Page 29 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 29
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 395 ® JOI, 8 NOIEMBRIE 1984
V
LUCRĂRILE CONFERINŢEI ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE DE PARTID
Din cuvîntul participanţilor la dezbateri
voltarea în continuare a planificat. Totuşi, în acti mă de a da patriei fontă In intervenţia sa, tovarăş
Participanţii Ia dezbateri, toţi delegaţii şi invitaţii energeticii româneşti. vitatea unităţii s-au mani de tot mai bună calitate, şui Nicolae Andronache*-
la Conferinţa judeţeană de partid au dat cea mai festat şi unele lipsuri. De în conformitate cu Proiec inspector general la Inspecd
Înaltă apreciere politicii interne şi externe a partidu Relevînd că unităţile a- pildă, la investiţii, pe 10 tul de Directive ale Congre toratul şcolar judeţean, re--
lui, activităţii teoretice şi practice desfăşurate de se gricole din judeţ au ac luni există un minus de 7 sului al XlII-lea al Parti levînd locul şi rolul învă
cretarul generai al partidului, tovarăşul Nicolae ţionat pentru folosirea in milioane lei. Prin măsu dului Comunist Român". ţământului în pregătire®!
Ceauşescu, pentru dezvoltarea continuă a patriei pe tegrală a pămîntului şi ri rile interne luate, pentru forţei de muncă a arăta#!
calea socialismului şi comunismului, pentru îmbunătă dicarea potenţialului pro intensificarea activităţii de Referindu-se la rezulta că în ultimii 5 ani liceele:!
ţirea climatului internaţional, a colaborării şi înţele ductiv al acestuia, tovară construcţii şi pentru primi tele economice obţinute de hunedorene au dat econom’
gerii între popoare, pentru dezarmare şi pace. In acelaşi şul Mircea Silvestru, di rea la timp a utilajelor de comuna Ilia în ultimii ani, miei 31 000 absolvenţi als?
timp, delegaţii' la conferinţă au exprimat în numele rectorul Direcţiei generale la furnizori, toate restan tovarăşa Ana Maria Ticu- treptei I de liceu, 11 000 ai-
comuniştilor, al colectivelor în care lucrează, adeziu pentru agricultură şi in ţele vor fi recuperate pînă şan, secretarul comitetului treptei a II-a în profile in—'
nea deplină la Hotărîrea Plenarei C. C. al P.C.R., dustrie alimentară, a rapor la Congresul al XlII-lca al comunal de partid, a arătat dustriale şi agroindustriale,- :
privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la tat că in perioada trecută partidului. că eforturile comuniştilor, precum şi 5 700 absol
Congresul al XlII-lca, în funcţia supremă de secretar de la precedenta conferinţă ale tuturor cetăţenilor au venţi ai şcolilor profesio
general al partidului, angajîndu-se să susţină şi să au fost redate în circuitul „Organizaţia de partid, fost încununate de confe nale şi 600 ai şcolilor de
întărească această hotărîre cu realizări importante arabil 1 920 ha şi amena colectivul de oameni ai rirea „Ordinului Muncii" maiştri. Apreciind faptul'
în producţie, cu alese fapte de muncă. jate pentru irigaţii 2 388 ha. muncii din combinatul nos clasa a'II-a, pentru locul II că majoritatea acestora s-au
Examinînd problematica supusă dezbaterii confe Ca urmare a măsurilor în tru — arăta în cuvîntul ocupat în întrecerea socia integrat repede în viaţa e-
rinţei în lumina proiectului Directivelor Congresului al treprinse, în acest an pro său tovarăşul Ionel Hodo listă dintre consiliile popu-_ conomică şi socială a jude-,
XlII-lea al partidului, delegaţii au analizat în spirit ducţiile medii la hectar rog, secretarul comitetului lare comunale pe anul ţului, vorbitorul a stăruit-
critic şi autocritic activitatea organizaţiilor de partid au înregistrat sporuri în de partid de la C.S.V. 1983. „Această înaltă dis asupra necesităţii creşterii.
pe care le-au reprezentat, au făcut propuneri şi s-au semnate, permiţînd livrarea Călân — îşi exprimă pro tincţie — a spus vorbitoa răspunderii conducerilor
angajat să facă totul pentru realizarea sarcinilor eco- în plus la fondul de stat funda recunoştinţă pentru rea — ne bucură dar ne şi şcolilor, a cadrelor didac
nomico-sociale pe acest an, pe întregul cincinal. De a unor cantităţi de gnu, noile investiţii industriale obligă la o activitate mai tice, în pregătirea teore
asemenea, vorbitorii au asigurat conferinţa că vor ac cartofi, sfeclă de zahăr ş.a. înfăptuite în perioada tre intensă în viitor, pentru a tică şi practică a elevilor,
ţiona neabătut pentru pregătirea în cele mai bune Rezultate bune s-au obţi cută de la Congresul al obţine rezultate mai bune în educarea lor patriotică,
condiţii a înfăptuirii prevederilor proiectului Directi nut şi în zootehnie, unde Xll-lea al partidului în în producţia vegetală şi civică, asupra realei con-'
velor Congresului al XlII-lea al partidului pentru efectivele de animale au oraşul nostru". în conti animală, în celelalte dome lucrări cu întreprinderile
perioada 1986—1990 şi în perspectivă, exprimîndu-şi crescut la toate speciile, nuare, vorbitorul s-a refe nii. Trebuie să acţionăm, patronatoare, cu familia,
deplina aprobare a acestui document fundamental al obţinîndu-se sporuri la pro rit pe larg, în spirit critic de asemenea, cu mai multă pentru formarea generaţiei;
partidului, care jalonează mersul înainte al patriei ducţiile medii şi la indicii şi automtie, la greutăţile de mîine apte să preia şi
noastre pe calea socialismului şi comunismului. de reproducţie. cu care se confruntă încă convingere pentru realiza să înfăptuiască obiectivele
rea
tuturor
prevederilor
Arătînd însă că în multe organizaţia de partid, lu din Programul unic, sporind edificării noii noastre so
Primul secretar ăl Comi rinţele beneficiarilor. în unităţi agricole realizările crătorii combinatului, în contribuţia gospodăriilor cietăţi.
tetului municipal de partid făptuirii acestor obiective atît în sectorul ''vegetal, privinţa realizării sarcinilor populaţiei din comuna
Petroşani, Viorcl Faur, re- le va fi subordonată în cît şi în zootehnie nu se economice. Mare parte din noastră la formarea fon Minerul şef de brigadă
ferindu-se la preocupările treaga activitate politico- ridică la nivelul preve aceste greutăţi se datoresc dului dc stat şi fondului Fazakas Ferenc, de la I.M.
organizaţiilor de partid din organizatorică. a organiza derilor şi al potenţialului nerespectării disciplinei de autoaprovizionare. în • Paroşeni, a raportat confe
Valea Jiului pentru creşte ţiilor de partid şi a con existent, vorbitorul a pre tehnologice şi de muncă, acest scop ne vom îmbu rinţei că, în frunte cu co-.
rea mai accentuată a pro siliului oamenilor muncii cizat. în spirit critic şi aprovizionării defectuoase nătăţi stilul şi metodele de muniştii, colectivul minei!
ducţiei de cărbune, a rele din întreprindere. autocritic, cauzele neajun cu materii prime şi mate muncă, vom determina o a extras de la începutul a-
vat efectele pozitive ale în surilor amintite, subliniind, riale, neutilizării ia capa muncă politico-organizato- nului o producţie suplimen
făptuirii programelor de în „cuvîntul său, tovară totodată, măsurile care se citate a utilajelor ş.a. rică mai eficientă a orga tară de peste 44 000 tone d-e?
dezvoltare a mecanizării, şul Graţian Faur, preşedin impun în vederea creşterii „Comuniştii, oamenii mun nizaţiilor de partid, a tu cărbune, depăşindu-şi sar
iniţiate personal de secre tele Consiliului judeţean al îr. anul viitor şi în conti cii din unitatea noastră — turor comuniştilor". - cinile de plan şi la lucră
tarul general al partidului, sindicatelor, a relevat unele nuare a producţiilor vege a continuat vorbitorul — rile de deschideri şi pregă
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, forme şi modalităţi prin tale şi animaliere la ni acţionează cu fermitate Primul secretar al Co tiri, precum şi la produc
ceea ce determină o creş care sindicatele au acţionat velul programelor de dez pentru a depăşi aceste nea mitetului judeţean al U.T.C., tivitatea muncii. Vorbitorul!
tere anuală a producţiei cu pentru mobilizarea colecti voltare în agricultură................ junsuri, pentru a. îndepli Virgil Sicoe, a subliniat că s-a referit apoi la faptul'
circa 960 000 tone de căr velor muncitoreşti, în ve ni sarcinile de plan ast organizaţiile de tineret au că în activitatea colectivu
bune. De asemenea, vorbi derea îndeplinirii sarcinilor Luînd cuvîntul, tovarăşa fel îneît C.S. „Victoria" acţionat prioritar pentru ca lui mai există încă unele
torul a abordat unele pro economico-sociale ce le-âu Rafila Iacob, preşedintele Călan să intre în rîndurile toţi tinerii să-şi îndepli neajunsuri care diminuea
bleme majore — investiţii revenit din orientările date Comitetului judeţean de unităţilor cu rezultate nească sai’cinile de plan, ză eficienţa efortului : ca-^
le, punerea în exploatare a de Congresul al Xll-lea cultură şi educaţie socia bune". să folosească cu eficienţă litatea încă necorespunză—
unor noi capacităţi produc şi Conferinţa Naţională ale listă, a spus : „Despre per maximă materiile prime toare a cărbunelui extras*
tive, sporirea volumului şi partidului. „în acest cadru sonalitatea spirituală a în cuvîntul său, tovarăşul şi materialele, . maşinile, numărul mare de abateri'
diversificarea producţiei de — a spus vorbitorul — Hunedoarei vorbeşte com Stelian Popescu, vicepre de la disciplină. El a ex
utilaje, instalaţii şi echipa pornind de la orientările plexa şi diversificata- miş şedinte al Comitetului exe utilajele şi timpul de lucru, primat, în acelaşi timp, an
mente miniere — de care şi indicaţiile secretarului care de interpretare şi crea cutiv al Consiliului popu în unităţile producătoare gajamentul întregului co
depind creşterea mai puter general al partidului pri ţie artistică care a înre lar judeţean, s-a referit pe de materii prime, produse lectiv de a întâmpina cel
nică în perspectivă a pro vind creşterea producţiei gistrat un ■ apreciabil salt larg la rezultatele şi minu pentru export, precum şi jn de al XlII-lea Congres aJ
ducţiei de cărbune, în so de cărbune şi asigurarea cantitativ şi mai ales ca surile constatate în activi ceie care au avut rămâneri partidului cu noi şi impor
luţionarea cărora a cerut independenţei energetice a litativ, ajungîndu-se. de la tatea de sistematizare a în urmă, au fost organi tante rezultate în creşterea’
sprijinul unor organe, cen ţării, au fost aplicate ini 1 900 formaţii şi 94 titluri teritoriului, a localităţilor zate acţiuni de muncă pa producţiei de cărbune.
trale şi locale. ţiative muncitoreşti valo de laureat în ediţia I a urbane şi rurale. „Raportez triotică în sprijinul pro
roase, prin care s-a acţio Festivalului naţional „Cîn- conferinţei — a spus vor ducţiei, valoarea acestora, Exprimând în cuvîntul
Aducînd în conferinţă nat mai ferm pentru reali tarea României" la 3 900 bitorul — că au fost con în acest an, ridieîndu-se său hotărîrea colectivului
cuvîntul siderurgiştilor hu- zarea producţiei fizice, formaţii şi 276 titluri de turate centrele .civice ale la 1,6 milioane lei. Tine de muncă al I.P.E.G. Deva
nedoreni, tovarăşul Iacob creşterea productivităţii laureat la finele celei de majorităţii oraşelor judeţu rii au adus o importantă de a amplifica pe toate
Toplicean, secretarul comi muncii, reducerea consumu a IV-a ediţii. Vorbesc, de lui şi ale unor comune contribuţie la -efectuarea căile rezultatele obţinute
tetului de partid al C. S. rilor materiale, îmbunătă asemenea, numeroase mani propuse a deveni centre lucrărilor agricole. Numai în sporirea bazei de mate
Hunedoara, arăta că în cele ţirea calităţii produselor, festări culturale cu bogate urbane cum sînt Ilia, Do- în această toamnă, ■ la lu rii prime a ţării, tovarăşul!
10 luni din acest an co recuperarea, recondiţiona- valori educaţionale, care bra şi Geoagiu. în 'cincina crările de strîngere şi de Corneliu Arsin a spus iii
lectivul combinatului hune. rea şi refolosirea materia îşi aduc o serioasă contri lul actual au fost construi pozitare a recoltei au par „Sarcinile de plan pentr®
dorcan a produs supli lelor, întărirea ordinii şi buţie la formarea omului te în bâza schiţelor de sis- ticipat zilnic circa 7 000 de anul 1985 şi cincinalul'!
mentar 12 400 tone cocs disciplinei în muncă". Tot nou, constructor conştient tematizai’e aproape 15 000 tineri. 1986—1990 marchează im
metalurgic, 130 000 tone a- odată, el a vorbit în spirit al societăţii socialiste multi de apartamente. Dintre a- Vorbitorul s-a referit, în portante creşteri în ceea-
glomerat, 31 460 tone fontă, autocritic cu privire la lateral dezvoltate. Pentru cestea 742 au fo construite acelaşi timp, la unele nea ce priveşte volumele fizice,
c;t
6 550 tone oţel Martin şi unele neajunsuri existente a spori caratele muncii în mediul rural, creînd junsuri din munca organe de lucrări, descoperirea de:
electric, 397 tone utilaj în activitatea sindicatelor. educaţionale e necesar ca condiţii de stabilizare în lor şi organizaţiilor U.T.C., rezerve, scurtarea perioa
tehnologic ş.a., realizîn- împreună — factori cultu comună a cadrelor şi spe privitoare, mai ales, la for_ dei de cercetare pentru'
du-se, în acelaşi timp, sar Referiri concrete la mo rali, conduceri de aşezămin cialiştilor. marea şi afirmarea atitu unele obiective prioritare*
cinile la export. Prin va dul în care comuniştii, în te şi instituţii culturale — Pornind de la indicaţiile dinii angajante în muncă. ce vor fi predate benefi
lorificarea potenţialului teh tregul colectiv al întreprin să acţionăm cu mai multă t o v a r ă ş u l u i Nicolae ciarilor. Consiliul oameniloir
nic şi uman s-a reuşit ca derii electrocentrale Deva fermitate pentru eliminarea Ceauşescu, de omogenizare în cuvîntul său, tovară muncii a analizat toate!
în 1983 şi 1984 să se asi acţionează pentru a spori din munca noastră a for a nivelului de dezvoltare a şul Petru Bugnar, secreta aceste aspecte întocmind^
mileze 111 noi mărci de aportul energeticienilor hu malismului, a earaterului întregii ţări, au fost elabo rul comitetului de partid planuri de măsuri concre
oţel şi tipodimensiuni de nedoreni la realizarea dezi de campanie". rate schiţe model de siste din întreprinderea de ma te, care să conducă la în-
laminate. Raportînd aceste deratului înfăptuirii, în matizare a comunelor. Noile teriale de construcţii Deva, cadrarea lucrărilor în ter :
rezultate bune,'vorbitorul a viitorii ani, a independenţei - în „Epoca Ceauşescu" — schiţe model propun soluţii a spus: „Pe primele 10 menele stabilite. Asigurămsj
menţionat însă şi neajunsu energetice a ţării, au fost sublinia cu mândrim în care vor conduce la orga luni ale anului, întreprin Conferinţa judeţeană des:
rile care s-au mai făcut cuprinse în cuvîntul tova cuvîntul său, Mircea Rotea, nizarea comunei într-un derea noastră a realizat o partid că oamenii muncii!
simţite în activitatea co răşului Ieronim Rusan, directorul întreprinderii nucleu capabil să asigure producţie suplimentară în din cadrul întreprinderi»,
lectivului de siderurgişti directorul I.E. Deva. Sub mecanice Orăştie — unita funcţiile sale economico- valoare de 9,5 milioane lei, noastre, în frunte cu cornut;
hunedoreni — îndeosebi liniind importanţa rolului tea a beneficiat de investi sociale, gruparea locuinţe încadrîndu-se în planul de niştii, nu vor precupeţi nicK
cele privind gospodărirea pe care Termocentrala Min ţii în valoare de peste 2,5 lor la un nivel ridicat de cheltuieli aferent. Printr-o un efort pentru realizare®
materiilor prime, combusti. tia îl deţine între celelalte miliarde lei, volumul fon ocupare a teritoriului, ast mai bună organizare, valo şi depăşirea importantele®-'
bilului şi energiei, utiliza unităţi similare din ţară, durilor fixe crescînd de 17 fel îneît să se poată obţi rificare superioară a mate sarcini ce le revin, men->;
rea cu maximă eficienţă a de a furniza energie elec ori faţă de anul 1965, iar ne o densitate de 35—50 riilor prime şi materiale ţinînd în permanenţă uni-i
capacităţilor de producţie trică pe bază de cărbune, producţia marfă de 17,6 locuitori pe hectar". lor, creşterea productivită tatea la un nivel fruntaşi;
şi forţei de muncă. vorbitorul a insistat asupri ori. Ca urmare, rezultatele ţii muncii, la cheltuielile în activitatea de cercetare;
preocupărilor pentru creş înregistrate de acest co Tovarăşul Anton Filipcs- totale am obţinut la mia geologică".
Referindu-se la proble terea siguranţei în funcţio lectiv pe primele 10 luni cu, de la secţia I furnale de lei o economie de 1,2
mele aflate în prim-planul nare şi a puterii dispo ale anului sînt bune : pro din cadrul C.S. Hunedoara, lei, iar la cheltuielile ma După ce a reliefat pro
preocupării comuniştilor şi nibile pe grupuri, pentru ducţia marfă a fost depăşi a înfăţişat strădaniile pline teriale de 8,5 lei. „Paralel ducţiile. obţinute în secto
oamenilor muncii de la în realizarea, pînă la finele tă cu 5,1 la sută, produc de responsabilitate munci cu activitatea economică, rul vegetal şi în zooteh--
treprinderea „Vidra" Orăş- anului, a unei producţii ţia netă cu 11,4 la sută, la torească ale comuniştilor, comitetul de partid s-a preo nie de către cooperativ®
tie, secretarul comitetului totale de energie electrică producţia fizică s-a obţi ale tuturor lucrătorilor din agricolă din Silvaş, pre—;
de partid de la această de peste 7 miliarde kWh — nut un spor de 1,3 la sută, unitate pe linia îndeplinirii cupat permanent de per şedinţele unităţii, tovarăşii®
unitate, Elena Brînduşa, a toate acestea constituind iar la producţia marfă vîn. cu cinste a sarcinilor eco fecţionarea activităţii poli- Gheorghe Prip, s-a referi^
reliefat atenţia deosebită expresia elocventă a hotă- dută şi încasată de 10 la nomice. „în cinstea Congre tico-ideologice şi cultural- la măsurile stabilite de co-tj
ce se acordă recuperării rîrii puternicului colectiv sută. Pe aceeaşi perioadă sului al XlII-lea al parti educative, militînd pentru miletul de partid şi consi^
restanţelor la export şi la de energeticieni de la productivitatea muncii a dului — a spus vorbito îmbunătăţirea stilului şi liul de conducere în ve*i
investiţii, îmbunătăţirii Mintia de a traduce în înregistrat un ritm situat rul — am dat peste plan metodelor de muncă ale derea obţinerii unor rezail-^
continue a calităţii produ faptă mobilizatoarele sar cu 5,8 la sută peste pre 14 878 tone fontă. Succe organelor şi organizaţiilor tate superioare în anul vii=!
selor şi creşterii competi cini pe care proiectul de vederi, toate rezultatele sele pe care le obţinem re de partid, pentru creşterea tor şi în cincinalul 1986-^!
tivităţii produselor de blă Directive ale Congresului materializîndu-se de fapt flectă adeziunea noastră răspunderii comuniştilor în 1990. !i
nărie, diversificării mode al XlII-lea al partidului într-un beneficiu mai mare totală la politica înţeleaptă realizarea sarcinilor ce
lelor, care să satisfacă ce le prefigurează pentru dez cu 5,2 la sută decît cel a partidului, hotărîrea fer le-au revenii". (Continuare în pag. a 7-dj[