Page 16 - Drumul_socialismului_1984_11

DUMINICĂ, â NOIEMBRIE 1984 Pag. 3

Preocupări de organizare ca ţară DUminiCAL* DurmniCAL
rmuNE
românească a Zaranduiui în timpul răscoalei
MICA,
VIBKIE Cărbune!© şi... California — ras lîiarijuanei 01)
dului Marea răscoală popu­ rilor lui Crişan, devenind întrezăreau aşadar, moda. petrochimia După „Le point M
literar al lară de la 1784 condusă primul şi cel mai însem­ ! lităţi anume de organiza­
il familiei de Horia, Cloşca şi Gri- nat focar al răscoalei. re a societăţii viitoare, Vineri, 12 august 1383, camc- parcele descoperite şi 52 de
ii patriei şan a fost prima mare ri­ Crişan a luat conduce­ chiar dacă nu' pînăcîn -ce- ■ Cum ar. 1 putea ieşi industrii) ramanii erau prezenţi la întil- arestări în patru săptămîni.
chimică de sub „zodia" petro­
:iHui (parţial dicare la luptă pentru rea primelor grupuri de le mai iniei detalii". Ast­ lului ? Această întrebare ii nire, in parcul naţional Cliat- Teariia tţe arestare se amestecă
(destui
faliment
cu
tabcechee, din Georgia, Ia bor­
teama de
entru toţi emanciparea socială, pen_ ţărani înarmaţi, a trimis fel, Crişan a instituit or­ preocupă pe chimişUi din în­ dul elicopterelor ce trebuiau „cultivatori" îşi investesc banii
tipiilor tru libertatea şi unirea ştafete, şi iscoade .prin gane de conducere proprii treaga lume, care caută l'ebril să „stropească" suprafaţa in­ intr-o asemenea «afacere).
răspunsurile cele mai adecvate.
naţională a românilor sate pentru a ridica noi şi a proclamat în Zarand Specialiştii au calculat că dicată şi să distrugă „recolta". Garberville, 1 350 de locuitori,
LtninieaJ (par- din e p o c a modernă. forţe împotriva nobilimii, starea răsculată generală, petrochimia „devorează" intre Dar populaţia nu fusese aver­ este capitala acestui nou
„boom* agricol in nordul Cali­
) „Revoluţia lui Horia, pre­ încă din primele Zile şi-a hotărînd obligativitatea ■i şi 12 la sută din cantităţile tizată ; locul este o zonă tu­ forniei. Acum.zece ani, această
ristică
nume­
importantă
şi
Chimia Ibu. de petrol consumate în ţările roase ferme, dispersate, exis­ regiune era considerată o zonă
F.C.M. Bra- cum şi. celelalte ridicări .format o cavalerie din înarmării tuturor locuito­ vest-europene. Marile între­ tă in apropiere. Camera de „dezmoştenită" : exod al agri­
ale ţărănimii — sublinia 200 de oameni înarmaţi rilor. Cetele înarmate prinderi petrochimice desfăşoa­ comerţ a depus imediat o cultorilor, recolte proaste, co­
erau pentru ră cercetări intense pentru a-şi
t o v a r ă ş u l Nicolae cu lănci şi puşti. La por­ formate în sate consti­ plîngerc şi judecătorul Charles merţ cvasiinexistent etc. As­
seri Ceauşescu — constituiau ţile de intrare în Zarand tuiau adevărate gărzi ţă­ reduce dependenţa faţă de ţi­ Moye a decis interzicerea unor tăzi, şoseaua principală numă­
ţei, o materie primă ce tinde
ră cam o duzină dc moteluri,
atari procedee în district. O-
1 (parţial co­ o expresie a cerinţelor o-' a aşezat pichete de pază răneşti care au organizat să devină tot mai greu de peraţiunca a fost repetată doar pe străzi rulează maşini bine
biective ale . evoluţiei so­ pentru ea nici un străin apărarea comunităţilor. găsit. Aslicl experţii firmei de două ori : la 18 august, in lustruite, iar magazinele ur­
lin eonducă- cietăţii româneşti, a nece­ să nu poată pătrunde Iţarcul naţional Cherokce (Tcn- mează moda de la Paris.
■4. sităţii realizării unor sau circula necontrolat. Prin sate au fost aleşi „Shell" apreciază că, pină în
Ceauşescu — juzi şi juraţi noi, devo­ amil 2010, necesităţile petro­
mei economii schimbări care să deschi­ Persoanele aflate în tre­ taţi cauzei răscoalei, cum chimiei in ceea ce priveşte S E R I A L_______________j
moderne, in- dă drum liber dezvoltării cere prin Zarand primesc
(film docu- forţelor de producţie, pro­ era judele Mihai Turciu hidrocarburile voi' creşte alit nessec) şi Ia 19 august, în MAI BINE DECIT MORCOVII.
din
Conducătorii
Crişcior.
gresului general economi- de rapid, incit vor depăşi ju­ statul Kentucky. Bilanţul „ope­ Pentru a înţelege sursele aces­
Homăniei cetelor înarmate, căpita­ mătate din întreaga producţie raţiunii paraquat" a fost înche­ tei subite prosperităţi, ajunge
Stic. „Explo- co-social al ţării, să asi­ 200 DE ANI nii, vicecăpitanii şi căpra­ petrolieră a planetei. iat la 12 septembrie, in sala să citeşti ziarul la rubrica mi­
Iticţio a stu- gure condiţii de viaţă mai DE LA RĂSCOALA rii săteşti, împreună cu nr. 7 a Tribunalului federal eilor anunţuri : „De vînzare
einematogra- bune pentru masele largi Or, în acest context, nu mai din Washington. Judecătorul 52 acri de teren accidentat,
:ureşti“ CONDUSĂ aceşti juzi şi juraţi aleşi miră graba oamenilor de ştiin­ June Grecn a statuat că uti­ ideal pentru cultivat marijua­
l (parţial co- populare". DE HORIA, CLOŞCA de popor, constituiau ele­ ţă de a găsi soluţii. Recent, lizarea paraquat-iilui trebuie na". Atari anunţuri nu sînt
In cadrul marii răscoa­ cercetătorii vest-germani au să fie suspendată pe ansamblul rare. Cît priveşte postul de
le populare de la 1784, SI CRIŞAN ' mentele sau organele e- teritoriului american, pină radio local, anul trecut el a
3IEMBRIE xecutive ale noii adminis­ pus la punct o metodă de ob­ cînd autorităţile federale vor fost literalmente asediat dc
Zarandul ocupă un loc a- ţinere a metanolului (alcool prezenta un studiu prealabil apeluri telefonice, după o des­
instituite,
traţii
populare
1 (parţial co- parte. Vreme de mai mul. paşapoarte româneşti. Ui­ în funcţia de vicecomite metilic) prin gazeificarba căr­ privind eventualele consecin­ chidere a poliţiei. Joc Allen,
te secole ţăranii de aici ţe asupra mediului înconjură­ district atterney al comitatului
eft in eco- mind pilda lui Horia şi al Zaranduiui este numit bunelui. In ultimii ani, au fost tor ale folosirii acestui erblcid. vecin, afirmă : Prosperitatea
ongresului al s-au bucurat de unele li­ Cloşca, Crişan numeşte o nobilul român Adam Pag detectate noi căi de transfor­ Lupta anlimarijuana nu a Garberville-ului este definitiv
— faptele de bertăţi şi drepturi. Obli­ mare a acestui alcool în ole- fost încă abandonată. Ea a fondată pe drog".
e. ţării gaţiile lor principale se serie de căpitani, printre din Cristeşti, de lingă continuat şi tot dc la bordul Citadinii ce vin aici în nu­
ilcloric (co- care amintim pe Constan­ Hălmagiu. Că aceasta a fine (etiIernă, propilenă, buta- elicopterelor. în locul ţevilor măr mare, în fiece week-cnd,
limitau la efectuarea ser­ dienă) şi aromate (produse aspersoare, a fost prins un dis­ pentru a vizita pădurile, nu
viciului militar şi la dij­ tin Turciu din Crişcior, constituit o realitate is­ înşeală pe nimeni ; mai ales
'Ueton. „Mar- torică, o dovedeşte chiar benzenice). Cu alte cuvinte, pozitiv special. cu ajutorul
Episodul 4 me din vînat şi vite. De Ilie Dăncuţ din Ociu, Pa- memoriul adresat conte­ s-a realizat lanţul complet al căruia un funcţionar este simbălă seara, Ia „Cellar",
la 1715 întreaga zonă a vel Bocu din Vidra, Geor- „plimbat" Ia numai cîţiva singura discotecă din localita­
tehnico-ştiin- munţilor Apuseni avea să ge Marcu şi Adam Geor- lui Iancovics de către materiilor prime de bază ce metri de sol. El poate astfel te. Aici, părul lung este obli­
gatoriu ; priviri pierdute, jeans
oţa în avan- fie transformată în dome­ magnaţii Transilvaniei ca­ formează „recuzita" chimiei să repereze mai bine cultu­ obosiţi, cămăşi şi cizme de
igrcsului eco- ge din Crişcior, Toma Ber­ re îi dezvăluiau că: în Za­ moderne. Mari speranţe sînt rile interzise, ascunse în lu­ cow-boy se întilncsc în faţa
minişuri.
loia! niu al statului, starea ţă­ na din Vaca, loan Faur puse in filiera cărbune-meta- în zonele patrulate. mulţi unei orchestre înţelepte de
1 (parţial co- ranilor coborînd, sub po­ din Tomnatic, Micula Bi- rand „astăzi domneşte nol, pentru care a fost proiec­ privesc neliniştiţi cerul, pe care country music, sau în jurul
vara obligaţiilor feudale, barţ din Blăjeni şi alţii. numai Horia cu rebelii tată construirea unei staţii-pi- elicooterele îsi fac adesea a- mesei de biliard. Se bea bere
unul
Cile
la aceea de iobag. Răscoala, în desfăşurarea săi", şi că „nu există în îot cu o producţie lunară de paritfa. un balot, la din ele şi se fumează pină soro dimi­ sc
după
care
poartă
capătul
neaţă,
fiecare
Dubla şi crunta exploa­ ei, a negat autoritatea îm­ comitatul acesta nici un unei corzi. Nimeni nu se în­ întoarce la ranchu) său izolat,
tare socială şi naţională păratului şi a preconizat fel de administraţie", ca 15 t. SpeciaSiştii apreciază că, şeală : a mai fost dese^nerH pentru a veg-hea asupra
la care au fost supuşi ţă­ o conducere populară ro­ şi cum nu ar ţine de eel puţin parţial, metanolul un cîmp de „iarbă". Pot fi „plantaţiilor".
ranii români a constituit mânească în frunte cu Transilvania, deoarece poate substitui petrolul. citite astfel de statistici : 201 (va urma)
I : 7,00 Ac-
0 de minute; principala cauză a răscoa. Horia. în diferite locali­ completa un alt izvor din
gramul sate- lei. Cînd la chemarea tăţi revoluţionarii au tre­ timpul răscoalei „comu­
azin dumini- lui Crişan, ţăranii din Za- cut la acţiuni pentru nele s-au declarat pe^ si­ P A M I . N T tre pămîntcni" ; 6) Pămint u- SUDAREA ŢEVILOR
toate pentru ne libere". Fapta ţărani­ dat artificial — Abis ! ; 7) Să­
ojurnal; loyni rand, adunaţi în 31 oc­ schimbarea vechii admi­ ORIZONTAL : i) Compozitor tesc — Ovidiu Ilcrlea ; 8) Ca­ DE MARE DIAMETRU
ile orchestrei tombrie 1784 la Mestea­ nistraţii comunale, străi­ lor din Zarand conduşi român, autorul corului „Pă- pătul Pămîntului — Denumire
ară a lladio- căn, au pornit a doua zi ne, care sprijinea explpş- mînt al patriei străbun" — dată planetei noastre de ro­ Pe malul fluviului Volga,
1,30 Sport şi de Crişan prefigurează în Scriitor care ne-a lăsat volu­ mani, care semnificau pe „zei­
Radiomagazi- spre Alba Iulia pentru a tarea feudală de către istoria naţională organi­ mul ,,0 palmă tic pămint" ţa Pămîntului" ; 3) Autorul in apropiere de oraşul Ka-
16,30 Virste se înscrie în regimentele fise. S-a trecut şi la or­ zarea ca Ţară româneas­ (1848—1310) ; 2) Pămint pregă­ tabloului „Popas Ia munca zan, funcţionează o secţie
ii românesc ; de grăniceri şi au fost ganizarea civilă a satelor, că a acestui ţinut, orga­ tit pentru cultivare — Centrul cîmpului" — Aleşi prin vot ; industrială neobişnuită, ca­
dă promena- pămîntului ! ; 3) Pămint rodi­ 10) li aparţine pînza „Omagiu
veselă; 18,00 atacaţi de autorităţi, în prin numirea de către re- nizare pe care avea şă o tor (pi.) — Cel mai de preţ. cîmpului galben" — Străbun re sudează ţevi de mare
ri; 18,03 Ra- satul Curechi, conflictul vpluţie a unpr juzi şi ju­ desăvîrşească la 1848— bun al planetei Pămint ; 4) al plaiurilor noastre ; 11) Cîmp diametru, astfel incit o sec­
20,00 Radio- dintre nobili şi ţărani a raţi noi, români, în locul 1Ş49, un..alt ni are erou Compozitor german (1813—1883) rezervat pentru păşune (reg.)
î Rezultatele devenit general. în cîteva 1 — Cultul pămîntului şi al hol­ — A asana. ţiune de conductă sudată
20,20 Melo- celor străini, fugiţi sau naţional, Avram Ianc'u. delor bogate, intr-o viziune să ajungă la lungimea de
•
y ‘
confesiuni ; zile întreg Zarandul a a- executaţi. Masele revolu­ modernă ; 5) Impuls hipic — Dicţionar : ABT, SNO, EMAS. 200 de metri. Pe uscat, o
odii ’84; 21,30 juns în mîna revoluţiona­ ţionare, „conducătorii lor Prof. IOACHIM LAZAR Adăpost pentru vite — Afir­ P. PETRU
i,00 Radiojur- maţie ; 6) Scriitor bulgar care conductă avind o aseme­
orainic spor- a evocat viaţa grea a ţărăni­ nea lungime nu ar putea
ică de dans; Metalul Hunedoara — mii în volumul său intitulat DEZLEGAREA CAREULUI fi urnită din loc cu nici
ţ ştiri; 23,30— „Pămint" (1877—1343) — înscri­
muzical. PIONIERI se în patrat ! — „...desnre APARUT ÎN ZIARUL NR. 8380: un fel de maşini. Pe apă,
Şl ŞCOLARI ! Strungul Arad Terra nova", povestire de Va- insă, ea pluteşte uşor şi
sile Igna ; 7) Cunoscut fabu­ 1) MATASAR — CAI ; 2) A- poate fi remorcată pină la
Consiliul judeţean al 30—25 (15—12) list grec — Mică particulă ; LUNAR — CORB ; 3) COCOR locul unde urmează a fi
Organizaţiei pionierilor întîlnirea a contat pentru 8) Scriitor român, autor al — CUC — I ; 4) A — ARIPA montată. Conducta este "-
vă adresează chemarea ultima etapă a turului di­ fost în vervă şi mereu per­ volumului „Glie străbună" — OBS; 5) LAN — TANASE ;
rile (Patria); să participaţi . cu toţii viziei B de handbal mas­ cutantă, trebuie să notăm poi coborită intr-un şanţ
HUNEDOA- (1812—1838) ; 3) li aparţine pie­ 6) EL —A — SAC —CD; 7) A- subacvatic. Operaţiunea se
copţi’ II la realizarea obiective­ culin. Hunedorenii, dove­ fragilitatea defensivei, care sa corală „Bărăgan", pe ver­ CERA — RÎBAR ; 8) NARAVI repetă şi cu celelalte tron­
,-
ra lor DECADEI RECUPE­ dind că au o bună capaci­ în prima repriză a fost... suri de Mihu Dragomir — A — SUTO ; 8) D — EMITE —
n — sa. B); RĂRII MATERIALELOR tate competitivă, că ştiu perforată de 12 ori, iar în soane care traversează flu­
stina (Flăcă­ şterge de pe suprafaţa pămîn­ FAP ; 10) RAITA — AMAN — viul de la un mal la altul.
ri la Marea REFOLOSIBILE (5—15 să-şi etaleze calităţile teh- ultima parte a întîlnirii de tului ; • 10) Forma reală a Pâ- I ; 11) UIE — FREGATE.
ile I-Ii (Ar- noiembrie 1984). nico-tactice, s-au impus în 13 ori (!). Pentru gazde au mîntului — Tovarăş de mun­ ROBOT CU „MUŞCHI"
NI: Surorile Fiecare pionier şi elev faţa arădenilor, cîştigînd înscris : R. Berceanu (12), că in subteran ; 11) Pămîntul
istea călăto- să predea în această pe merit eu scorul de 30— I. Cornea (7), D. Rotar (5), MAT ÎN 3 MUTĂRI DE CAUCIUC
; Trecâtoa- olarilor — Cea mai veche eră
Noiembrie) ; perioadă unităţilor spe­ 25, victorie, care le-a asi­ V. Butoi (4), F. Tirchinici geologică. CONTROLUL POZIŢIEI.
al şi mijloa- cializate : gurat ocuparea locului doi şi V. Stingă, cîte unul fie­ Alb : Rc7, Nc3, Ca5 şi că, pb4 In Japonia a fost reali­
î VULCAN: — 2 kg de hîrtic în clasamentul seriei. Deşi care. Cît despre arădeni, VERTICAL : 1) Compozitor Negru : Rb5. zat un robot cu miini şi
n Paris (Lu- român, autor al ciclului de ,, muşchi" din cauciuc. El
IEA: Păcală — 2 kg textile. linia de atac a ştiut să deşi învinşi, s-au dovedit o
(Minerul) ; Colectînd şi valorifi­ speculeze bine greşelile de echipă ambiţioasă, hotărîtă. poeme simfonice „Odă pămîn­ SOLUŢIA PROBLEMEI poate ti utilizat pentru
Baloane de când materialele rel'olo- apărare ale oaspeţilor, a (Ioan Vlad, corespondent). tului meu" — Semnatarul vo­ executarea unui număr mult
uneitorcsc) ; lumului de versuri „Ne chea­ DIN ZIARUL NR. 8 380 :
ierul veseli- sibilc, răspundem anga­ mai mare de operaţiuni
RAD: Galax jamentelor asumate în CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL mă pămîntul" ; 2) Pămint bun 1. Cc3 — c4 ! Rf3 — el decit roboţii metalici. Miinile
î GURA- întîmpinarea marelui pentru cultură (pl.) — „Pe 2. Rei — e2 Rc4 •- ti robotului sînt puse in func­
ană neobiş- S E R I A I apă, în..., pe pămint", melo­ 3. Dc5 — f5 mat
il); ORAŞ- Forum al comuniştilor die aparţinind lui Georgc Gri- ţiune cu ajutorul aerului
ra (Patria); — Congresul al XlII-lea Rezultate: Parîngul Lonea — Măgura Min. Pui 1—1; 1. Rf3 : g» comprimat şi al unor „ten­
e al plinii al P.C.R. Constructorul Hunedoara — Preparatorul Petrila 2—1; goriu ; 3) Atribut al Munţilor !- Rg 4 — f3
3AGIU-BAI: Dacia service Hunedoara — Minerul Aninoasa 0—2 ; Carpaţi — Autoarea ciclului de 2. Dc5 — g5 doane" din metal sau ma­
inuită (Casa poeme „Imnuri pentru pă- 3. Cc4 — d2 mat terial plastic ; ele pot ma­
IAŢEG: Ar­ Minerul Bărbăteni — Minerul Ghelari 2—1 ; Streiul 1. Rf3 — f4 nipula piese in greutate de
şi ardelenii Simeria Veche — C.F.R. Simeria 0—2 ; Voinţa C.L.F. mînt" ; 4) Avantaj — Locali­
[■; Fructe de PRESTAŢII NOI Ilia — Minerul Teliuc 2—0; Metalul Crişcior — C.F.R. tate in U.R.S.S. — Dimpotrivă; 2. Cc4 — fS Rf4 — f3 pină la 6 kg.
I! $apte bă- 5) Clădit — Din vasta sa crea­ 3. Dc5 — {2 mat Noul robot are mărimea
gfiriţă (Casa LA POLICLINICA Petroşani 3—0; Avîntul Haţeg — Minerul Urieani şi greutatea mai mici decit
MERI A: Că­ 3—0. ţie reţinem volumul de nuve­ 1. Rf3 — g2
ii (Mureşul); CU PLATĂ C L A S A M E N T U L le „întâlnirea din pămînturi" 2. Dc5 — f2 Rg2 — hl robotii metalici obişnuiţi.
> de pădure 15 şi romanul „Cel mai iubit din­ 3. Ce4 — g3 mat
LARI: Felix Pentru a completa cît 1. Minerul Aninoasa 9 7 1 1 27— 3
ile I-II (Mi- 2. C.F.R. Simeria 9 6 1 2 22— 6 13
mai bine gama de asis­ 3. Avîntul Haţeg 9 6 1 2 22— 9 13
tenţă sanitară ce se efec­ 4. Preparatorul Petrila 9 6 1 2 19—14 13
tuează prin policlinica 5. Minerul Ghelari 9 6 0 3 18—13 12
eu plată, s-a înfiinţat în 6. Constructorul■> Hunedoara 9 5 1 3 13—12 11
cadrul acesteia o nouă 7. Voinţa C.L.F. Ilia 9 4 2 3 12—18 10
prestaţie medicală —
abil pentru 8. Metalul Crişcior 9 4 1 4 12—11 9
e 1384: Vre- acupunctura. Cabinetul 9. Streiul Simeria Veche 9 3 3 3 14—14 9
iv caldă, cu de acupunctura funcţio­ 10. Minerul Urieani 9 3 2 4 9—12 8
Vîntul va nează luni, miercuri şi
noderat din vineri, între orele 17—19, 11. Parîngul Lonea 9 2 3 4 13—15 7
rile minime 12. Minerul Teliuc 9 2 2 5 12—16 6
intre minus pentru adulţi, iar de 13. C.F.R. Petroşani 9 1 4 4 9—19 6
de, iar cele două ori pe săptămînă, 14. Dacia service Hunedoara 9 1 3 5 13—13 5
0 şi 15 gra­ între orele 16—17, pen­
va produce 15. Minerul Bărbăteni 9 1 2 6 8—27 4
şi diminea- tru copii. 16. Măgura Min. Pui 9 0 3 6 6—27 3
rumă şi in- Terapia prin acupunc­ Etapa de azi : Măgura Min. Pui — Min. Urieani ;
tura se practică aici de
, vremea va C.F.R. Petroşani — Avîntul Haţeg; Min. Tcliuc —
i caldă, ou către medici speciali­ Met. Crişcior ; C.F.R. Simeria — Voinţa C.L.F. Ilia ;
senin. Vîn- zaţi în clinicile de tra­ Min. Ghelari — Streiul Sim. Veche ; Min. Aninoasa —
oderat, cu diţie, cu aparatură şi
nporare de Min. Bărbăteni ; Prep. Petrila — Dacia service Hu­
din est. instrumentar modern. nedoara ; Parîngul Lonea — Constr. Hunedoara.