Page 24 - Drumul_socialismului_1984_11

Pag., 3
cRCURI, 7 NOIEMBRIE 1984

m
SĂ îf SĂ ÎNTÎMPINĂM CONGRESUL ÂL XIII-LEA AL PARTIDUL

limba
i W l s O I I Â SARCINILOR DE SPLAI
ii so-
nistru-

■+ Gi-
X! Succes
al co- Dinamism şi împliniri
momi- Conferinţei
in
*
ii
ce şi socialiste
(Urmare din pag. 1) tru îndeplinirea _ integrală a
,Caru- sarcinilor ce le stau în faţă
roduc- în întâmpinarea celui de al
3r so­
constructori, lucrători din Xlll-lea Congres al parti­ în spaţiul hunedorean
rta ţă- agricultură, transporturi, co­ dului.
merţ, din învăfămînf, cul­ Cu asemenea gînduri şi ALPCR
ial co-
tură şi sănătate aşteaptă cu sentimente, comuniştii, foţi
deosebit interes hotârîrile oamenii muncii din judeţ,
ce vor fi adoptate, anga- urează succes deplin lucră­
jîndu-se să muncească cu rilor Conferinţei organizaţiei PETRII. Oameni şi înfîmpfări noi din „Poiana Miresei'
toată responsabilitatea pen­ judeţene de partid !
Niciodată toamna n-a şi preparat ia Petrila este dîncime (la propriu I) pen­ case „de colonie", cu o sin­
Radio- PROIECTUL DE DIRECTIVE fost mai frumoasă ! Acest destinat cocsificării. În­ tru extracţia huilei energe­ gură cameră şi bucătărie.
; 6,30 pui de gînd, venit din me­ treaga producţie industrială tice, care este menirea Făceau excepţie vila direc­
sric ul­ moria lecturilor, se potri­ a Petrilei din 1938 se rea­ noastră principală“. torului capitalist şi alte
ii; 7,30 ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. veşte de minune oraşului lizează în prezent in mai citeva case de şefi situate
/arăşu- Investiţiile alocate în
:i$escu, de la poalele Paringului şi puţin de 50 zile. Faţă de primul cincinal al ,,Epocii pe uliţa „Sărutmîna"...
•lea — IN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII Şurianului. Petrila din a- acelaşi an numai produc­ Ceauşescu“ (1966-1970) sînt Vasile Glişca, miner şef de
nuncă; nul celui de-aI Xlll-lea Con­ ţia de cărbune a crescut egale cu suma celor din brigadă la I.M. Petrila :
; 8,10 gres al partidului este cu­ „Nu toţi oamenii pot fi ca
9,00 Scrisori de ia cititorii ziarului de 5 ori, iar capacităţile primele trei cincinale l Ca
5 Răs- rată şi aibă ca o mireasă. de preparare s-au multipli­ urmare, volumul de foraje, un viri de lance.' Sînt buni,
r; 10,00 cat tot de atitea ori. Din de pregătiri şi deschideri, chiar foarte necesari şi cei­
10,05 (Autentic: romanul „Ne-
popu- 3 muncii noastre deia din Poiana miresei anul 1965, anul celui de-al gradul de mecanizare a lu­ lalţi, din „tăiş”. Dar o bri­
socia- de Nicolae Deleanu, îşi IX-lea Congres al partidului crărilor din subteran ş.a. gadă trebuie să fie întot­
e ştiri; trage numele şi acţiunea — cind pentru întreaga ţară au crescut în ritmuri spec­ deauna omogenă !“.
î ; 11,35 i la înăifîmsa sarcinilor trasate" de la o poiană a Petrilei !). începe o perioadă vertigi­ taculoase. Petrila a crescut în sus :
copii-
etin de Toamna '84 îşi varsă aici noasă de înflorire care s-a „Argumentul cărbunelui" 4 900 apartamente, 3 şcoli
secolu- pare să domine orice con­ generale, cu 48 săli de
mioara Proiectul de Directive ale indicilor de utilizare a a- toate culorile posibile. A- încrustat deja în istorie sub
diojur- Congresului al XIII-lea al cestora şi reducerea distan­ trage insă atenţia, fără numele de „ E p o c a vorbire cu oamenii Petrilei. clasă, un liceu, laboratoare,
îcii în- nici o crispare, culoarea Ceauşescu" - oraşul Petrila Totuşi, citeodată, Interlocu­ cămine, grădiniţe, creţe,
l;. 15,20 partidului apare limpede, ţei medii de transport. De torii ştiu să exprime şi alt­ străzi etc.
) Bule- pentru oricine îl citeşte cu asemenea, o dezvoltare pu­ ţiului de cărbune din sub­ trăieşte cele mai de seamă
Mttzică atenţie, ca un luminos şi ternică vor cunoaşte tra­ teranele localităţii, care momente ale vieţii şi dez- ceva... Minerul Grigore Mîn- Petrila a crescut spre
16,35 clarvăzător program al îna­ ficul fluvial, transportul sclipeşte intr-un singur voltârii sale. druţ, şef de brigadă la adincurile bogate in căr­
!C ,55 I.M. Lonea, sectorul IV: bune (cele mai „adinei"
,0C> intării României pe calea maritim, aerian şi activita-, sens : Preparaţia Petrila. „Practic, in ultimii 19 ani,
progresului şi civilizaţiei, tea de poştă şi telecomu­ Anual, sini scoase la supra­ sublinia primarul Cavrilă „De la Lonea se vede cel din Valea Jiului).., Şl iarăşi
JParti- în acelaşi timp, ca un pro­ nicaţii. Sigur, sarcinile ce David, am parcurs un drum mai frumos răsărH de soare. ajungem la... cărbune !
> mânia. faţă 2,5 milioane tone de Apare de pe Virlu lui
17,40 bam al activităţii noastre ne revin nu sînt uşoare, se cărbune. Producţia indus­ viguros in toate domeniile Pentru Petrila huila reprezin­
18,00 de-zi cu zi, a acelora care prevăd creşteri importan­ trială a oraşului se ridică — învăţămlnt, sănătate, cul­ Patru, din Şurianu"... Aurel tă însuşi sensul existenţei
jurnal; sîntem chemaţi să-i dăm te, de la an la an. Dar Io 1,5 miliarde lei pe an. tură, creşterea pe verticală Beleanu, vechi locuitor al sale : temelia şl viitorul!
iaiâ In memoria petrilenilor s-au
>rmaţii, viaţă.' — şi acesta este'lucrul cel Un procent de peste 35 la a oraşului dar, mai ales, Petrilei : „Pină la Eliberare
iuBnal ; Lucrînd în domeniul mai important — sarcinile sută din cărbunele extras om mers foarte mult în a- oraşul era formai doar din întipării cu litere de aur
* La transporturilor, în mod fi­ sînt realiste, pot fi înde­ vizitele de lucru efectuate
0 vo zi aici de tovarăşul Nicolae
uitatele resc mi-am concentrat a- plinite.
i; i23,05 tenţia asupra capitolului Proiectul de Directive- Ceauşescu. Pentru că se­
peretă; care se referă la acestea. deschide, aşadar, ample cretarul general al partidu­
luzi cal. Mi-am dat seama că acti­ perspective, dar şi solicită lui le-a vorbit chiar despre
vitatea lucrătorilor din intens colectivele din trans­ viitorul lor luminos care îşi
transporturi şi telecomuni­ porturi — telecomunicaţii, trage seva direct din aba­
caţii trebuie să devină mai chemîndu-le la o activitate tajele cu diamante negre.
adînc implicată în procesul dinamică, mai bine organi­ Şi despre cum trebuie gin-
dezvoltării patriei. Potrivit zată şi condusă, pentru dit acest viitor şi, mai ales,
prevederilor acestui impor­ continua dezvoltare şi înflo­ ce trebuie făcut pentru în­
’atria) ;
ii (Ar- tant document, în viitorul rire a patriei. De aceea, noi, făptuirea lui. Organizaţia
Impo- cincinal transportul fero­ lucrătorii din transporturi, orăşenească de partid a
V sala viar va fi în continuare ne exprimăm deplina ade­ înţeles că trebuie să con­
, Uine-
sa- principalul mijloc de trans­ ziune faţă de acest docu­ ducă direct orice acţiune
ujăra); port intern, sporind dota­ ment de mare însemnăta­ pentru dezvoltarea localită­
3 (Ar- rea sa cu vagoane de mar­ te, ne angajăm să muncim ţii, creşterea bunăstării
laman-
;uraţi-i fă de mare capacitate, cu mai eficient, înţelegînd în oamenilor. Dispune in acest
Loco- locomotive electrice şi Die- acest fel să susţinem prin sens de o forţă considera­
•îoiem- sel-electrice perfecţionate. fapte realegerea, la Congre­ IImSI# ' bilă : 4 000 de comunişti !
' cartea
\ transportul rutier se vor sul al XIII-lea, a tovară­ Şi, iată, un prim bilanţ al
i tine- .a măsuri pentru utiliza­ şului Nicolae Ceauşescu în gindirii : 532 de propuneri
LO- rea mai largă a autoca­ funcţia supremă de secre­
îerul); tar general al partidului.
n spa- mioanelor de mare capa­ MARIN NEGOIŢA
INOA- citate, echipate cu 1-2 şi IOAN HARAGA,
i cu mai multe remorci, pentru secretar al comitetului
URI- folosirea eficientă a tuturor de partid La Gurabarza s-a pus tu funcţiune o nouă şi modernă uzină de preparare a mine­ (Continuare în pag. a 4-a)
a (Re- reurilor cuprifere.
iiil de autovehiculelor, creşterea I.T.A. Hunedoara — Deva
ian ro-
ioârele
idrul);
rx flă-
îitria);
mării
-BAI : Urmăm neabătut exemplul şi îndemnurile
sa de
icâ ce
RAZI:
;• CA-
spaţiu secretarului general a! partidului
SIME-
icheist
?aiptu- (Urmare din pag. 2) voluţionor încercat şi pa­ tră este o ctitorie a „Epocii ndemnurile adresate sanitar, susţinem din toată nal, in perioada trecută
mina). triot înflăcărat, am reuşit Ceauşescu", a iost creată Î nouă de secretarul inima realegerea tovarăşu­ din acest an, 135 milioane
ca in acest an să realizăm la indicaţia expresă a se­ zz general al partidului lui Nicolae Ceauşescu în kWh energie electrică. Pină
apartamente, că susţinem 4 103 kg de griu la hec­ la şedinţa Consiliului sani­ la Congresul al Xlll-lea a]
din inimă realegerea tova­ tar, iar la celelalte cereale cretarului general ol parti­ tar superior privind îmbu­ funcţia supremă de secre­
răşului Nicolae Ceauşescu dului, tovarăşul Nicolae nătăţirea indicilor demo­ tar general al partidului“. partidului, sporul de ener­
la cel de-al Xlll-lea Con­ să obţinem, de asemenea, Ceauşescu, pentru a oieri grafici ai populaţiei ne-au aistrul şei de tură gie se va ridica la 140 de
producţii mai mari decît în
gres, in funcţia supremă locuri de muncă fiicelor şi revoluţionat modul de a M Aurei Herţa este milioane kWh. Prin faptele
tentrtx de secretar general al anii precedenţi. Voi ra­ soţiilor de siderurgişti. lată unul din energeti- noastre de muncă vrem
1981 : partidului, garanţie sigură porta conferinţei că am gîndi şi acţiona pentru a cienii ,,Stelei de pe Mureş" să apropiem cit mai grab­
:u ce- pus baze temeinice recoltei de ce, am mandatul de a asigura vigoarea şi tine­ — obiectiv de lumină al nic independenţa energe­
It se- a împlinirilor viitoare. anului viitor, efectuind insă- exprima Conferinţei jude­ reţea naţiunii - ne decla­
su­ eprezint la Conferin­ ţene de partid — o dată cu ră medicul pediatru Ruxan- „Epocii Ceauşescu“ —, care tică a ţării — obiectiv for­
ni in- R ţa organizaţiei jude- minfările orzului şi griului îndeplinirea planului pro­
n fi la în timpul optim şi de cali­ dra Ciepce, directorul Di­ pulsează an de an, tot mai mulat cu profund realism
iturile zz ţene de partid — ducţiei fizice pe 10 luni şl recţiei sanitare judeţene. multă energie electrică şi înaltă responsabilitate
s e î n - preciza Ana Berian, secre­ tate, iar acum, in preajma depăşirea sarcinilor la ex­ pentru economia naţională. de tovarăşul Nicolae
.tJ mal tarul comitetului de partid şi in cinstea conferinţei, port, pe aceeaşi perioadă, Astăzi, putem raporta cu
airime am încheiat arăturile adinei mindrie că indicii demogra­ „In cinstea Conferinţei ju­ Ceauşescu - şi susţinem cu
Noap- ol C.A.P. Geoagiu — pe cu 3 la sută — aprobarea fiei in judeţul Hunedoara deţene — ne-a relatat in­ căldură realegerea celui
i pro- comuniştii, pe toţi lucrăto. de toamnă pe toate cele noastră unanimă a Hotăriril
: ctm- rii ogoarelor din cooperati­ 402 ha prevăzute". sînt optimi şi în curs de terlocutorul - comuniştii, mai iubit fiu a) naţiunii
rumă. Plenarei C. C. al P.C.R. din toţi oamenii muncii de la
va noastră. Incredinţindu-mi ndustrie uşoară aici, creştere. Faptul de a ne noastre în înalta funcţie de
in cetatea oţelului ?"
: fru- mandatul, cei peste 250 de I 27 iunie a.c., cu privire la ii înarmat cu un mod re­ Centrala termoelectrică Min­ secretar general la cel
varia- comunişti din C.A.P. Geoa­ z z „Da ! — ne-a răs­ realegerea t o v a r ă ş u l u i voluţionar de a gîndi răs­ tia au furnizat suplimentar de-al Xlll-lea Congres al
Noap- giu m-au împuternicit să puns Emilia Neagu, secre­ Nicolae Ceauşescu in func­
tă pe punderile, de a acţiona in sistemului energetic naţio­ partidului".
iu in- arăt conferinţei că numai tar adjunct al Comitetului ţia supremă de secretar numele vieţii, condiţiile de
tnă la urmînd neabătut îndem­ de partid de la Întreprin­ general al partidului, la muncă ce ni s-au creat sînt Reportaj anchetă realizat de :
îctorul
e ser­ nurile tovarăşului Nicolae derea de tricotaje tip lină apropiatul forum al comu­ motivele majore pentru M. NEGO.TÂ, I. CIOCLEi, E. SÎNA, M. LEPÂDATU,
ii). Ceauşescu, pilda sa de re- Hunedoara. Unitatea noas­ niştilor români". care noi, corpul medical- M. BODEA, L. BRA’.CA, M. DIACONU