficiente  în­
   e (Fla­  care kilowafî-oră !
   ta); pe-                                                                                                                                     drumări   a   acestora,   care,
   ■ii (Pa-  Acţionaţi  cu  hofărîre  şi  răspundere,  zi  de  zi,                                                                              prin  exigenţă  şi  competen­
  ivă  rog                                                                                                                                      ţă,  va  conduce  la  creşterea
  aurului   pentru  aplicarea  în  producţie  a  celor  mai  efi­
  JPENI;                                                                                                                                        calităţii  actului  de  cultură.
  iltural);  ciente  tehnologii  şi  metode  de  lucru,  pentru                                                                                 Calitate  ce  trebuie  “-ă  con­
           folosirea  celor  mai  gospodăreşti  soluţii,  pen­                                                                                  stituie  criteriul  de  bază  în
                                                                                                                                                promovarea   formaţiilor   ar­
           tru  curmarea  oricărei  forme  de  risipă,  spre  a
   (Mine-                                                                                                                                       tistice  în  fazele  superioare
  Alo, a-   realiza  producţia  planificată  cu  consumuri  cît                                                                                 ale festivalului.
   (Mun-                                                                   Fabrica de încălţăminte  din Hunedoara. Maria Gordaş lucrînd pe maşina de intins   Prob IOAN Fi LI P,
  : Ca-n   mai mici de energie electrică !                             şi prcformait ştaif asigură una dintre operaţiile fabricării încălţămintei.            Deva
  BRAD :
  ce am
   ORAŞ-     Economisirea                       severă
  Patria);                                                          SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE                                                             Ui
  lacăra);    a energiei electrice
  Revanşa                                                          DUMINICA, 2 DECEMBRIE                 MARŢI,  1  DECEMBRIE           pentru   viitorul   comunist   al   pa­
  ilAŢEG:      (Urmare din pag. 1)   încălzitoarelor   electrice   in   e 10,00 Almanahul familiei o 10,30   ®  15,00  Telex  ©  15,05  Amfiteatru   triei  ®  20,40  Pe  aripile  valsului  (co­
  (Dacia);                           orele   de   vîrf   de   sarcină   De strajă patriei e> 11,00 Viaţa sa­  studenţesc  ©  15,30  Laureaţi  ai  festi­  lor).  Valsul  sferelor,  de  J.  Strauss.
  dansăm   15   la   22,   interzieîndu-se   ale   sistemului   energetic   tului (parţial color) © 11,30 Lumea   valului   naţional   „Cîntarea   Români­  Interpretează   baletul   Operei   române
  : Sfir.şi-   consumul  de  energie  la  a-   naţional,  becurile  de  puteri   copiilor * Telefilmoteca de ghiozdan  ei"  »  15,45  Universul  femeilor  ®   din  Cluj-Napoca  ®  20,50  Serial  ştiin­
   eultu-   ceste  unităţi.  Unităţile  co­  mari   să   fie   înlocuite   cu   —   Potcoava  de  piatră.  Episodul  5   10,10  îndrumări  tehnice  pentru  lu­  ţific:  Călătorie  în  Univers.  Episodul
  ■Cau să   merciale  —  cu  excepţia  ce­  becuri  de  40—60  W,  să   o  12,30  Din  cununa  cîntecului  ro­  crătorii  din  agricultură  ©  10,30  în­  2  (color)  c  21,50  Telejurnal  (parţial
   (Mure-   lor  care  desfac  produse  a-   scoatem  din  prize  frigide­  mânesc  (color)  o  13,00  Telex  ©  13,05   chiderea  programului  «  20,00  Tele­  color)  a  22,00  închiderea  programu­
  i dispă-   limentare   de   strictă   nece­  rele   pe   timpul   sezonului   Album   duminical   (parţial   color)   ©   jurnal  (parţial  color)  ®  20,20  Ac­  lui.
  1 EL ARI:   sitate  —  să  funcţioneze  in­  friguros,  în  birouri,  maga­  16,30   Seara   televiziunii   iugoslave   tualitatea  în  economie  ©  20,35  Tea­  VINERI,  7  DECEMBRIE
  aerul).  tre  orele  10—18,  cele  pres­  zii,  depozite  să  nu  se  fo­  (color).   Filme   documentare,   cîntece   tru  Tv.  —  Mihai  Viteazul  —  de  Oc-   o  15,00  Telex  o  15,05  Profesiuni
          tatoare   de  servicii  de  la   losească   reşouri,   la   sfîrşi-   şi  dansuri  populare,  muzică  uşoară,   tav  Dessila  (color)  e  21,50  Telejur­  prioritare   •   15,25   Viaţa   culturală
          orele  9,  şcolile  —  exceptînd   tul   programului   de   lucru   desene  animate  ©  18,40  Micul  ecran   nal  (parţial  color)  ©  22,00  închide­  ©  15,50  La  volan  ®  16,00  Emisiune
          învăţămîntul  seral  —.  aşe-   să   nu   lăsăm   becurile   să   pentru cei mici. Copiii şi oraşul lor  rea programului.     în  limba  germană»  •  16,30  închide­
          zămintele   de   cultură   etc.,   ardă inutil etc.  —    Alba  Iulia  o  19,00  Telejurnal   MIERCURI,  5  DECEMBRIE         rea   programului   •  20,00  Telejurnal
          să-şi   desfăşoare   activităţile   Aş  vrea  să  precizez  pen­  (parţial  color)  e  19,20  Cîntarea  Ro­  o  15,00  Telex  o  15,05  Clubul  ti­  (parţial  color)  •  20,20  Împliniri  şi
          în   intervalul   de   la   orele   tru   toţi   cititorii   ziarului   mâniei  (color).  Spectacol  festiv  de­  neretului  •  15,30  Emisiune  în  limba   perspective.   Congresul   al   XIII-lca.
  U  pentru   8 la 17 sau 9 la 17.   că  raţiunea  acestor  măsuri   dicat  Unirii  din  1918,  realizat  în  co­  maghiară  (parţial  color)  e  16,30  în­  Azi,  judeţul  Călăraşi  •  20,55  Scum­
  ti 1984 :   —  Ce  se  recomandă  pen­  porneşte   din   necesitatea   laborare  cu  Comitetul  de  cultură  şi   chiderea  programului  ®  20,00  Tele­  pă  ţară,  Românie  (color)  s  21,05
  general   tru  abonaţii  casnici,  tova­  stringentă   de   a   echilibra                         jurnal   (parţial   color)   *   înfăptuim   Congresul   al   XlII-lea   al   Partidului
  noaptea   răşe director ?                                     educaţie socialistă al judeţului Alba  hotărîrile   marelui   forum   al   comu­  Comunist   Român   •   21,25   Studioul
  id  va  fi                         producerea   energiei   elec­  •   20,00  Seara  televiziunii  iugoslave.
  .ti  senin,   —  împreună  cu  consilii­  trice,  —  influenţată  nega­  Film   artistic:   Operaţiunea   „Stadion".   niştilor  •  20,20  Tribuna  Tv.  —  Emi­  muzicii   uşoare   •   21,50   Telejurnal
  lâb,   la  le  populare  judeţean,  mu­  tiv  de  seceta  prelungită  —,                          siune   de   dezbateri   politico-ideologi-   (parţial   color)   ®   22,00   închiderea
  nsificări   nicipale,   orăşeneşti  şi   co­                 Premieră  Tv.  Producţie  a  studiouri­  ce  •  20,35  Film  artistic:  Zile  fierbinţi.   programului.
  .  în  su-                         cu  consumul  zilnic,  pentru   lor  iugoslave  ©  21,20  Mugurel  de
  sud-est.   munale  am  stabilit  progra­  ca   întreaga   activitate   eco-   cîntec  românesc  (color)  ®  21,50  Te­  Producţie  a  Casei  de  filme  trei  (co­  SÎMBÂTÂ,  8  DECEMBRIE
  Lrtie  vor   me  concrete  de  furnizare  a   nomico-socială  se  se  desfă­                      lor)  •  21,50  Telejurnal  (parţial  co­  ©  13,30  Telex  o  13,35  La  sfirşit  de
  nitnus  5   energiei  electrice.  Fac  pre­  şoare   normal.   Aveau   de­  lejurnal  (parţial  color)  ®  22,00  în­  lor) • 22,00 închiderea programului.  săptămină  (color)  ®  16,05  Imagini
  :eJe  ma-                                                    chiderea programului.
  1  grade,   cizarea  că  se  va  întrerupe   plina   convingere   că   toţi                              JOI,  6  DECEMBRIE           din  Tanzania  •  16,15  Săptămină  po­
  la  ceaţă   furnizarea   energiei   electri­  locuitorii   judeţului   nostru   LUNI, 3 DECEMBRIE   ®  15,00  Telex  «  15,05  Omul  şi  să­  litică  •  16,30  Telesport  o  19,00  Te­
  lepunere  ce  cîte  două  ore  pe  zi,  pe   înţeleg  că  ne  revine  o  înal­  © 20,00 Telejurnal (parţial color)  nătatea  •  15,25  Secvenţe  finlandeze   lejurnal  (parţial  color)  •  19,20  Tele-
          localităţi  şi  zone,  atît  în   tă   îndatorire   cetăţenească,   •  20,20 Actualitatea în economie a  ©  15,45  Studioul  tineretului.  Pro­  cnciclopedia   o   19,50   Film   artistic:
   me fru-   mediul  urban,  cît  şi  în  cel   patriotică  de  a  folosi  cu   20,35  Tezaur  folcloric  (color)  ©  20,55   gramul  partidului  —  amplu  şi  mo­  „Terminal". în distribuţie:   Bulle
  ibil. Vîn-   rural.   Recomandările   şi   maximă   chibzuinţă   energia                                                              Ogier,  Pierre  Arditi  (color)  ©  21,20
  snsilicări                                                   Roman  foileton  „Marco  Polo".  Epi­  bilizator  program  de  acţiune  pentru
   80 lcm/  atenţionările   pe   care   aş   electrică,  de  a  nu  o  risipi   sodul  7  (color)  ©  21,35  Orizont  teh-   tînăra  generaţie  a  patriei  ©  16,30   Varietăţi.   Divertisment   muzical-co-
          vrea  să  le  fac  sînt,  de  fapt,   în  nici  un  fel,  ceea  ce  este   nico-ştiinţific   e   21,50   Telejurnal   închiderea  programului  ®  20,00  Te­  regrafic  (color)  o  22,20  Telejurnal
          o  repetare  a  celor  mai  ve­  numai   în   folosul   fiecăruia   (parţial color) ®   22,00 închiderea  lejurnal  (parţial  color)  ©  20.20  în­  (parţial color) »   22,30 închiderea
          chi. Se interzice folosirea  dintre noi, al ţării întregi.  programului.                  făptuirile de azi — temelii trainice  programului.
   103   104   105   106   107   108   109