Page 2 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 390 fi
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R. -^wmssm
1^ ELEVI
LOCUITORII COMUNEI BĂNITĂ ÎNFĂPTUIESC 15,00 Telex
15,05 Profesi-iuii
CU CINSTE PREVEDERILE PROGRAMULUI UNIC 15,30 4 ‘ Ta (a culta
în judeţul
15,50 La volan
10,00 Emisiune
germană <]
lor)
tele la păşune, dovedin
ituată
ju
sudul
in
S deţului, în lungul pa du-se harnici agricultori şi 20,00 Telejurnal 1i
lor)
sului cu acelaşi nu crescători de animale. Spri- 20,20 Ţara în Ir ea.
me, care îşi taie calea prin jinindu-se pe aceşti doi pi nă Congres
tre munţii Retezatului şi Se loni puternici — industrie şi lea al Pari
beşului, Baniţa este poar agricultură — comuna, Prin munist Ron
ta de intrare în bazinul Văii oamenii ei, şi-a durat gos 20,35 Cîntarea Ro
lor)
Jiului, dinspre Ţara Haţe podării temeinic alcătuite şi 20,50 împliniri ş
gului. Este compusă din înzestrate cu toate cele ne tive
trei sale mari - Merişor, cesare unei familii ţărăneşti 21,25 Confirmarea
Băniţci şi Crivadia - şi mai precum şi cu elemente ale politicii int
multe cătune, cu casele îm confortului şi civilizaţiei. a parlidulu
lui nostru
prăştiate pe văile şi coaste ,,Pentru cetăţenii comu 21,15 Telefilmotcc
le submontane şi îmbrăţi nei noastre - arăta Maria (parţial col
şate de păduri de stejari Mihuţ lovan, secretarul bi Vrabie. Me
şi mesteceni. Comuna, fă- roului executiv al consiliu trai şi cinei
cînd parte din ţinuturile mo- lui popular - creşterea a- 22,20 Telejurnal (
lor).
mirlăneşti, locuitorii ei, au nimalelor reprezintă o da-'
iost atraşi in decursul ani lorie de primă importanţă.
lor — dată liind mai ales Cunoscindu-şi, mai bine
vecinătatea cu puternicul poate decit alţii, obligaţii 1 gADSO
centru mineresc al Petroşa le lor de ţărani, ei fac din
nilor — spre ocupaţii de tip această ocupaţie nu numai
industrial. Totuşi aici s-au o sursă de bunăstare, ci
l
BUCUREŞTI
păstrai nealterate tradiţio şi un titlu de mindrie, o Ştafeta generaţiilor (lioprograinul dii
nalele îndeletniciri şi obi dovadă a inţelegarii che Un ordinea zilei
ceiuri ca îşi trag seva din mărilor partidului dc a Gospodăria familiei Pa- rităţi. Vrednici ca şi „bă- tuni; 7,01) Radio,
vremurile întemeierii satelor participa efectiv la creşte vel din Baniţa este aşe trînii", ci au preluat cu Uimind chemăr
pe acesta loc"d. Prin urmare, rea producţiei agricole ani zată pe o coastă domoală nădejde ştafeta muncii, şui ui Nicolae
congresului
ai
şi astăzi, chiar dacă din maliere, la realizarea obi- de deal, înconjurată de dovedindu-se statornici şi aptele noastre i
liecare lamilie unu, doi sau ec ve/or înscrise in Progra pomi fructiferi şi meste harnici gospodari, cetă >,00 Revista pres>
f;
mai mulţi oameni lucrează ceni. De cum îi păşeşti ţeni ai satului. Aşa se fa fierul mclouiiloi
ictin (le ştiri; 9,
in sectoare industriale, ce mul unic. Gospodari cum pragul îţi dai seama că ce că în familia Pavel tlem ascultătorii
tăţenii comunei n-au re sint Gavril Popescu, Ioan este o gospodărie bine creşterea animalelor şi Buletin do ştiri;
Sălăşan,' din Crivadia, Ioan
nunţat la statutul lor de Jilea, Izidor Câpeţ, Gheor- închegată, unde trăiesc munca pămîntului sînt la ţa şi viaţa; 10,23
Cioric ; 10,30 Par'
ţărani de la munte - liind oameni harnici. mare cinste. Pe cele 19 Arii; j 1,00 Blll" t
ghe S. Damian, din Meri Aici, trăiesc împreună
şi astăzi, ca întotdeauna, ha de teren, pe care-1 de 11,03 Vreau sa
Publicitate; 12,oo
vrednici crescători de ani şor, Ioan Poenar, Ioan An- trei generaţii. „întemeie ţin, cultivă cartofi, po- ştiri; 1*1,05 La zi
male şi lucratori ai pămin- ghel, Ioan Dragotă din Bă torii" gospodăriei sînt Ma j'Utn, sfeclă, fasolo şi tot eistica şi literali
tului - cum n-au renunţat niţa - ca să-i evidenţiez ria şi Precup Pavel, oa ce se cere, inclusiv fura Sica ; 12,30 Din
la nimic din ceea ce le ca doar pe ci ţi va dintre cei meni la vîrsta senectuţii, je pentru numeroasele a- folclorului; 12,15
mieră Radio-Tv.
racterizează fiinţa lor de mai vrednici, cresc in ogra dar care şi acum ţin cu nimale din ogradă : cinci la 1 la 3 ; is.i
momirlani. Şi, in primul dă intre 7—12 bovine, 20- nădejde îi mii ni coarnele bovine, 40 de oi, doi cai, club; iu
rind, n-au pierdut sentimen 50 ovine, porci şi păsări, plugului, coasa, sapa ori cinci porci ş.a. 16,05 K
tul stabilităţii in timp, al predind la fondul de stat secera. Ei sînt cei care A treia generaţie, nepo 16,25 Sun „emnu
ai XDSşiCa Cong
perpetuării lor pe aceste însemnate cantităţi de pro au durat prin munca lor ţii Ioan şi Elena Pavel, ce patriotice; 16,
meleaguri, simţindu-se adine duse agricole o mare parte din ceea ce se află acum la vîrsta a- n atc economice;
Înrădăcinaţi în locurile de Comuniştii, toţi locuitorii există azi în gospodărie. legerii drumului în viaţă. lin de ştiri; 17
patrie; 17,45 Noi i
baştină. Cea mai veridică, din sate s-au mobilizat Le continuă rostul şi de muzica popu
mai elocventă dovadă a a- să-şi îndeplinească sarcini strădaniile a doua gene Bunicii şi părinţii lor îşi °fele serii; 20,00
ceslei stabilităţi, a durabi le ce le revin prin planul raţie — Maria şi Petru pun mare nădejde că vor nai; * Scara cu
La sugestia dv...
lităţii in timp şi spaţiu a de dezvoltare economico- Pavef — oameni aflaţi continua aici, la Baniţa, zi intr-o ora * R;
ideii de permanenţă — pu socială a comunei şi prin la vîrsta deplinei matu ceea ce au durat ei. 23,00 Rezultatele t
ternic întipărite în conştiin cel de autoaprovizionare te to; 23,05 Varietăţ
ţa fiecărui membru al co ritoriala. ,,ln această peri ce; 23,35—3,00 Nor
zică].
munităţii - o constituie oadă de puternică angaja
faptul că, deşiî au dobindit re a tuturor oamenilor mun
statutul de muncitor, tine cii de la oraşe şi sate pen
rii nu-şi părăsesc satele şi tru a întimpina Congresul BNE
gospodăriile părinteşti, nu-şi al Xlll-lea al P.C.R. cu re
uită menirea lor de ţărani. zultate deosebite în toate
Fie că muncesc la calea domeniile — sublinia Olim DEVA: Surorile
ferată — in Băniţa sint pes pia Moroşanu, vicepreşedin Ringul (Arta); H(
te 300 de ceferişti —, fie la te al biroului executiv al RA: străinul — ,s
(Modern — sala; /
unităţile miniere din Valea consiliului popular — locui
aurului (Modern
Jiului, tinerii, aşa cum au torii comunei Băniţa acţio Locotenent Cristin
lăcut-o şi părinţii lor, se nează cu hoiărire, in vede ra) ; Aventuri
întorc acasă, pun mina pe rea înfăptuirii exemplare a Neagră — seriile
ta); PETROŞANI;
sapă, pe coasă, pe coar sarcinilor ce ne revin in toa (Paring); Poveste
nele plugului sau ies cu vi te domeniile de activitate". riilor (Unirea); '
rele iub (7 Noi
LUPENi Ui 1
cele (Cu. ..ral); \
ARGUMENTE ALE VREDNICIEI Un american la P;
ceafărul);
lonea
seriile I-II (It
lată, pe scurt, cîteva ele profil teritorial şi din pro 4370 ovine, 712 porcine, sarcinile asumate la majo ANINOASA ; Ba
mente care relevă ce re gramul de autoconducere şi 358 cabaline. ritatea indicatorilor. curcubeu (Munc
prezintă Băniţa în econo a u toa p ro vizi o n a re. © în acest an, gospodă ® în perioada trecută din URICANI: Cartieri
ei (Retezat); BRAJ
mia judeţului şi cum înţe 9 în ultimii doi ani e- riile populaţiei au predat anul în curs gospodarii co (Steaua roşie) ;
leg locuitorii ei să contri fectivul de animale a cres la fondul de stat 170 bovi munei au predat, prin sis Vremea împlinirilor TIE: Salamandra
buie la continua edificare cu cu 856 ovine, 152 bovi ne, 364 ovine, 57 porcine, temul de achiziţii, cantităţi Miezul fierbinte
GEOAC
(Flacăra);
a comunei, prin înfăptuirea ne, 376 porcine. 847 hl lapte de vacă, 164 însemnate de mere, pere, Ioan D. Marc este con convingerea că animalele Capcană neobişnui
sarcinilor din planul dez ® Cele 396 gospodării hl lapte de oaie, şapte to prune, ciuperci, afine, zmeu siderat în comună ca u- sînt bogăţia ţăranului şi de cultură); HA'J
voltării economico-sociale în deţin acum 1304 bovine, ne lînă, depăşindu-şi deja ră. nul dintre cei mai vred a ţării. O gospodărie ţă tista, dolarii şi
nici gospodari. Mai mult rănească fără animale îi (Dacia); BRAZI: !
chiar, un gospodar de ca o locomotivă fără o pădure; CALAN: S
lcţi şi o ştrengări
un
al roată, ca să vorbesc ca
Statornicie frunte, ţărăneşti exponent satul la noi, la „cefere". Creş de cultură); SIME1
obştii
din
lăuza Pană Albtu (Ii
Merişor, pc care o repre terea animalelor în 1LIA : Fructe d<
Mat'cu Şotîngă din Cri şune. Apoi trec la ele...“. zintă ca deputat în consi seamnă muncă, nu glumă. (Lumina); GIIELA
vadia este cunoscut în sat Aşa aflăm că Aurelia liul popular comunal şi Noi avem în ogradă 6 bo gostea mea cu lai
erai).
nu doar ca un bun şi har şi Marcu Şotîngă cresc în delegat sătesc. Acest sta vine, 40 de oi, 2 cai, 5
nic crescător de animale gospodărie cinci bovine, tut şi l-a cîştigat pe me porci, păsări, iepuri. Deci
şi un statornic contractant 27 de oi, porci, păsări. rit. Deşi lucrează de mulţi n-avem timp să stăm cu
cu statul, ci şi ca un pri „Şi pînă acum noi am ani la calea f e r a t ă , mîinile în sîn. Drept este I VREME*
ceput pomicultor. „A- crescut animale şi am pre el n-a uitat nici un mo că am şi cîştig frumos dc
nul acesta, a fost bogat în dat lapte, carne, lînă şi ment că este ţăran. N-a pe urma contractelor cu
poame — zice el —, uite altele. Dar cele prevăzute uitat că menirea lui de statul. Numai anul trecut Timpul probabil
cum stau merele ciorchi în Programul unic ne-au ţăran de la munte este am cîştigat aproape 20 000 azi, 2 noiembrie 19
ne pe crengi, mai să le îndemnat să creştem mai să crească animale, să-şi lei de pe cc-arn predat, mea va fi în gen
moaşă,
rupă. De cîteva zile tot multe animale, să predăm muncească pămîntul. în acest an am dat o bo Vîntul cu ceriul
va sufla
culeg şi nu mai răzbesc la fondul de stat cît mai „Ştiu de mic — zicea vină, un porc, şase oi, moderat, predomin
cu ele. Am şi predat pînă multe produse agricole, Ioan D. Marc — de la 600 1 lapte de vacă, 40 kg sectorul nordic. 7
acum la stat 220 kg pru spre folosul nostru, al părinţii mei, şi mi-am în caş, 60 kg lînă şi 180 kg turile minime vor
ne. Voi mai preda canti întregii societăţi. în acest tărit în decursul vieţii de fructe...". prinse între 0 şi
iar cele maxime îr
tăţi mari de mere. Mai an, de exemplu, am livrat 1G grade. Noaptea
culeg cît pot, pînă se în o bovină, cinci oi, 5Q0 1 Pagină realizată de mineaţa frecvent
ceaţă,
semnala
cz-
toarce Aurelia nevastă- lapte, 60 kg eaş şi 60 kg TRAIAN BONDOR şi MIRCEA LEPĂDATU va persista şi zlir
mca, cu vitele de la pă de lînă". Fotografii N. GHEORGHiU se va semnala bru
La munte, vre
moaşă şi răcordaSs
tea şi dimineaţa, .
mai mult senin. V
derat din nord-pst
Local se va semn
