Page 18 - Drumul_socialismului_1984_11

Să înttmpinăm Congresul al Xlll-lea al partidului
- î]
cu realizarea exeraplară a sarcinilor de plan

Punerea în valoare a capacităţii le acţiune

a colectivului - condiţie esenţială în onorarea

angajamentelor asumate

Intr-o informaţie apăru­ este vorba, nici de depar­ ducţiei pentru export au
tă în unul din numerele te, de o subdimensionare a fost analizate şi dezbătute
trecute ale ziarului nostru planului. Alta este expli­ în adunarea generală a oa­
Anul XXXVI, nr. 8 393 MARŢI, 6 NOIEMBRIE 1984 4 pagini ~ 50 bani se arăta, că oamenii mun­ caţia. Anume faptul că la menilor muncii, în adună­
cii de la întreprinderea „Chimica" producţia pen­ rile de partid, sindicat,
chimică Orăştie au înche­ tru export a fost şi este U.T.C. în acest fel, avînd
sarcină
o
iat cele 10 luni care au tre­
Şedinţa Comitetului Politic cut din acest an cu o de­ tratată ca o sarcină de al stadiilor zilnice de rea­
asigurat un control riguros
de
prim-ordin,
onoare. Urmarea ? Oame-
lizare a sarcinilor am reu­
păşire a sarcinilor la pro-
şit să evităm necorelările,
Executiv al C.C, al P.C.R. JkaWUMm DE EXPORT rămînerile în urmă, ba
mai mult, să onorăm în a-
calitate « dinamism * eficienta vans cu un trimestru şi,
respectiv, două luni de zile
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac laţiei, potrivit sarcinilor rezultate din Pro­ comenzile cu partenerii din
Ceauşescu, secretar general al Partidului gramul unic de creştere a producţiei agri­ ducţia destinată exportului nilor noştri nu le este de­ Republica Democrată Ger­
Comunist Român, luni, 5 noiembrie, a cole în gospodăriile personale ale mem­ de 1,2 milioane lei. Despre loc indiferent cu ce „fir­ mană şi Cuba".
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe­ brilor cooperativelor agricole de produc­ semnificaţia acestei reali­ mă” ies în lume, cum se — Care consideraţi că au
cutiv al C.C. ăl P.C.R. ţie şi ale producătorilor particulari. în zări, despre resorturile in­ vorbeşte despre calitatea fost principalii factori ce
în cadrul şedinţei, Comitetul Politic acelaşi timp, s-a indicat să se acorde toa­ time care au generat-o am muncii lor. au contribuit la obţinerea
Executiv a examinat Programul privind tă atenţia gospodăririi judicioase a canti­ solicitat amănunte cîtorva Iată cum am procedat, acestui rezultat de presti­
autoconducerea şi aiitoaprovizio'narea pen­ tăţilor de produse agroalimentare desti­ dintre factorii... răspunză­ spre exemplu, anul acesta, giu în consolidarea bunu­
tru asigurarea bunei aprovizionări a popu­ nate aprovizionării populaţiei, respectării tori. în funcţie de comenzi şi lui renume cîştigat de „Chi­
laţiei cu produse agroalimentare şi bunuri stricte a preţurilor maximale de mercu­ Ghcorglie Munteanu, eco­ termene (stabilite încă din mica" Orăştie pc meridia­
industriale de consum pe perioada I oc­ rial, combaterii oricăror tendinţe de risi­ nomist, şef serviciu desfa- noiembrie 1983), la nive­ nele lumii ? — o întreba­
tombrie 1984 — 30 septembrie 1985. pă şi forme de speculă. De aseme­ ccre-transport: „De fapt, lul serviciului desfacere— re pc care am adresat-o
A l'ost subliniat faptul că programul, nea, s-a cerut să se ia în conti­ depăşirea cu care ne-am transport, împreună cu mai multor interlocutori :
elaborat pe baza indicaţiilor şi orientări­ nuare măsuri pentru dezvoltarea şi di­ prezentat la finele lunii oc­ conducerile secţiilor piese Ioan Socaciu, inginer şef
lor date de tovarăşul Nicolac Ceauşescu, versificarea producţiei bunurilor industria­ tombrie reprezintă şi depă­ auto şi ambalaje din cadrul , al uzinei mase plastice, ing.
prevede măsurile necesare pentru o bună le de consum, valorificîndu-se mai bine şirea sarcinilor la export uzinei mase plastice, s-a Cornel Răsădeau, şeful sec­
aprovizionare a populaţiei cu produse a- în acest sens stocurile de materii prime pe întreg anul 1984. Nu întocmit un grafic de ur­ ţiei piese auto . şi Olivia
groalimentare şi industriale, în concor­ existente, îndeosebi în industria textilă mărire pe baza căruia am
danţă cu creşterea producţiei agricole şi şi a confecţiilor. îndeplinirea prevederilor lansat planul de fabricaţie. MIRCEA DIACONU
a bunurilor de larg consum, precum şi cu din Programul de autoconducere şi auto- La E.M. Ghelari De la sine înţeles faptul
sporirea aportului judeţelor la constituirea aprovizionare pentru asigurarea bunei că, anterior, sarcinile pro­ (Continuare în pag. a 2-a)
fondului de stat. aprovizionări a populaţiei cu produse a- S-A TERMINAT
Ea elaborarea programului s-a avut în groalimentare şi bunuri industriale de SĂPAREA PUŢULUI
Vedere, de asemenea, creşterea veniturilor consum va contribui la ridicarea nivelului NR. 4 '
populaţiei ca urmare a încheierii acţiunii de trai şi a calităţii vieţii întregului popor.
de majorare a retribuţiei personalului Aprobînd prevederile Programului, Co­ In cinstea celui de-al
muncitor şi a pensiilor, potrivit obiecti­ mitetul Politic Executiv a hotărît ca el XIH-lea Congres al E.C.R.,
velor stabilite de Congresul al Xîl-lea şi să fie supus dezbaterii Plenarei C.C. al colectivul de muncă al
Conferinţa Naţională ale partidului, de P.C.R. Exploatării miniere Ghe­
ridicare a nivelului de trai al întregului în continuare, a fost prezentată o in­ lari raportează un fapt
popor. formare cu privire la activitatea delega­ de muncă : terminarea în *•> ot<! »<•#*•
S-a apreciat că nivelurile de desfa­ ţiei române care a participat la lucrările avans faţă de grafic Oameniimuncit clin judeţul nostru i j i :i C'Uiţia primului immâi-
cere din program corespund indicatorilor şedinţei a 39-a a Sesiunii Consiliului de a săpării puţului nr. şi-au <tuii:pfiiilt şi depăşit nngttjumuittelr j-jc; , • ‘ - -
aprobaţi prin planul de stat, prevederilor Ajutor Economic Reciproc, desfăşurată la 4, pînă la orizontul
din Programul de autoconducere şi auto- Havana, în perioada 29—31 octombrie 1984. 20, pe o adîncime
aprovizionarc teritorială pentru perioada Comitetul Politic Executiv a apreciat de 560 metri. Este o lu­
1983—1985, precum şi cerinţelor Progra­ că, potrivit mandatului încredinţat, crare complexă, de mare ! 35 de ani de apariţie
mului' de alimentaţie ştiinţifică a popu­ delegaţia României a acţionat pentru importanţă, care deschi­
laţiei, asigurîndu-se creşteri faţă de peri­ perfecţionarea activităţii CAER, pen­ de zona minieră nord-vest
oada l octombrie 1983 — 30 septembrie tru creşterea rolului acestui organism Ghelari, cu un însemnat Mîine, 7 noiembrie, ziarul nostru împlineşte 35 de *
1984. La dimensionarea cantităţilor pro­ în dezvoltarea economiei fiecărei ţări potenţial dc rezerve de ţ ani de la prima sa apaiiţie, în 1949. Este un moment de î-------- ,
puse s-a ţinut seama de necesităţile unei membre şi intensificarea colaborării eco­ mi nor ou rîo fior Drcvă- [ i GtrospGctiVQ, moment ol prezentului, moment c!g zvicnirG »
alimentaţii echilibrate, diferenţiată în nomice dintre ele, pe baza principiilor de nunei eu cic i.er, pieva ţ spre viifor . Mergem înainte şi consemnăm, din mers, din }
zute a se exploata în ur­
funcţie de structură populaţiei, ramura deplină egalitate, de conlucrare internaţio­ mătorul cincinal. De ase- ţ luptă, această dată aniversară. 1
de activitate, locul de muncă şi domiciliu, nală echitabilă, reciproc avantajoasă. menea, a început activi- ţ _ Bilanţul activităţii este bogat, dar constituie doar o I
în localităţi urbane sau rurale. Atît spo­ Reafirmînd poziţia partidului şi statu­ tatea de ,i„ amenajare a 1 infimă părticică din marele bilanţ al ţârii, al judeţului (
rirea volumului desfacerilor la toate gru­ lui nostru, Comitetul Politic Executiv a puţului cu utilităţile ne- t Hunedoara în cei 40 de ani de viaţă liberă, indepen- '
,.l - — 2 4- - 4„!
ţ dentă, socialistă pe pămîntul României. Este ca o răsu- |
pele de produse, cît şi diversificarea sor­ arătat că, în spiritul recentelor înţelegeri cesare, astfel îneît în tri­ I nantn nJ i rl n «n n .1 D C.i . _ .« . .
i
timentală şi îmbunătăţirea nivelului cali­ convenite la întîlnirea la nivel înalt pe mestrul întîi al anului i fiare din iureşul cu care oamenii muncii hunedoreni, avîn- | ... __
T
tativ al acestora, reflectă preocuparea probleme economice de la Moscova, Ro­ 4985 să poată începe lu- ' du-i în frunte pe comunişti, întîmpină Congresul al XIII-
iii- i
constantă a conducerii partidului şi statu­ mânia socialistă este hotărîtă să-şi aducă, crările de deschidere şi ţ lea al partidului.
lui, personal a t o v a r ă ş u l u i Nicolae în continuare, întreaga contribuţie la dez­ cercetare la nivelul ori- l Am urmat şi urmăm neclintiţi politica partidului, în
Ceauşescu, pentru creşterea permanentă a voltarea şi perfecţionarea activităţii CAER, zonturilor 16—20. Şi încă î «ntstnm —- -—'-----------^ _i_ p_
? văfăfura şi forţa creatoare care emană de la strălucitul ţ
bunăstării întregii naţiuni. la ridicarea pe un plan superior a co­ o precizare : întreaga lu­ 1 nostru conducător, fiul pămîntului românesc, ctitorul ţării (
în vederea îndeplinirii măsurilor stabi­ laborării şi conlucrării în cadrul aces­ crare a fost executată de \ socialiste modeme, al cărui nume l-am pus cu toţii, cu I
lite, Comitetul Politic Executiv a cerut tei organizaţii, astfel îneît ea să asigure cei 16 mineri din brigada
Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­ întărirea puterii economice a fiecărei ţări lui Vasile Stan, dintre ^ mîndrie, pe frontispiciul zidirilor din perioada ultimilor |
mentare, unităţilor agricole de stat şi coo­ membre, să deschidă noi perspective de care s-au remarcat Mihai 20 de ani — Nicolae Ceauşescu. Şi nu este numai al ţ
peratiste, consiliilor populare să acţioneze accelerare a progresului lor economic şi Aroşculesei, Ştefan Vasi- nostru acest mare bărbat, ci este al întregii lumi, pentru
cu hotărîre pentru realizarea producţiilor social, de sporire a bunăstării şi a gra­ lescu, Petru Blăjan (şefi că verbul lui înflăcărat pentru dezarmare, pentru pace
vegetale şi animaliere, a livrărilor la fon­ dului general de civilizaţie ale popoarelor de schimb), Alexandru are un ecou profund în inimile oamenilor de pe toate
dul de stat, precum şi pentru valorificarea Bîrsan (electrician), Carol meridianele pămîntului.
disponibilităţilor din gospodăriile popu­ {Continuare în pag. a 4-a) Gostian (lăcătuş) şi alţii. Acum, la a! Xlll-lea Congres, ne alăturăm voinţa vre­
rii tuturor comuniştilor, întregului popor român de a-l
avea pentru timpul înainte în fruntea partidului şi, sub ~
1 sceptru! său de om al omeniei, să durăm România comu- (
T i m a r u l d i n F e r e g i nistă de mîine. f
Sîntem ziarişti, sîntem oameni ai muncii în generosul \
La absolvirea Liceului pe­ conştiinţa că reprezintă o munaiă de tineret l-a ales Comunistul Viorel Murt- spafiu_ hunedorean. Cronicari ai faptelor de muncă ale ţ
dagogic din Deva, învăţă­ entitate umană şi o tradi­ in fruntea ei, *l-a numit teanu nu a uitat că pentru organizaţiei judeţene de partid, ale colectivelor munci- t
torul Viorel Munteanu s-a ţie ancestrală. Veneau cu propagandist la Poieniţa a fi util semenilor trebuie foreşîi din cetăţile Văii Jiului, Hunedoarei şi Devei, ?
intors in satul natal, între firescul cotidian, iar dan­ Tomii. - Alături de tinerii din să înveţe mereu. Acum este y Bradului, Orăşfiei, Colanului, Simeriei şi Haţegului, din i
ai săi. Obştea l-a primit surile lor, vechi de cînd Cerbăl, a participat la rea­ student in anul al IV-lea al | comunele şi satele judeţului, dorim să fim zilnic împre- J
cu căldură şi l-a îndrăgit lumea, căpătau strălucire lizarea planului economic Facultăţii de drept din Si­ 1 ună cu fiecare om din sutele de mii de hunedoreni, cu |
pentru că il cunoştea de biu. Iar pentru lucrarea de / gîndurile şi aspiraţiile lui. De multe ori nu reuşim, su- t
mic, i-a cunoscut familia, licenţă intenţionează să
rudele, — oameni vrednici, 1 S P m im t R E V O L U Ţ I O N A R - propună o temă tot legată 1 ferim, dar_ ne zbatem să fim' la înălţimea misiunii pe care }
gospodari respectaţi pentru de spiritualitatea satului. ^ Comitetul judeţean de partid - editorul nosrru - ne-a în- ţ
munca lor. Pentru colecti­ Este vorba de folclorul ju- ^ credinţat-o. |
vitate era omul aşteptat. ridic, acele legi nescrise i Consemnăm din mers aniversarea ziarului care poartă ţ
Pentru el, colectivitatea era fcM 1 Şl VIEŢII COMUNIŞTILOR care au păstrat echilibrul ? simbolic numele drumului ales de întregul nostru popor i
leagănul copilăriei de ale satului românesc, exprimat » ca să-şi făurească o viaţă mereu mai bună şi prosperă, î
cărei tradiţii spirituale s-a alături de costumul purtat in profil teritorial, a orga­ prin strigarea peste sat,
apropiat, le-a cercetat, sco- cu mindrie nu numai în zi nizat concursul „Cel mai sub soarele socialismului, sub conducerea partidului. \
ţindu-le la lumină pentru de sărbătoare. bun agricultor", pentru insemnările la animale, Adăsfăm o clipă doar să felicităm cititorii, colaboratorii, \
a se bucura de ineditul lor Este meritul tinărului în­ creşterea efectivelor de ani­ măsuratul oilor, judecata ţ corespondenţii voluntari, tipografii, lucrătorii din difuza- |
o ţară întreagă. Pădurenii, ■ văţător' Viorel Munteanu, male şi a contribuţiei cetă­ păstorească, sistemul probe- ţ rea presei şi să !e urăm izbînzi noi pe drumul socia- |
in înălţimea ' şi, asprimea care, la cei 25 de ani ai ţenilor la realizarea planu- lor, generind zicerea din
munţilor , in care trăiesc, au lui de contractări. Plănui Colinda colacului, plină de llismului. Şi să mai felicităm, şi să !e urâm sănătate şi |
creat şi conservat IrunfUseţi. săi, este un candid, plin de semnificaţii : „Să nu vă / viaţă îndelungată tuturor celor care, în cei 35 de ani r
bun simţ, de puritatea spe­ economic finanţat al orga­ I
spirituale nebănuite. La În­ mincafi mulţămita/ Ca mi- - de apariţie, şi-au pus semnătura sub articolele publicate.
demnul învăţătorului Viorel cifică satului românesc de nizaţiei U.T.C. a fost reali­ şe!u bila".
Munteanu a urcat in scenă totdeauna, vede totul prin zat in procent de 310 la Viorel Munteanu rămine { Mergem înainte să îndeplinim sarcina de partid în- r
intreg satul Feregi. Era des­ prisma binelui. Pentru ca­ sută, s-au reparat drumuri omul aşteptai cu respect credinfată redacţiei, ziarului. Şi astăzi, şi mîine, în fie- 1
tul un semn al său pentru lităţile dovedite, organizaţia de ţarină, s-au curăţat pă­ şi dragoste de colectivitate. jcare zi, vă spunem tuturor ,,Bună dimineaţa' 1 .
ca 48 de oameni să răspun­ de partid l-a primit in rin- şuni şi fineţe, s-au amena­
dă ca unul. Veneau cu durile sale, organizaţia co- jat izvoare. MINEL BODEA Redacţia