Page 15 - Drumul_socialismului_1984_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N. 8 392

SÂ INTIMPINÂM CONGRESUL AL Xill-LEA AL PARTIDULUI

DUP
4 NO
CU REALIZAREA , SARCINILOR 0 3,30 Oilă p;
Cenacli
eJcviloi
9,00. Alinam
0,30 De str
10.00 Viaţa i
color)
11,13 Muzica
Bogată activitate Creşterea producţiei de minereu Transporturile feroviare — 13.00 Telex
11,45 Lumea
13.05 Album
politico “educativă extras şi prelucrat în continuă dezvoltare 14.00 Fotbal.
ţial col
Vîlcea
şov
desfăşurată de sindicate (Urmare din pag. 1) din sterilul uzinei de pre­ (Urmare din pag. 1) a fost dotat cu 13 loco­ 18,30 Micul
cei mi<
electrice,
urmînd
motive
parare - din Teliuc. Pe a- ca pînă la sfîrşitul anului 18.50 1 001 (1.
19.00 Tolejur
• Comitetul sindicatului muncitori, activişti sindi­ avem nici un refuz sau re- ceastă cale am valorificat, importante depăşiri la toţi lor)
de la întreprinderea minie­ cali. De asemenea, un im­ clâmaţie de la beneficiari în cele 10 luni trecute din indicatorii. Este rezultatul să mai primim 12 astfel de 1.9.20 O cpoc
ră Vulcan a organizat la portant număr de cadre pentru calitate, totuşi, a- an, peste 5 500 tone fier. bunei organizări a muncii locomotive. De asemenea, tor, o
club o reuşită dezbatere, a- tehnice, muncitori şi ino­ preciem că putem şi tre­ De asemenea, în cadrul u- pe care întregul colectiv de ne-au fost repartizate pa­ Nicolae
vînd ca ţenîă „Valoarea vatori de la I.M. Barza vor buie să insistăm în conti­ zinei din Teliuc am pus ceferişti îl închină apropia­ tru trenuri accelerate re­ ctitor a
tlinamii
teoretică şi practică a pro­ participa la masa rotundă nuare pentru a. moderniza, la punct un flux tehnolo­ tului forum al comunişti­ morcate de locomotive e- flori toai
iectului de Directive ale intitulată „Autogestiunea şi a perfecţiona unele tehno­ gic de valorificare a fieru­ lor. Un succes care ne o- lectrice, fapt care implică menta:
Congresului al XllI-lea cu autoconducerea muncito­ logii de lucru. lui din şlamurile de furnal bligă la eforturi constante o creştere a vitezei de 19.35 Chitare.
privire la dezvoltarea eco- rească — cale sigură de — Ce s-a întreprins con­ de la C.S. Hunedoara, cu şi perseverente pentru a transport şi o reducere 20,10 Film a
zia". Pi
nomico-socială a României rentabilizare a unităţilor cret în această direcţie ? ajutorul căruia am recu­ depăşi în continuare volu­ substanţială a consumului dioul ui
în cincinalul 1986—1990 şi economice". —• Pentru a materializa perat numai în acest an mul de transport, producti­ de combustibil ; deci sînt fie „B
orientările de perspectivă una dintre sarcinile expre­ peste 2 000 tone fier. La vitatea muncii şi încărcă­ întrunite condiţiile pentru 21.50 Telejun
lor)
pînă în anul 2000“. • „Evoluţia creaţiei teh­ tura statică pe osie, pentru materializarea prevederilor
nice, a invenţiilor şi ino­ se formulate de secretarul dolomită şi talc, concomi­ a reduce staţionarea în proiectului de Directive ale
’© în organizarea clubu­ vaţiilor şi contribuţia a- general al partidului, tova­ tent cu dezvoltarea capa­ transport Ia manevră, la Congresului al XIII-lea LUNI, 5
lui sindicatului lucrătorilor cestora la promovarea nou­ răşul Nicolae Ceauşeseu, cităţilor de producţie vom încărcare-descărcare şi con­ privind transportul fero­ 20.00 Telejun
lor)
feroviari din Simeria, la lui în procesul de produc­ privind valorificarea depli­ pune un accent sporit pe sumul de energie electrică, viar. Lăcătuşii şi electro­ 20.20 Actualii
staţia Triaj din localitate ţie la Exploatarea minieră nă a zăcămintelor sărace creşterea gradului de pre­ pentru a nu înregistra nici mecanicii care lucrează pc nomie:
s-a desfăşurat, zilele tre­ Deva în perioada 1981— în conţinuturi de fier, îm­ lucrare în vederea satisfa­ un eveniment de cale fe­ aceste locomotive sînt che­ XIII-lea
cute, colocviul de istorie 1984“ se numeşte simpo­ preună cu un grup de cerii cerinţelor impuse de rată, iar siguranţa şi regu­ maţi să-şi perfecţioneze muncă
„Epoca Ceauşeseu — etapă zionul organizat de comi­ specialişti din c a d r u l siderurgie, industria cau­ laritatea circulaţiei să fie pregătirea profesională. în 20.35 Tezaur
lor)
calitativ superioară în dez­ tetul sindicatului unităţii. I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva am ciucului, lacurilor şi vopse­ de sută la sută. cadrul depoului se organi­ 21.05 Roman
voltarea istorică a societă­ © La întreprinderea de realizat şi pus la punct o lelor, realizării unor blocuri — Depoul C.F.R. — in­ zează anual cursuri de pre­ co Polo
ţii româneşti". Tot în a- antrepriză de construcţii şi instalaţie cu ajutorul că­ dolomitice şi talc de cali­ tervine ing. Dorel Mocuţa, gătire, în cadrul cărora (color)
ceste zile, clubul aceluiaşi reparaţii siderurgice Hune­ reia se recuperează fierul tate superioară. cursanţii îşi însuşesc tema­ 21,55 Orizont
sindicat a iniţiat dezbate­ doara va „vea loc simpo­ ■■hV J , Ay- // y * tica primită de lâ direcţia ţific. Şt
garda p
rea „Politica externă a Ro­ zionul „Perspectivele de st ■ . ~ de tracţiune şi vagoane, nomico-
mâniei promovată de pre­ înflorire a României socia­ iar în final sînt examinaţi. 22.20 Telcjurn
şedintele Nicolae Ceauşeseu liste oglindite în proiectul jjhBV v&jk La trenurile accelerate sînt lor).
— expresie a celor mai Directivelor Congresului al repartizaţi cei care obţin
nobile idealuri ale poporu­ XIII-lea al partidului". calificativul dc „foarte bi­
lui nostru pentru pace, _______ ţ* - -_________ , ’Nk rf* * ne". Tot ca rezultat al â-
®
Trustului
de
Clubul
prietenie şi colaborare cu antrepriză generală de con- y • fr I cestor cursuri, la trenurile r
toate popoarele lumii". B
strucţii-montaj Iluncdoara- de marfă, pe ruta Simeria BUCUREŞT
tualitatca în
a O importantă dezbate­ Deva organizează simpozio­ — Coşlariu, s-au titulari­ 8.00 Radiopr
re pe tema „Directivele nul „Congresul al XIII-lea - | ' zat cîte patru echipe de lor; 9,30 Ma
Congresului al XIII-lea al al partidului — eveniment mecanici pe o locomotivă cap 12,00 Dc
partidului — grandios pro­ epocal în istoria naţiunii electrică. Avantajele aces­ Ui 13,00 Rai
gram de dezvoltare multi­ noastre". tor titularizări sînt perfecta Din înregistri
de muzică ut
laterală a ţării" organizea­ o Comitetul sindicatului întreţinere a parcului de televiziunii;
ză, în aceste- zile, Casa de întreprinderii de tricotaje locomotive, îmbunătăţirea muzică; 10,00
nul
cultură a sindicatelor Pe­ Petroşani organizează Ziua stării tehnice a acestei a- ale femeilor
şlagărui
troşani la întreprinderea activistului sindical. O a- ii devărate „uzine pe roţi" — 16,45 Concert
minieră. Dilja. semenea acţiune a între­ cum o numim. Deşi dota­ dă; 17,00 Und
Buletin de ş
o Comitetul sindicalului prins, de curînd, comitetul rea Depoului C.F.R. cu lo­ dioauditoriuir
întreprinderii miniere Bar­ sindicatului din învăţămînt *<**■«-£ I comotive electrice de 5 100 jurnal ; 20,
za va organiza la clubul Petroşani. . - kW a fost realizată doar tragerii Loto
dll, amintii-
din Gurabarza dezbaterea o Comitetele sindicatelor în- urmă cu doi ani, atît 21.00 Start nn
„Directivele Congresului al de la întreprinderile minie­ personalul de locomotivă, Consemnări;
XIII-lea al partidului — re Petrila şi Vulcan au ini­ cît şi de atelier, şi-a însu­ nai; 22,10 Pa
tiv; 22,25 Mu
vast program în slujba în­ ţiat întîlniri la căminele I.M. Hunedoara este cel mai mare furnizor ile minereuri de fier pentru economia şit în scurt timp cunoştin­ 23.00 Buletin <
floririi patriei noastre so­ de nefamilişti, vizînd for­ naţională. Imaginea prezintă cîteva chipuri de mineri, dintre cei peste 4 700 cîţi numără ţele privind întreţinerea şi 5.00 Non sto]
cialiste", la care vor par­ marea conduitei civilizate acest puternic colectiv de muncă, angajaţi cu toată energia în sporirea necontenită a pro­ exploatarea locomotivelor
ticipa cadre de conducere, în toate împrejurările. ducţiei ,de minereuri pentru ţară.______________________________ Fotomontaj de GBLU IZBAŞA electrice. 1
Un deziderat privind protecţia mediului înconjurător ‘ CAMPANIA AGRICOLĂ CE TOAMNA Ringul (Arta)
DEVA; Sur
RA' ^OrAin--'
<M
Ciment şi... aer bun Sa Chişcădaga Pregătirile pentru isrnarea auri i (Modt
Locotenent C
ra) ; Avent
— Tovarăşe director teh­ mă întorc la începuturi. locuiţi fără a fi nevoie să — Mai sînt probleme cu Neagră — se
PETROŞ
ta);
nic, la Chişcădaga se pro­ Instalaţiile pentru depolua­ înlocuim tot rotorul, aşa poluarea de la Chişcădaga, animalei jr sînt în general încheiate (Parîng); Po
duce de peste şapte ani ci­ re ale fabricii de ciment cum fuseseră construite i- tovarăşe director tehnic ? riilor (Unire
ment. Ca să spunem ade­ şi var de la Chişcădaga au niţial ventilatoarele. Am — Mai sînt. La electro- (Urmare din pag. 1) din satul Bejan n-a fost rele iubiri (7
LUPENl:
Seo
vărul întreg, se produce fost în întregime prototi­ trecut la recondiţionarea în filtrele de la morile de făi­ dezinfectat şi văruit, nu cele (Cultura
ciment bun şi, din acest puri. Randamentul pe care atelierele noastre a pătaţi­ nă şi cuptoare, datorită ca­ lăţii din zootehnie, o urmă­ s-au amenajat boxele pen­ Un american
an, la parametrii proiectaţi l-au dat a fost slab. Ne- lor uzaţi. La aceste venti­ lităţii apei industriale (cu rire atentă a programului tru viţei la Şoimuş. Nu s-a ceafârul); Le
— seriile I-I
ai utilajelor şi instalaţiilor. funcţionînd cum trebuie, se latoare acum nu mai adu­ multe suspensii) se înfun­ de grajd şi a evoluţiei pro­ stabilit încă precis cum se ANINOASA':
Drumul n-a fost uşor pînă pierdea în atmosferă din cem piese de schimb din dă duzele pentru răcirea ducţiilor animaliere. Dacă va proceda cu grajdul din curcubeu <::(
ce s-a ajuns aici. producţia realizată şi se altă parte, ta recondiţio­ prafurilor înainte de a in­ la cele arătate pînă acum Căinel căruia i-a ars aco­ URICANI: Ca
— Desigur. producea poluare... năm noi. Am realizat un tra în electrofiltre. De aici, adăugăm că ferma dispu­ perişul. Dacă aceste va fi ei (Retezat);
(Steaua
roşii
— Dar nu acesta este o- dese defecţiuni ale acesto­ ne de îngrijitori buni, ma­ populat — şi se pare că va BARZA : Cai
biectu] discuţiei noastre, ra, randament scăzut la rea majoritate cu vechime fi — trebuie să se treacă nultă (Mine
eforturile depuse de colec­ Convorbire cu inginerul reţinerea prafului, încă po­ îndelungată în unitate — de urgenţă la construcţia TIE: Salamar
fierbi'
Miezul
tivul I.L. Deva—Chişcăda­ FRANCISC KOVACS luare. în cursul acestui an cum ar fi Emilia şi Iere- unui acoperiş nou, la re­ (Flacăra); G
ga pentru a se ajunge la directorul tehnic vom pune în funcţie nişte mia Dani. Viorica şi A- pararea pereţilor, geamuri­ Capcană neot
acest stadiu fiind reflecta­ al întreprinderii de lianţi filtre pentru curăţirea de lexandru Bardi — reiese lor, uşilor. La Şoimuş se de cultură);
te în ziarul nostru. Din mm< Deva - Chişcădaga suspensii a apei industria­ că la Şoimuş s-au creat, discută de multă vreme de tista, dolari
BRA
(Dacia);
păcate, producînd ciment, le înainte de a intra în în general, condiţii pentru necesitatea execuţiei unui pădure; CAL./
fabrica de la Chişcădaga — Şi încă se mai produ­ sistem de comandă auto­ duze. La morile de ciment, buna desfăşurare a stabu- canal de scurgere a urinei, ieţi şi o ştr.e
cultură);vi
de
produce şi poluare. Polu­ ce, să nu uităm ! mată prin care, în caz de unde temperatura prafului laţiei următoare. Pot fi dar nu s-a întreprins ni­ lăuza Pană Al
ează de-a stînga şi de-a — Nu uităm nici un mo­ nefuncţionare a electrofil- la ieşire este mai mită, vom oare socotite pregătirile mic în acest sens. în toate ILIA : Fruc
dreapta Mureşului şi chiar ment. Problema ne-a pre­ trelor, se opresc imediat şi realiza o seamă de insta­ încheiate ? Nu. De această incintele zootehnice trebuie (Lumina); GI
la Deva... ocupat ani de zile, mai a- utilajele de pe linia tehno­ laţii de stropire locală, ceea părere sînt atît preşedinte­ să se instaleze pichete de şi Oiilia — Se
nerul).
— Chişcădaga nu poluea­ les că ea are şi un aspect e- logică respectivă. ce va duce la îmbunătăţi­ le cooperativei, cît şi Ana- incendii, atît la adăposturi,
ză Deva. conomic major. în fiecare Pentru reducerea prafu­ rea randamentului electro- tolie Teodorescu şi Rodica cît şi în bazele furajere,
— Mă rog, dar poluează, oră de funcţionare a mo­ lui local avem în curs de filtrelor. Pleşa, şeful de fermă şi, oa şi sisteme de alarmă
aceasta este o realitate, rilor de făină şi a cuptoa­ executare Un program de — înţelegem că, cel mai respectiv, economiste aces­ pentru situaţii neprevăzute
nu ? Să pornim de la ea. relor aferente se aruncau instalare a unor minifiltre tîrziu anul viitor, nu se teia. Astfel, în perioada şi nedorite. Trebuie, de a- Timpul pre
Ce a întreprins colecti­ în aer 40 de tone de pro­ la locurile de desprăfuire. va mai vorbi de poluarea oare urmează se vor depu­ semenea, să se treacă la azi, 4 noienib
vul unităţii dumneavoastră, dus, adică 20 pe fiecare li­ Am instalat 8 pînă acum atmosferei de către Fabri­ ne eforturi pentru sporirea întocmirea raţiilor furajere mea va fi rel
corpul său tehnic-ingineresc nie, iar la morile de ci­ şi anul viitor vom mai ca de ciment şi var de la sursei de apă la adăpostu­ pe fiecare categorie de a- cerul variabil
sufla slab la
pentru a rezolva aepastă ment 10 tone pe linie ; cinci instala 20. Chişcădaga... rile de la Bălata, se va nimale, a programului de est. Tempera
problemă în favoarea creş­ linii — 50 de tone ! Nu ne Acestea sînt, în mare, — Noi avem această con­ modifica sistemul de ali­ grajd şi a graficului dc vor £1 cuprins
terii producţiei de ciment putem permite să privim măsurile prin care am re­ vingere şi profit de prile­ mentare eu apă la grajdu­ participare a cadrelor din 2 şi plus 3 g:
maxime
între
prin recuperarea a ceea neputincioşi la această sta­ dus poluarea de la Chişcă­ jul ce ni se oferă spre a-i rile din Şoimuş treeîndu-se conducerea unităţii la ac­ de. Local si
ce, în cazul deversării în re de lucruri numai pentru daga, recuperînd în ace­ asigura pe cei interesaţi că, de la adăpători automate tivitatea din zootehnie. în ceaţă noaptea
atmosferă, se risipeşte şi, că instalaţiile de depolua­ laşi timp mari cantităţi de pentru colectivul întreprin­ la sistemul cu nivel con­ vederea bunei desfăşurări ţa şi izolat
mai ales, în favoarea puri­ re erau aşa cum erau. Am produse finite sau semifi­ derii de lianţi, problema stant, lucrări care au de­ a stabulaţiei 1984—1985 la gbeţ ia sol.
Pentru mun
tăţii mediului înconjură­ trecut la acţiune. Am adus nite, am reuşit să realizăm reducerii poluării este tot marat şi se execută cu C.A.P. Şoimuş trebuie so­ fi frumoasă
tor ’ cu mijloacele noastre modi­ cel mai mic consum ener­ atît de importantă ca şi sprijinul întreprinderii de luţionate în cel mai scurt cerul mai mi
— Pentru a răspunde la ficări constructive la ven­ getic pe unitatea de pro­ cea a producţiei. lianţi Chişcădaga. Mai sînt timp toate problemele că­ tul va sufla
intensificări 1
întrebare corect şi în spi­ tilatoarele mari, astfel ca dus din toată centrala Discuţie cons-mnată de şi alte probleme nerezol- rora nu li s-a găsit încă 40—50 km oră
ritul adevărului, trebuie să paleţii uzaţi să poată fi în­ noastră. ION CIOCLEI vate şi anume: adăpostul rezolvarea.