Page 32 - Drumul_socialismului_1984_11

Pag. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 395 ® JOI, 8 NOIEMBRIE 1984

LUCRĂRILE CONFERINŢEI Dinamism şi împliniri

0R6AMZAŢIEI JUDEŢENE
socialiste

BE PARTID '
în spaţiul hunedorean
Din cuvîntui participanţilor POR
la dezbateri

(Urmare din pag. a 4-a) puternica mobilizare de ORĂŞTIE. Prezent înfloritor, viitor mereu mai luminos
forţe ce acţionează pentru
Avînd realizate efective­ punerea în funcţiune în
le dc bovine şi ovine pe anul 1985 a centralelor FIINŢA ORĂŞTIE. La lei al localităţii in perioada Mai sint incă mulţi me­ an, sau a exportului - de
acest an, unitatea livrea­ „Retezat" şi „Clopotiva". ca oamenii, oraşele au, in­ care a trecut de la istori­ seriaşi in cadrul colectivu­ la 2 la... 210 milioane lei
ză suplimentar însemnate Pentru aceasta, arăta vor­ discutabil, o personalitate cul Congres al IX-lea al lui de oameni ai muncii de in aceeaşi perioadă ? „Se­
cantităţi dc produse agro- bitorul, au fost intensificate a lor. O personalitate ale partidului, perioadă pe ca­ la întreprinderea mecanică cretul" constă în importan­
alimentare la fondul de preocupările vizînd asigu­ cărei elemente se cristali­ re oamenii locurilor o ca­ Orăştie care au trăit poves­ tele fonduri de investiţii pe
Stat şi la fondul de auto- rarea condiţiilor optime de zează o dată cu virsta. Cu racterizează ca cea mai tea adevărată a metamor­ care statul le-a alocat dez­
aprovizionarc, ceea ce lucru la fiecare obiectiv îndreptăţire se poate deci fertilă din întreaga istorie fozării lorţei intreprinderii de voltării unităţii şi, In ace­
creează premise pentru de­ in parte, folosirea cit mal vorbi şi despre personalita­ o devenirii oraşului, a ţării industrie locală în „Meca­ laşi timp, in calitatea oa­
păşirea cu peste 20 la sută eficientă a dotării tehnice tea pa care Orăştia a are întregi, şi pe care, clj min- nica" de astăzi, unitate de menilor care lucrează aici.
a veniturilor planificate. existente, întărirea ordinii acum, Io 760 de ani de la drie o numesc ■„ Epoca interes republican. De la Datorită condiţiilor favo­
■Prin perfecţionarea orga­ atestarea sa documentară, Ceausescu". ei, de la Nicolae Sicoe, la­ rabile din zona Orăştiei, a-
nizării muncii şi a pro­ şi disciplinei în muncă. aniversare care, printr-o fe­ UNIVERSUL ORĂŞTIE. Lo­ şii Bokos, Iulian Mic, Gri- griculura a cunoscut o dez­
ducţiei unitatea îşi va spori Sînt acţiuni care poartă ricită coincidenţă, are loc cuitorilor cetăţii nu le-a gore Rusu, Mihai Grancea, voltare deosebit de puter­
aportul la înfăptuirea pro­ pecetea gîndirii şi faptei in anul sărbătoririi a patru fost de trebuinţă un punct am aliat că, avindu-i me­ nică, devenind unul dintre
gramelor judeţene de dez­ comuniştilor, care înţeleg decenii de la victoria revo­ de sprijin pentru a răstur­ reu in primele rînduri pe pilonii de bază ai împlini­
voltare a agriculturii. să întîmpine în acest fel luţiei de eliberare socială na Universul. Ei au căutat, comunişti, oamenii muncii rilor economice ale oraşu­
„Comuniştii, toţi oamenii — prin rezultate deose­ şi naţională, antifascistă şi au găsit şi au înfăptuit al­ din întreprindere au reali­ lui, ale întregului Judeţ.
zat adevărate ■ zboruri spre
muncii de la întreprinderea bite — apropiatul Congres antiimperialistâ şi a Con­ te puncte de sprijin cu ca­ înalta performanţă a mun­ Cooperativa agricolă de
minieră Barza, acţionează al XIII-lea al partidului. gresului al XIII-lea al parti­ re au construit Universul producţie, întreprinderea de
cu responsabilitate în ve­ dului. lor, pe care l-au numit, cii. Faţă de anul 1965, an stat pentru creşterea si in-
derea realizării sarcinilor în intervenţia sa, to­ Ca şi oamenii, Orăştia simplu - ORĂŞTIE. Punc­ de început al modernizării grăşarea porcilor, Staţiunea
ce le revin", sublinia în varăşa Iîuxandra Clepce, are fizionomia sa morală. telor de sprijin, pilonilor ca­ sale masive, la „Mecanica" de mecanizare a agricultu­
cuvîntui său minorul Teo­ directorul Direcţiei sanitare Oraş care este, in acelaşi re susţin monumentala lor se înregistrează astăzi creş­
dor Feier. judeţene, a accentuat pe timp, nostalgic, liniştit, dis­ construcţie, orâştienii le-au teri însemnate ale produc­ rii, Întreprinderea de creş­
problemele legate de îm­ terea şi ingrăşarea tineretu­
După ce- a scos în evi­ bunătăţirea indicilor de­ cret, dar şi vesel, ba chiar lui bovin, Fabrica de nutre­
denţă succesele obţinute în exuberant. Sînt trăsături ca­ Reporteri ai ziarului pe magistralele ţuri combinate au cunoscut
domeniul reintroducerii în mografici. „Raportăm con­ re îşi află sorgintea in ini­
circuitul economic şi valo­ ferinţei că natalitatea a ma străvechimii satului ro­ dezvoltării judeţului creşteri care ating, ca şi in
rificării unor importante crescut cu 9,1 la sută faţă mânesc, .in aşezarea mile­ industrie, dimensiuni impre­
cantităţi de minereuri cu de aceeaşi perioadă a anu­ nară difr apropierea cetăţi­ sionante.
conţinut sărac, al redu­ lui trecut, iar întrerupe­ lor dacice, păstrătoare ale dat nume la iei de simple ţiei globale - de 17,5 ori, VIITOR DE AUR ORAŞTIA
cerii consumurilor mate­ rile cursului normal al urmelor lăsate de Decebal. - „Chimica", „Mecanica", producţiei rnarlă - de 16,3 ARE... Nicidecum forţată a-
riale, al investiţiilor — prin sarcinii au fost reduse cu Nostalgie, linişte şi discre­ „Vidra", „Plafar", „C.A.P."... ori, valorii mijloacelor fixe ceastă parafrazare. Tova­
punerea în funcţiune a peste 30 la sută. în acti­ ţie care vin din burgul me­ Un prim pilon : Întreprin­ — de 26 ori, numărului me­ răşa Floarea Dîrvan, prima­
noului obiectiv cuprifer vitatea noastră s-au mani­ dieval in a cărui Palie s-a derea chimică Orăştie. Deşi diu scriptic de personal în­ rul oraşului, ne-a vorbit ca
Valea Morii —, vorbitorul festat însă şi o serie de scris printre primele tipări­ înfiinţată in anul 1937, oa­ cadrat - de 6,2 ori. Aceşti fiind deja la timpul trecut
a scos în evidenţă cauzele lipsuri datorită cărora a turi cuvintul român, orăşel menii muncii de aici ii spun ,,ori“ înseamnă trecerea de creşterile pe care Orăştia
unor ncreaJizări şi a făcut avut de suferit calitatea devenit in epoca de forma­ şi acum „o unitate nouă". la un atelier mecanic auto, le-a cunoscut din anul de
propuneri privind mai buna actului medical, eficienţa re a conştiinţei naţionale trei motoare de tăiat lem­ referinţă 1965 şi pînă acum:
organizare a muncii. lui. în atenţia noastră stă un puternic centru politic „Intr-adevăr, aflăm de la ne, pn atelier de împleti­ producţia globală industria­
ing. Gheo/ţj/ie Vaier, direc­
eliminarea acestor neajun­ şi cultural al românilor torul şi unul dintre veteranii lă - de la 250 milioane la
In cuvîntui său, Raveca suri şi sîntem convinşi că transilvăneni, in deplină ar­ turi din răchită şi un ate­ 3,3 miliarde lei, exportul o
Sicoe, vicepreşedinte al U- vom reuşi în timp scurt monie, veselia şi exuberan­ intreprinderii, pînă în 1949, lier de timplărie la asimi­
niunii judeţene a coopera­ să desfăşurăm în mai mare ţa oraşului vin din împli­ cind au început probele la larea în fabricaţia de serie atins ciria de 230 milioane
populaţia
oraşului
lei,
s-a
tivelor de producţie, achi­ măsură medicina preventi­ nirile măreţe pe care ceta­ instalaţiile de oxid galben a unei game largi de ma­
ziţii, şi desfacerea mărfuri­ vă, vom asigura la majo­ tea le-a cunoscut in anii şi tanini, profilul unităţii era şini-unelte pentru prelucra­ dublat, ajungînd la aproa­
lor s-a referit la principa­ ritatea locurilor de muncă luminoşi ai socialismului. incert. Adevărata dezvolta­ rea lemnului şi metalului : pe ii5 000 de locuitori, din­
lele realizări dobîndite în un climat prin care să se Ca şi oamenii, oraşul a- re a „Chimicii" a început strungul paralel SN 320x750, tre care 12 483 reprezintă
populaţia activă.
dezvoltarea bazei materiale prevină îmbolnăvirile pro­ re mirosul său inconfunda- in anul 1960, o dată ..cu strungul de priză SN 250,
a producţiei şi desfacerii fesionale, vom intensifica bil. Orăştia, in care indus­ intrarea in funcţiune a sec­ in trei variante, maşina de „La timpul trecut, pen­
unui volum sporit de măr­ activitatea educativă în trializarea a făcut paşi u- ţiei de prelucrare a mase­ găurit şi scobit orizontal, tru că, studierea atentă o
furi necesare aprovizionării ceea ce priveşte alimenta­ riaşi, păstrează încă parlu- lor plastice (termoplaste) maşina de găurit cu lanţ, proiectului de Directive ale
populaţiei. De asemenea, a ţia ştiinţifică". mul de tei şi de castani, prin injecţie. S-a pornit, a- patru tipuri de prese me­ ~ Congresului a! Xlil-lea al
remarcat în spirit critic şi de iarbă şi Hori. Numai in tunci, cu trei maşini... As­ canice, de lapt onorarea partidului ne-a relevat tu­
autocritic, unele lipsuri şi „Avînd în atenţie dezi­ 1984, prin' grija gospodari­ tăzi, mai bine de 100 ma­ statutului de importantă în­ turor măreţele transformări
neajunsuri ce se mai mani­ deratele integrării învăţă- lor oraşului au fost amena­ şini de injecţie produc de treprindere constructoare de înnoitoare care vor veni în
festă în activitatea unită­ mîntului superior minier jate şi întreţinute 21 ha 11,4 ori mai multe produse maşini. anii următori. Prin muncă
ţilor cooperatiste din judeţ, cu cercetarea şi produc­ spaţii verzi, au lost plantaţi din mase plastice decit in neobosită vom da împlinire
pivzontînd şi unele măsuri ţia, manifestăm grijă spo­ 4 000 de trandafiri şi 600 1965 ; in aceeaşi perioadă, In ţară sau peste hota­ tuturor prevederilor spre
menite sfi perfecţioneze rită faţă de practica pro­ pomi şi arbuşti ornamen­ producţia de oxizi de lier re, numele oraşului este mai bine pe care măreţul
munca acestora. ductivă, a studenţilor — a tali. a crescut de 3,2 ori, pro­ legat printr-un automatism forum al comuniştilor le va
arătat în cuvîntui său to­ ducţia marfă de 6,9 ori, iar de marca „Favior", de pro­ adopta De aici neţărmurita
„in ultimii ani s-au varăşul l.azăr Ciroie, pre­ Oraşul miroase a prospăt, productivitatea muncii de dusele atit de cunoscute şi încredere cu care comuniş­
creat, prin grija conduce­ şedintele Consiliului aso­ a nou. Aşa cum sini cele 4,5 ori. Reperele din mase recunoscute ale Întreprinde­ tii, toţi locuitorii oraşului
rii superioare de partid, ciaţiei studenţilor comu- 3 000 de apartamente şi plastice destinate industrii­ rii „Vidra". Drumul de la Orăştie, intim pină apropia­
personal a secretarului ge­ nuşti de la Institutul de 600 locuri in căminele de . lor de medicamente, . ali­ losta blănărie pină la tul eveniment de primă în­
neral, tovarăşul Nicolae mine Petroşani. Practica nelamilişti, magazinele ,,Pa­ mentară, construcţiilor de „Vidra" de astăzi es­ semnătate in viaţa partidu­
Coauşesru, a tovarăşei s-a desfăşurat în 50 cen­ lia" şi cel de prezentare locuinţe, auto, exportului in te nu atit de lung pe cit lui şi a ţării — din convin­
Elena Ceauşeseu, condiţii tre din. bazinul Văii Jiului „Favior", cele două şcoli ţări „cu firmă" poartă în­ de spectaculos. Cum altfel gerea că vor edilico un vii­
optime de integrare a fe­ şi din ţară, studenţii mun­ generale cu 40 săli de clasă, globate in ele destoinicia poate li numită creşterea tor mereu mai luminos şi
meilor în activitatea eco­ cind în regim de încadrat, casa de lele şcolare, cămi­ celui mai puternic colectiv producţiei rnarlă de Io 85 fericit".
nom ico-socială a judeţului, contribuind la realizarea nul şi creşa, cum sint toate muncitoresc din economia milioane lei, in 1965, la
prin construirea a noi ca­ unei producţii de 100 000 celelalte edificii care au im- oraşului". 1010 milioane lei in aces/ MIRCEA DIACOMU
pacităţi de producţie, extin­ tone de cărbune şi mine­ bogăţit peisajul arhitectural
derea şi modernizarea celor reuri extrase. în prezent
existente, mai ales în ra­ se desfăşoară o practică
muri accesibile acestora ea glisantă (pe ani de studii)
industria uşoară, unde re­ şi compactă • pe durata a
găsim femeile cu o pon­ două săptămîni, studenţii
dere de 85 la sută, indus­ muncind alături de mineri
tria chimică şi alimentară în formaţii de lucru din
cu peste 50 la sută femei, minele Văii Jiului"..
construcţii de maşini şi
materiale de construcţii cu Cercetătorul Elena Rîcă,
aproape 25 la sută ş.a.“ — de Ia' Centrul de cercetări
releva în intervenţia sa, al C.S. Hunedoara, a abor­
tovarăşa Ileana Bărţan, dat, în cuvîntui său, prin­
preşedinta Comitetului ju­ cipalele direcţii ale activi­
deţean al femeilor. Stăruind tăţii colectivului din aceas­
asupra statutului nou al tă importantă instituţie,
femeii, vorbitoarea a sub­ privitoare la asimilarea şţ,
liniat măsurile ce trebuie aplicarea unor tehnologii
întreprinse pentru stimula­ modeme in producţia de
rea gîndirii economice, pen­ metal, precum şi introdu­
tru perfecţionarea pregăti- cerea în fabricaţie a unui
sii profesionale, pentru c- important număr de mărci
duearea patriotică, pentru dc oţeluri şi tipodimensiuni
creşterea răspunderii în de laminate. Punerea în
formarea generaţiei do practică a noilor tehnolo­
wiiine. gii, procedee şi instalaţii
au determinat obţinerea u-
După ce a reliefat re­ nor oţeluri speciale, aliate
zultatele bune obţinute în şi înalt aliate, cerute de ra­
gcest an de constructorii murile de vlrf ale economi­
hidrocentralei — tovarăşul ei naţionale, creşterea mai
iViorel Dănilă, directorul accentuată a productivită­
ţfljîireprizei de construcţii ţii muncii, reducerea con­ Vouji m! ;'t! îs;* rr n unui străvechi or.v.ş — O r A ş li o
hidroenergetice Rî\l Marc- sumurilor de materii prime
Keir-z.it, s-a referit la şi materiale.