Page 14 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 14
Pînă la zăeftniintul lor, au spus comuniştii balastie
preliminat la 5 milioane mc, rei, Se înainta greu, puţin
nu era o distanţă prea ma peste S ni în 24 orc. Din 15
rc. O sulă de metri din septembrie a.c. au fost vă
dreptul balastierei Săuleşti zuţi, pe grei fer şi pe şatan-
în amonte, pe apa Mureşu flâ, organizaţi pe schimburi,
lui. „Preliminatul“ — cum comuniştii Dumitru Prunaru,
li botezaseră oamenii balas togliin Poenaru, Florea Ro
tierei — li se arăta acolo, Izbînda şu, Nicolae Codrin, Carii
în laţă, sub forma unei insu Scliuster, tinerii uteeişti
le aşezate drept pe firul rîu- (fraţi) Aurel şi Eugen Ba-
lui, 'uscată şi fără vegetaţie, buc, alţi oameni harnici ca
dar bogată în toate sortu ră, în care după o singură Vi orei Mihoc, Anton Csobot,
rile de agregate. Teoretic, muşcătură, greiferul plutitor Dumitru Roşu, Anghel Lă-
dacă ne referim la oameni, de larg işi rupe dinţii şi, daru şi Ioan Crişan. Cana
o sută de metri pot fi par în cel mai fericit caz, şi-i lul — cu o adincimc de 1,7
curşi şi sub 10 secunde, dar, strimbă. Acest utilaj este m şi lat de 12 m — a fost
practic, exploatarea zăcămîn- proiectat şi construit numai terminat zilele trecute.
tului nu putea începe. A- pentru materii afinate. Sînt Lupta îndîrjită a oameni
dlncimea apei pe „drum" c-
MITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. ra de numai 15—20 cm, iar chemaţi specialişti în piro lor cu stînca poate fi sin
renumiţi...
artificieri
tehnicii,
o şalandă încărcată are ne li „împiedică" stratul subţi tetizată acum intr-un singur
P U L A R J U D E Ţ E A N voie, pentru a pluti, de cel re de apă care acoperă fa cuvint : Victorie 1 Ei spun :
puţin 1,40 m. Nimic mai u- lia de cremene, şi... pleacă. o simplă datorie împlinită.
Ceea ce înseamnă pînă la ur
şor, se va săpa un canal Totuşi, lupta a început, ba
pînă la insulă. Uşor de spus, zată în exclusivitate pe for mă, tot izbîndă.
nu de făcut : sub cei 20 cm te interne. „Stînca nu poate
Anul XXXVI, nr. 8 392 DUMINICA, 4 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani de apă se află o stîncă du- fi mai tare dccît noi !“ — MARIN NEGOITA
NTÎMPIN GREŞUL AL X A AL PARTIDULUI
,s . Ş-y * . . , ii
«ii*»,»»..
■mvă
PROIECTUL DE DIRECTIVE
Succese ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
mSmMmsmmrnm
in întrecerea ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII
Transporturile ovîcsre
socialistă îra continuo
a planului producţiei mar. Aşa cum rezultă din pre paraţia şi întreţinerea par
fă cu 8 milioane lei, pro vederile proiectului de Di cului de vagoane existent,
ducţiei globale cu 11 mi rective ale Congresului al cit şi a celui oare va intra
lioane, producţiei nete cu XlII-lea al partidului, în dotarea căii ferate. î«
660 000 lei. Venind in transportul feroviar va re scopul bunei deserviri a că
sprijinul minerilor, în a- prezenta în continuare prin lătorilor în ceea ce priveş
ceeaşi perioadă, colectivul cipalul mijloc de transport te confortul ■ şi curăţenia
IMPORTANTE DEPĂŞIRI unităţii a executat circa intern, volumul de activi vagoanelor, se va înfiinţa
LA PRODUCŢIA 2 000 tone maşini, utilaje, tate al acestei ramuri a e- în cursul anului viitor, o
SORTIMENTALĂ alte diferite tehnologii conomiei naţionale crescînd nouă grupă pentru salubri
pentru lucrări în subte în 1990, faţă de 1985, cu zare, întreţinere tehnică-sa-
Numeroase colective din ran. Demn de remarcat 10—13 lu sută prin dotarea nitară şi repararea vagoa
întreprinderile judeţului este şi faptul că faţă de în continuare cu vagoane nelor de călători, cît şi a
nostru au raportat, pe ce Plan, la piese de schimb de marfă, cu locomotive e- garniturilor care sosesc la
le 10 luni care au trecut s-a realizat un plus de 30 lectrice şi Diesel-electrice cap de secţie, cu staţia de
din acest an, însemnate milioane lei, iar la con perfecţionate şi prin spo domiciliu Simeria.
plusuri la producţia sor fecţii metalice de 15 mi rirea vitezelor de circulaţie Aşa cum prevede proiec
timentală: la huilă netă lioane lei. pe baza extinderii tracţiu tul de Directive, noul tip
o depăşire de peste 79 600 RAPORTUL nii electrice. de vagoane de marfă va
tone, ia fier în minereu M EŞTEŞUG ARILO K Pornind de la aceste pre avea o capacitate mai mare
marfă 5 400 tone, la e- vederi, am organizat o şi o greutate specifică re
nergie electrică 132 mili . în intîmpinarea marelui dezbatere cu comuniştii din dusă. Vom acţiona deci
oane kVVh, la oţel 5 400 forum al comuniştilor, cadrul Complexului C.F.R. pentru perfecţionarea pre
tone, la utilaj tehnologic cooperatorii meşteşugari Simeria. gătirii oamenilor muncii,
pentru minerit 1 300 tone, raportează realizarea şi — Avem create toate astfel ca noul tip de vagon
la utilaj tehnologic desti depăşirea principalilor in condiţiile pentru- realizarea să fie bine întreţinut, pen
nat siderurgici 460 tone, dicatori de plan pe zece acestor sarcini — sublinia tru ca transportul să se e-
la prefabricate din beton luni. Astfel, la producţia ză Gheorghe Blăgăilă, se fectueze în condiţii optime.
8 200 mc, la produse din marfă totală, marfă in cretarul comitetului de — Staţia C.F.R. Simeria
b.c.a. 4 800 mc, iar la da dustrială, livrări la fon partid — şi ne vom înscrie — continuă Ioan Poenar,
le mozaicate 11 100 mp. dul pieţei s-au înregistrat, în efortul general al uni tehnician principal — s-a
peste prevederi, creşteri
REALIZĂRI ALE între 2 şi 9,5 la sută. tăţilor de profil din ţară situat, în urma Rezultatelor
CONSTRUCTORILOR Cele mai substanţiale pentru a ne aduce contri obţinute pe 9 luni din an,
DE UTILAJ MINIER r e a l i z ă r i în cadrul buţia la materializarea pre al pe locul I în întrecerea so
Congresului
vederilor
Unitate tînără pe harta U.J.C.M. Ie-au obţinut XlIl-lca al partidului. cialistă dintre unităţile de
profil din ţară, obţinînd
economică a municipiului cooperativele „Straja" Cele două revizii de va
Petroşani. I.P.S.R.U.E.E.M. Lupeni, „Drum nou“ Hu I.M. Barza : In imagine morile autogene, de înalta pro goane — din staţiile triaj ESTERA ŞINA
raportează pe cele 10 luni nedoara, „Haţcgana" din ductivitate, din dotarea noii uzine de preparare a minereu şi de călători — sînt pre
trecute din an o depăşire Haţeg şi „Mureşul" Deva. rilor cuprifere din Guratoarza.
Foto GIÎ. ÎMPĂRAT gătite pentru a prelua re- (Continuare în pag. a 2-a)
minereu it»
Y-k< mi
— Am încheiat primele soluţiilor tehnice pentru
10 luni ale anului, o- pe Interviu cu înlăturarea fenomenelor re
rioadă rodnică pentru mul dr. ing. VASILE GOLDA, perturbatoare în subteran
te colective muncitoreşti directorul întreprinderii şi la suprafaţă, întărirea
ale judeţului nostru. Ce miniere Hunedoara asistenţei tehnice pe schim
realizări raportează mine buri — am înviorat activi
rii din Munţii Poiana Rus- — Reliefaţi, vă rugăm, tatea,' toate sectoarele
eăi în cinstea înaltului fo cîteva dintre măsurile teh- noastre realizîndu-şi lună probleme se cer urgent soluţionate
rum al comuniştilor — nico-economice luate, care de lună sarcinile de plan.
Congresul al XlII-lea al şi-au dovedit eficienţa în Efectul direct al acestor Ferma zootehnică a malelor. Astfel, trăgîndu-se ocuparea depusă pe linia
partidului ? producţie. măsuri s-a răsfrînt asupra JHA.P. Şoimuş are ia ora învăţăminte din activitatea realizării microclimatului
— Cei peste 4 700 de mi — în centrul atenţiei şi productivităţii muncii. în actuală, Un efectiv de 757 de anul trecut cînd s-au în adăposturile de anima
neri, preparatori, electro preocupărilor noastre am cele 10 luni trecute din a- bovine, din care 380 sînt cheltuit sume importante le. în ultima perioadă s-au
mecanici şi cadre tehnico- situat permanent organiza cest an, productivitatea în vaci şi juninci. Unitatea pentru procurarea de fu dezinfectat şi reparat graj
inginereşti din întreprinde rea producţiei şi a muncii. abataje a fost mai mare dispune, de asemenea, de raje, în 1984 s-a acţionat durile din Şoimuş. Bălata
re, cuprinşi în 16 subuni declt cea planificată cu o puternică bază materia şi Păuliş, s-au pus la punct
tăţi dispersate într-un pe 8,6 la sută, iar pe între lă, care în ultimii ani a instalaţiile de adăpat, s-au
rimetru larg de activitate .M. HUNEDOARA prindere cu 8,9 la sută. cunoscut un continuu pro C.A.P. SOIMUS înlocuit geamurile sparte,
—- aproape 40 de km pă — In prezent, ce sarcini ces de modernizare. în s-au reparat ieslele, uşile,
traţi, au dat dovadă de deosebite stau în faţa - co anul acesta, s-a dat în fo acoperişurile. Conducerea
răspundere şi competenţă, în această privinţă, prin lectivului de muncă ? losinţă un grajd cu 120 cu perseverenţă pentru fermei a stabilit repartiza
de dăruire în muncă, s-au măsurile luate — vizînd în — Pe lingă creşterea locuri, construit în satul realizarea unei bogate ba rea pe adăposturi a ani
mobilizat exemplar, reu ansamblu asigurarea con producţiei de minereuri ex Bălata, a continuat beto- ze de nutreţuri, care să malelor, în funcţie de
şind să adune un frumos diţiilor optime de lucru în trase şi prelucrate, ne pre naroa incintei zootehnice permită nu numai întreţi vîrstă şi producţie. Astfel,
buchet de realizări, pe ca abataje, utilizarea deplină ocupă în cea mai mare din satul Şoimuş ş.a. Cum nerea animalelor, ci şi spo vacile cu lapte vor fi adă
re le dedică celui de al a dotării tehnice existente, măsură continua îmbunătă se prezintă ferma în aceas rirea continuă a producţiei postite în grajdurile de la
XlII-lea Congres al parti aprovizionarea corespunză ţire a calităţii produselor tă perioadă premergătoare acestora. în momentul de Bălata, Şoimuş şi Păuliş,
dului. Contribuţia tuturor toare şi în mod ritmic cu livrate celor peste 250 de stabulaţiei 1984—1985 ? Din faţă în cămările fermei e- iar viţelele pentru prăsită,
colectivelor a fost decisivă materiale a tuturor puncte beneficiari di industriile discuţia cu tovarăşul Aurel xistă 755 tone fibroase, oa şi animalele aflate in
n
la depăşirea producţiei lor de lucru, stabilizarea siderurgică, chimică, cau Luca, preşedintele coope 2 400 tone suculente, 1 350 tratament, la Bejan. In a-
marfă cu 12,7 milioane lei, forţei de muncă în special ciucului, " electroceramica, rativei, am reţinut că în tone grosiere, cantităţi su cest mod se va reuşi o mai
producţiei nete cu 6,7 mi la formaţiile din minele lacurilor, vopselelor ş.a. vara şi, mai ales, în a- ficiente pentru o bună hră- bună coordonare a aotivi-
lioane lei, a fierului în de la Teliile şi Ghelari, ca Pînă la această dată nu ceastă toamnă colectivul nire a întregului efectiv pe
minereu marfă cu 5 479 to lificarea şi perfecţionarea LIVIU BRAICA unităţii s-a preocupat de timpul iernii care urmea TRAIAN BONDOR
ne, dolomitei cu 52 496 to acesteia, preocuparea în ve asigurarea unor condiţii ză.
ne, iar la talc cu 1 070 tone. derea găsirii operative a (Continuare în pag. a 2-a) bune pentru iernarea ani Merită relevată şi pre (Continuare în pag. a 2-a)
