Page 11 - Drumul_socialismului_1984_11

) 9 JQi, 1 NOIEMBRIE 1984

a
a tar
lui
il eo­
ni îm-
al
i ţiului
- PROIECTUL DE DIRECTIVE
/iitor.
roiec-
Pre- ALE CONGRESULUI AL Xill-LEA AL P.C.R. -*
vă în Uricanî—acolo unde nou! este o „explozie" de mii
cultu-
IN PEZEATEREA OAMENILOR MUNCII
bilăm (Urmare din pag. 1) * 10 tapa viitoare, dăm cuvin- condiţia să li fost măcar o planetei, să-i prevestească...
tul minerului comunist Pe­ dată la sărbătoarea lor a- Despre nou. începutul
.'rar
şcoa- tra oraşului are forma u- tru Mandriş, unul dintre cei nuală. Noi am mai adău­ este o stincâ transparentă, Printr-o activitate bine organizată
duca- nei plinii prin care soarele mai desţoinici şeii de bri­ ga un „mic" element a. iar sfîrşitul două stînci
ru ti- acestei toamne curge cu gadă de la I.M. Uricani: jutător : sfe vorba de lo­ translucide I Ce mai poţi
e
„Eroii bulbuci. Minerul pensionar „Proiectul de Directive ale calitatea cu cea mai densă spune despre un oraş care vom smulge pămintului roade
llie Şandru povesteşte: ,,Am Congresului al Xlll-lea al populaţie minieră din Va­ nu mai are nimic vechi in el?
-artis-
păzit oile pe aceste locuri partidului, precum şi sarci­ lea Jiului ! Totul, absolut totul este
ttl eo- şi pe vremea cind eram nile pe care ni le-a trasai Despre Univers. Descope­ nou. De la cel mai adine tot mai bogate
copil şi iată, le păzesc şi personal tovarăşul Nicolae rim acum, către final, că orizont al minei Uricani şl
acum cind se apropie „iar­ Ceauşescu, Minerul nostru oraşul Uricani poartă în pînă la „acoperişul negru",
na" mea. Mai jos, unde se de Onoare, constituie pen­ structura sa mai multe din de la nivelul solului, aflat Discuţia purtată cu Vio­ pentru majoritatea culturi­
allă cariera Cimpu lui Neag tru noi un drum clar de ur­ semnele necesare comuni­ la cariera Cimpu lui Neag rica Marcu, preşedinte, Doi­ lor. Folosim tehnologii mo­
am văzut prima oară flo­ mat, o cale sigură pentru cării cu Universul... • Albul (acţiunea „liuila" organiza­ na Vrăbiescu, inginer şef, derne, îngrăşăminte chimi­
rile de cărbune. Printre li­ creşterea producţiei de căr­ solar al vestimentaţiei lo­ tă aici in fiecare an este şi Alexandru Floroiu, şeful ce şi insectofungicide. Deci
0 Ra- secţiei de mecanizare, de avem condiţii pentru a ne
i; ti,30 re de iarbă şi tufe de zmeu- bune. In numele ortacilor cuitorilor • „Centura ora­ sinonimă cu acţiunea „pli­
jricul- rişuri răsăreau, primăvara, din brigada mea, m-am şului“ — noua arteră de ne" - nu doar pentru nu­ la C.A.P. Tîmpa a avut ca înscrie cu producţiile la ni­
1; 7,30 şi florile de cărbune. Erau angajat la Conferinţa oră­ circulaţie specifică marilor mărul egal de litere din temă modul în care meca­ velul prevederilor din pro­
ovară- nizatorii, cooperatorii şi iectul de Directive ale Con­
işescu, foarte frumoase, imi plă­ şenească de partid să ob­ metropole, care leagă ca­ cele două cuvinte I) şi pină
lea — ceau... Şi m-am făcut mi­ ţinem in cinstea marelui riera Cimpu lui Neag de la acoperişul avintat in e- specialiştii din această u- gresului al Xlll-lea al
un că ; ner. Acum, pensionar prin forum al comuniştilor o gara Uricani, ocolind ora­ ter al blocurilor noi din nitate — acţionînd în spi­ partidului.
L0 Cu- ritul prevederilor proiectu­ — După cum se ştie, un
0 Bu- munţi, se cheamă că m-am cantitate suplimentară de şul, pe un deal care a tre­ cartierul „Bucura" şi pînă
ispun- întors la dragostea dinţii". 1 000 tone de cărbune". buit să fie tăiat in două. la „bornele" de sus ale o- lui de Directive ale Con­ rol de primă importanţă —
10,00 Despre recorduri. I.M. U- Despre uricâneni. losif • Existenţa in adincurile raşului situate aproape de gresului al Xlll-lea al a spus Alexandru Floroiu,
5 Mo- P.C.R., a indicaţiilor şi în­ şeful secţiei de mecaniza­
Armo- ricani ocuoă locul al doi­ Făgaş şi losif Florescu, doi minei a combinelor de a- inima Retezatului şi pină
tin de lea pe ţară in „competiţie“ oameni născuţi pe melea­ baiaj şi a celor de înain­ la preparalia ce se con­ demnurilor adresate de to­ re în obţinerea unor re­
copiii cu toate celelalte unităţi gurile Uricaniului, ne-au tare, a complexelor meca­ struieşte mai jos de cuarţ, varăşul Nicolae Ceauşescu, colte sigure şi bogate îl au
citate; propus următoarea frază : secretarul general al parti­ mecanizatorii. De modul
; 12,05 miniere care extrag cărbu­ nizate şi a altor utilaje mo­ spre Lupeni, (cu o capa­ dului, tuturor lucrătorilor Cum îşi întreţin tractoarele
rului ; ne cocsilicabil. Anul trecut, ,,Vestele de pluş şi pălă­ derne, construite in puncte citate de sortare-spălare de
»-ştiin- faţă de 1982, s-a extras o riile, vara, căciulile rotun­ distincte şi indepărtate ale 2,1 milioane tone de căr­ ogoarelor — înţeleg să-şi şi utilajele din dotare, cum
mnieră cantitate suplimentară de de, iarna, şi chimirele late, planetei. • însăşi săpături­ bune pe an) - absolut to­ organizeze activitatea zilni­ respectă tehnologiile la a-
Ia 1 că, să execute la timp şi rat, semănat, întreţinere şi
îrs 20; 600 000 tone cărbune din in toate anotimpurile, şi al­ le efectuate spre miezul tul este nou, pentru că
; l(»,05 abatajele I.M. Uricani şi bul pur, rupt parcă din ză­ Terrei sint o comunicare în toate cite există astăzi în de calitate toate lucrările recoltat şi se mobilizează
; 16,15 din Cariera Cimpu lui Neag. pezile crestelor, al cămă­ ,,limbajul muncii" dintre e- adtncul ■ şi deasupra hota­ agricole aferente acestei pe­ la efectuarea la timp a lu­
jlclori- rioade, pentru a se înscrie crărilor depinde, în mare
p^dio- La zi, pe 1984, I.M. Uri­ şilor şi pantalonilor este rele geologice apuse şi oa­ rului Uricani s-au Înfăptuit
cani a extras suplimentar vestimentaţia acestor oa-- menii prezentului. • Florile în anii construcţiei socia­ încă din anul viitor cu măsură, soarta recoltei. Iar
24 700 tone cărbune. Ade­ meni, mai ales la nedeie, de cărbune „răsar" primă­ liste, in cei 40 de ani de producţii vegetale mult spo­ în secţia noastră muncesc
î apăr vărate recorduri I Toată cind se văd riuri albe de vara, ca nişte plante cos­ rite. mecanizatori buni şi har­
nea — libertate a Patriei, îndeo­ — Studiind cu multă a- nici. Pentru a obţine o pro­
1,00 Ci­ producţia, însumată, din oameni curgind molcom din mice • Sabina Mi- sebi in anii de cind la con­
oc cna- primii 8 ani de existenţă a munţi şi tormind jos, pe hailov (mama Fi ca), de 20 ducerea partidului şi statu­ tenţie şi interes — subli­ ducţie de grîu şi orz boga­
o oiC^ acestei unităţi (1947-1955), vatra localităţii, o mare al­ ani bucătăreasă in cantina lui nostru se află tovarăşul nia inginera Doina Vră­ tă, ne-am străduit să pre­
Opera biescu — proiectul de Di­ gătim cît mai bine terenul
0 Non echivalează doar cu plusu­ bă de lume !“. minerilor din Uricani : „Noi Nicolae Ceauşescu.
rile sale de producţie pre­ Am fost asiguraţi că este păţim, zilnic, pentru o mie Pentru reporter „lista rective ale Congresului al de la arături, să respectăm
văzute a se realiza in pe-- o imagine inconfundabilă, de oameni veniţi- din toa­ noutăţilor“ de la Uricani Xlll-lea al partidului, am tehnologia la încorporarea
rioada jalonată de Congre­ că oricine ar citi rindurile tă lumea !“ • Bradul de nu poate cuprinde decit înţeles că în faţa agricul­ îngrăşămintelor în sol, să
sul al Xll-lea al partidului, de mai sus şi-ar da seama la... Valea de Brazi este un singur cuvrnt, şi acela, turii româneşti — care prin asigurăm densităţile stabi­
intre anii 1981—1985. Pen­ imediat că este vorba de capabil să transmită oame­ un substantiv propriu : U- grija partidului a făcut, cu lite.
’atria); tru ce se va întîmpla in e- oamenii din Uricani. Cu nilor, prin sunete, mişcările ricani ! deosebire în ultimele două — Comuniştii, toţi coo­
EDOA- decenii, paşi importanţi în peratorii din unitatea noas­
ile I-II direcţia dotării' tehnice, a tră — arăta Viorica Marcu,
Febra sporirii producţiei vegetale preşedintele unităţii — au
îla B); EMISIUNILE LOCALE — PREZENŢE REVELATOARE şi animaliere — stau în viitor
(Flacă- | studiat temeinic proiectul
Marca ra fe ic a , tin e re tu lu i TN VIAŢA COLECTIVELOR sarcini deosebite. Astfel, în de Directive ale Congresu­
I (Ar- I cincinalul 1983—1990 pro­ lui al Xlll-lea al P.C.R. şi
urorile ducţia globală agricolă va sînt conştienţi de perspec­
călăto-
îcătoa- Forme şi metode eficiente trebui să sporească, în com­ tivele luminoase ce se des­
ibrie) ; Acţiuni aia organizaţiilor U.T.C. paraţie cu prevederile anu­ chid în faţa întregii ţără-
mijloa- lui 1985, cu circa 30—33 la nimi, dar şi de sarcinile
LC AN: în activitatea centrelor de radioficare
s (Lu- sută, preconizîndu-se un puse în. faţa tuturor celor
întîm- în îniîaipinarea marelui forum ritm mediu anual de creş­ care lucrează în agricultu­
nerul) ; Prezenţe active în viaţa radiofonice întreprinse' de tere de 5,4—5,8 la sută. ră. Ştim cu toţii că de mo­
\Iunci- multor aşezări şi unităţi colectivul redacţional gaz­
Lunga al comunisiiior economice, centrele de ra­ dă au dat curs unor dez­ Este un obiectiv mobiliza­ dul în care fiecare membru
ă niv- dioficare şi staţiile de ra­ bateri care au justificat ca­ tor, pe, deplin realizabil. cooperator ne facem dato­
■r A Pentru aceasta însă trebuie ria, de răspunderea şl hăr­
i <; Siluind în centrul preo­ rea rezultatelor obţinute în dioamplificare şi-au rele­ racterul de schimb de ex­ ca toţi lucrătorii din agri­ nicia de care dăm dovadă,
acui la vat locul şi rolul în. acti­ perienţă. Acţiunile legate
ORĂS- cupărilor munca şi activi­ acţiunile de colectare a fie­ vitatea politico-educativă şi strîns de pulsul trepidant cultură — specialiştii, me­ în efectuarea la timp şi de
»atrîa); tatea educativă, membrii rului vechi — peste 300 to­ canizatorii şi cooperatorii calitate a lucrărilor de în­
plinii organizaţiilor U.T.C., toţi ne, hîrtiei — 1 500 kg, re­ cultural-artistică a judeţu­ al dezvoltării oraşului, pe — să-şi facă datoria cu răs­ treţinere a culturilor pră-
LJ-BAI: cuperare a cărămizilor re­ lui. Pentru a impulsiona care responsabilul centru­
fie cul­ tinerii din unităţile econo­ activitatea acestora, pentru lui de radioficare Orăştie pundere maximă. Noi am şitoare, la recoltat şi la al­
mii val mice şi instituţiile munici­ fractare — 700 tone, re­ a găsi modalităţi atractive, reuşit să obţinem în acest te lucrări depinde hotărî-
Iaci a) ; piului Hunedoara raportea­ condiţionăm, prin acţiuni — prof. Aurel Ursu — le an producţii de 4002 kg orz tor soarta producţiei. De’
nceră : ză însemnate succese în în- de muncă patriotică în eficiente, de mobilizare şi promovează cu competen­
asa de educare a oamenilor mun­ ţă, modalităţile de informa­ şi 4005 kg grîu la hectar. aceea, consiliul de condu­
Hotel tîmpinarea Congresului al sprijinul producţiei, a unei cii prin intermediul pro­ De asemenea, ne-am depă­ cere al cooperativei va ac­
1LTA : Xlll-lea al partidului. oale de turnare, unei rine re şi mobilizare specifice şit planul la cartofi şi la ţiona în continuare cu cea
(Lnmi- » Brigăzile tineretului de cuptor la oţelării şi a gramelor emisiunilor loca­ staţiilor de radioamplifica­ mai mare răspundere, rao-
a.eos<ea le, Secţia propagandă a re din unităţile miniere sfecla de zahăr. Unitatea
i^rul). de la întreprinderea minie­ unui însemnat număr de Comitetului judeţean de noastră dispune de pămînt bilizîndu-ne exemplar la
ră Hunedoara, conduse de cilindri de înaltă presiune. (Rodica Banga, I. M. Petri­ bun, are mecanizatori şi efectuarea la timp a tutu­
Dumitru Sava. Gheorghe o Comitetele U.T.C. din partid a organizat la Ha­ la), stil de muncă şi meto­ cooperatori pricepuţi. Dis­ ror lucrărilor agricole.
Herghelegiu (E.M. Ghelari) cadrul I.A.C.R.S.H. şi ţeg un fructuos schimb de de în organizarea emisiuni­ punem, de asemenea, de
şi Ştefan Şerban (S.M. Te- C.S.H. au organizat simpo­ experienţă, la care au par­ lor (prezentate de Ana Ciu- maşini şi utilaje agricole MIRCEA LEPADATU
liuc), au obţinut peste pre­ zionul cu tema „Creşterea ticipat responsabili şi co­ leanu — Haţeg, Marin Dia-
rii din lective de redacţie de la
vederile de plan, în peri­ continuă a rolului condu­ conu — Geoagiu, Rubens
1G, 39, oada ce a trecut de la în­ cător al partidului — nece­ centre şi staţii de radiofi- Bîc — Brănişca, Adrian V
ceputul anului, mai mult sitate obiectivă a etapei de carc din judeţ.
, 4, 4*1, de 500 tone fier în minereu făurire a societăţii socia­ De ce s-a ales centrul Ciurdărescu — întreprinde­ CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
marfă, au asigurat locurile liste multilateral dezvoltate de radioficare Haţeg ca loc rea mecanică Orăştie) au
919 814 fost • tot atîtea modalităţi
lei rc- de muncă din subteran cu şi înaintare a României de desfăşurare a schimbu­ de lucru din care s-au des­ (Urmare din pag. 1) se desfăşoară în bune con-
11
10 mc lemn de mină, au spre comunism şi, respec­ lui de experienţă ? Pentru prins reale învăţăminte. diţiuni, dar ritmul lor tre­
adus însemnate contribuţii tiv, concursul „Cine ştie, statornicia cu care colecti­ Deosebit de utilă a fost La cooperativa agricolă buie sporit. în acest sens
11
la colectarea a 200 tone cîştigă cu tema „Monu­ vul de redacţie de aici, intervenţia reporterului Va- de producţie din Ruşi stăm se cere intensificată elibe­
fier vechi şi la realizarea mente ale construcţiei so­ condus de inimosul Petre de vorbă cu Victoria Popa, rarea terenului, lucrare la
planului economic la acţiu­ cialiste". Fărcaşiu, îşi face simţită sile Bogdan, de la Radio preşedinta unităţii, care ne care sînt chemaţi să ia
pentru nile finanţate ce revin or­ • înscrise în ampla ap- prezenţa în viaţa aşezării Timişoara, care a realizat spune : parte un număr mai mare
1 : Vre­ ganizaţiei U.T.C. de la ţiune ce se desfăşoară la prin emisiuni locale de re­ o autentică lecţie de orga­ de cooperatori. Trebuie, de
ai fru- I.M.I-I. zonanţă, pentru experienţa nizare a emisiunilor loca­ — Pînă în prezent trac­ asemenea, acţionat şi pen­
'ariabil. nivel naţional — „Dacia- acestuia, pentru modul le cu mare aderenţă la toriştii Traian Barbu, Paul
la mo- » Avîndu-i mereu prin­ da“ —, întrecerile sportive publicul ascultător. Badea şi Ioan Vasileniuc tru toaletizarea cîmpuluL
Cu to- tre cei mai harnici utecişti. organizate pe tot parcursul competent cu care Comi­ au efectuat arături adînci în toate unităţile se cere
a bur- pe membrii organizaţiilor săptămînii 15—21 octombrie tetul orăşenesc de partid Beneficiind de o bună or­ trecut la curăţarea şanţuri­
rempe- îndrumă şi coordonează =>_ ganizare, jalonînd activita­ pe o suprafaţă de 25 ha.
cuprin- din uzinele nr. 6, 7, 1 şi a.c., dotate cu trofeul „Cu­ In ultimele zile au arat lor de lăstăriş, la tăierea
11
cle, iar de la laminorul de profile pa de toamnă , au prile­ ceastă activitate. tea centrelor de radioficare copacilor răzleţi din supra­
2 şi 17 m"locii, tinerii siderurgişti juit elevilor din toate cele Audierea benzilor cu pro­ în lumina cerinţelor politi- pînă aproape de miezul feţele cultivate, care deran­
în zo- co-educative ale proiectu­ nopţii. Nicolae Pavel însă jează buna desfăşurare a
ent di­ hunedoreni demonstrează cinci licee hunedorene să-şi gramele unor emisiuni lo­
va pro- prin fapte că organizaţia dispute întîietatea, la nive­ cale organizate de centrele lui de Directive ale celui vine la lucru tîrziu, ba, u- lucrărilor. De asemenea,
U.T.C. din Combinatul si­ lul fiecărei şcoli şi în fi­ de radioficare Haţeg şi de-al Xlll-lea Congres al neori, nu vine deloc, ast­ trebuie avut grijă să nu
derurgic Hunedoara este nalele pe municipiu, la Brănişca şi ale staţiilor de partidului, schimbul de ex­ fel că tractorul lui mai rămînă nici un petic det
îe fru- mult stă decît ară
^ariabil. cea mai puternică din în­ handbal, volei, atletism, radioamplificare ale între­ perienţă de la Haţeg şi-a pămînt nearat, ştiindu-se
Intensi- treg municipiul. Apropierea înot, şah. prinderii miniere Petrila şi justificat pe deplin necesi­ Concluzionînd, se poate
80 km/ de realizarea integrală a întreprinderii mecanice O- tatea, utilitatea, eficienţa. spune că în unităţile agri­ că arăturile adînci au un
Ceată rol mare în obţinerea de
planului economic la ac­ Rubrică realizată de răştie, ca şi cunoaşterea cole din comuna Bretea
ţiunile finanţate este urma­ MiRCEA DIACONU preocupărilor şi acţiunilor LUCIA LICIU Română arăturile adînci recolte bogate.