Page 38 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 38
In prezenta tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlTt-VĂ!
m < 2
Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc
Conferinţa organizaţiei de partid
C liU I S M lI L a municipiului Bucureşti
patriei socialiste, a harni
stantin Dăscălescu, membru
In
cului popor român. Tineri
secre
Ceauşescu.
al Comitetului Politic Exe
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R Nicolae prezenţa tovarăşului şi copii fluturau eşarfe mul cutiv al C.C. al P.C.R,,
tar general al Partidului
ticolore. Se scandau cu în
SI AL C O N S I L I U L U I JiIl U L A R J U D E Ţ E A N Comunist Român, vineri, 9 sufleţire „Ceauşescu «= prim-ministru al guvernu
noiembrie, a avut loc Con
lui, Silviu Curticeanu, se
ferinţa organizaţiei de P.C.R.!“, „Ceauşescu reales cretar al C.C. al P.C.R., pre»
partid a municipiului Bucu ia al XÎII-lea Congres1“, cum şi membri ai Biroului
reşti — moment politic de „Ceauşescu şi poporul!“. Comitetului municipal de
Anul XXXVI, nr. 8 397 SIMBATA, 10 NOIEMBRIt 1984 4 pagini — 50 bani importanţă majoră ce se Această atmosferă vi partid, membri de partid
înscrie în larga activitate, brantă purta semnificaţia cu stagiu din ilegalitate,
în atmosfera de vibrant en adîncă a recunoştinţei oa muncitori, cadre de condu
tuziasm şi înaltă răspun menilor muncii din Capita cere din unităţi economice
Sa întîmpinâm Congresul al XlU-lea al partidului dere trăită de întregul lă faţă de secretarul gene şi de cercetare, reprezen
ral al partidului în a că
tanţi ai unor instituţii cen
partid în aceste zile pre
mergătoare Congresului al rui gîndire politică profun trale, organizaţii de masă
cu realizarea exemplară a XÎII-lea. dă şi cutezătoare, în a că şi obşteşti, oameni de ştiin
.................. .... - »»"»■«»' ........................ Participarea tovarăşului rui activitate neobosită văd, ţă şl cultură.
m i Nicolae Ceauşescu la Con asemeni întregului popor, În sală se aflau membri
ferinţa organizaţiei comu izvorul tuturor marilor în ai C.C. al P.C.R., ai gu
niştilor din Capitală -= făptuiri de pînă acum, che vernului, ai organizaţiilor
Producţia pentru export — fabricată nouă şi grăitoare mărturie zăşia unor noi victorii pe de masă şi obşteşti, nume
calea
a grijii cu care acţionează
roşi invitaţi.
societăţii
edificării
permanent pentru întărirea socialiste multilateral dez Lucrările au fost deschi
în avans, de calitate superioară forţei politice şi organiza voltate pe pămîntul Româ se de tovarăşul Gheorgh®
niei.
torice a partidului nostru,
Pană, membru al Comite
pentru creşterea rolului La sosire, t o v a r ă ş u l tului Politic Executiv afi
său conducător, de centru Nicolae Ceauşescu şi tova C.C. ai P.C.R., prim-secre»
— Realizarea exemplară din acest an se detaşează vizitaţi de un reprezentant vital al întregii noastre na răşa Elena Ceauşescu au tar al Comitetului munici
a producţiei pentru export colectivul secţiei din Deva, al unei firme din R.F.G., ţiuni, a fost salutată cu ne fost salutaţi cu deosebită
preocupă în cel mai înalt care a reuşit, prin eforturi care ne-a omologat pentru ţărmurită dragoste, bucurie stimă şi respect de membri pal Bucureşti al P.C.R.
După alegerea organelor
grad colectivele noastre de deosebite, să-şi îndepli 1985 alte trei produse de şi vie satisfacţie. Mii şi mii ai Biroului Comitetului mu de lucru şi aprobarea ordi
muncă — aprecia tovarăşul nească sarcinile la acest mic mobilier.
Radu Ghimpu, inginerul şef indicator în proporţie de întîmplarea se consumase de bucureşteni, aflaţi pe nicipal Bucureşti al P.C.R. nii de zi ale conferinţei,
al întreprinderii pentru 100,1 la sută. Faţă de alte cu circa o oră înainte de străzile ce duc la sala Ra- Cu emoţie şi dragoste, un tovarăşul Gheorghe Pană
prelucrarea lemnului Deva. secţii cu posibilităţi mult sosirea noastră la atelierul dioteleviziunii române, un grup de tineri, pionieri şi a prezentat „Darea de sea
Mai sînt puţine zile din mai mari, colectivul din prototipuri. Cu şeful de de s-au desfăşurat lucrările şoimi ai patriei, a oferit mă asupra activităţii des
Nicolae
făşurate de Comitetul mu
i
întîmpinat
au
conferinţei,
t o v a r ă ş u
l u
echipă Francisc Zsok n-am cu calde manifestări de en_ Ceauşescu şi tovarăşei nicipal de partid Bucureşti
ACTIVITATEA DE EXPORT tuziasm pe t o v a r ă ş u l Elena Ceauşescu frumoase în perioada noiembrie 1979
putut sta de vorbă. Nici cu
Ioan Zoica, Nicolae Dinu,
calitcifs * dinamism $ eficienţa--; Aurel Suciu, Irina Bob, Nicolae Ceauşescu — con buchete de flori. — noiembrie 1984 şi măsu
rile ce se impun In vede»
La intrarea în sala con
ducătorul iubit şl respec
adică cu cei de care a tat al partidului şi statului ferinţei, conducătorul parti rea înfăptuirii integrale a
depins şi depinde mai de nostru —, pe tovarăşa dului şi statului nostru a sarcinilor ce revin Capita
acest an, iar comenzi avem Deva şi-a onorat în mod parte în mod direct omolo fost întîmpinat cu o dra
multe. Şi ele trebuie ono ritmic obligaţiile contrac garea modelelor oferite Elena Ceauşescu, exprimîn- goste neţărmurită, emoţio lei în acest cincinal şi în
perioada 1986—1990“.
rate. Prin urmare, toate tuale cu partenerii din pentru execuţia în serie. du-şi, prin puternice urale nant exprimată prin puter
In
continuarea
lucrărilor,
cele cinci secţii ale între R. F. Germania, fără să Erau foarte ocupaţi. şi ovaţii, cele mai alese nice şi îndelungi aplauze, au avut loc dezbateri, în
prinderii acţionează priori înregistreze refuzuri sau sentimente de stimă şi pre prin uralele izbucnite din cadrul cărora au luat cu-
tar în vederea terminării reclamaţii la calitate. — în prezent avem patru ţuire. piepturile tuturor celor vîntul numeroşi delegaţi şl
Cei prezenţi purtau por
la timp şi în cele mai bune produse în lucru destinate
La secţia din Deva, ne-au exportului — ne spunea tretele tovarăşului Nicolae prezenţi, prin lozincile în invitaţi.
condiţii calitative a produ însoţit prin ateliere ing. şeful echipei sectorului ma Ceauşescu şi tovarăşei delung repetate. în cuvîntul vorbitorilor
selor contractate cu parte Viorica Solomon şi Ladis- şini, Alexandru Leczfalvi. Elena Ceauşescu, steaguri Cu deosebit respect, to a fost evidenţiată marea
nerii externi. lau Csapo, secretarul orga De noi depinde calitatea roşii şi tricolore, pancarte varăşul Nicolae Ceauşescu însemnătate a proiectului
— Care este secţia cu nizaţiei de partid. pe care erau înscrise urări şi tovarăşa Elena Ceauşescu de Directive ale Congresu
cele mai bune realizări la Oamenii noştri sînt bu LIVIU BRAICA .la adresa gloriosului nos au fost invitaţi în prezidiul lui al XÎII-lea al partidu-
export ? curoşi — ne spune tînăra tru partid comunist şi a conferinţei. Au luat loc, de
— în perioada trecută ingineră. Astăzi am fost (Continuare în pag. a 3-a) secretarului său general, a asemenea, tovarăşii Con (Continuare în pag. a 4-a)
I Dinamism şi împliniri
I ! Succese în întrecerea socialistă i
I ------------------------------------------------- 1
I socialiste DECADA RECORD niile electrice aeriene de
S [C©1 IN PRODUCŢIE • 220 kV Mintia—Sibiu şi J
\ CONCR Peştiş—Mintia, cît şi sta- <•
CONGRESUL
\ în spaţiul hunedorean , Mobilizaţi puternic pen ţia de 220 kV a oţelărlei |
tru a întîmpina Congrc- electrice nr. 2 do ia C.S. *
\ M SI AL POR J sui al XÎII-lea al parti- Hunedoara.
\ I dului cu rezultate cît mai COCS PESTE PLAN j
bune în producţie, oa-
\ î menii muncii de Ia
1 1
\ „Nava-amiral Lupeni urcă pe Jiu şi mai departe | I.E.I.R.I.E.D.E.E.T. Deva Colectivul de oameni ai j»
\ * (I.R.E.) raportează impor muncii de Ia secţia cocs!- I
tante depăşiri la princi- ficare — uzina nr. 1, a |
t ' palii indicatori, obţinute Combinatului siderurgic »
Cărbunele a fost şi re ce au îmbogăţit, au fră- nalul do bord şi reţinem cu veneraţie a celei mai e- ! | în decada întîi a lunii no Hunedoara, s-a angajat 1
prezintă pretutindeni o in mintat şi au „copt“ cărbu încă de la început că ea nergice ridicări a minerilor » iembrie, declarată decadă ca în cinstea măreţului e» ®
tensă vrajă pentru oameni, nele. a avut şi are rol de navă din Lupeni împotriva ex- ţ record. Plusurile de pro veniment din viaţa part!- |
schimbindu-le destinele. De Mirajul negru se manifes amiral In flota Văii Jiului ploatării şi mizerie! copita- 1 I ducţie şi lucrările cxecu- dului şl poporului nostru, |
la întimplătoarea descope tă după toate regulile de şi nu numai a ei. liste in August 1929. } [ tate în aceste zile de mun- Congresul al XÎII-lea, să |
rire şl aruncare a primilor terminismului şl dialecticii. Cindva mina a dat de Trecem peste filele inne- ţ I că intensă ne-au fost co- producă suplimentar 10000 i
bulgări negri pe foc ou tre grite ale evoluţiei echipa- î ■> municate de ing. Aurel tone cocs de bună eali- ®
cut mii de ani pînă cind jelor ce s-au succedat in i Murărescu, de la compar- tate. După cum am fost |
oamenii şi-ou schimbat în Reporteri ai ziarului pe magistralele primele 6 decenii, nu pen- ) ' timcntul organizarea mun- informaţi, angajamentul a ®
deletnicirea de oieri şl meş dezvoltării judeţului tru că nu ar avea insem- ţ cii din întreprindere : „U- fost deja depăşit cu 2 400 §
teri in colibi de lemn In nătatea lor, ci pentru că i I nindu-şi eforturile în tone. Pe lingă cele 12 400 *
muncitori industriali. Iar o- sînt prea pline şi revelatoa- J " muncă şi beneficiind de tone cocs metalurgic rea- |
re filele ultimilor 40 de ani, 1 i
cum, la un secol de exploa încălzind şl declanşînd for numirea străzii ce duce la o aprovizionare corespun- lizato suplimentar de la *
tare industrială a cărbune ţe umane. El determină to ea - Strada minei -, iar iar dintre aceştia segmen- l * zătoare cu materiale, în începutul anului, au mai »
lui, Lupeniul ne apare ca tul, dar nimic, in împietri astăzi ea se numeşte „Vi- tul ultimelor două decenii / I cele 9 zile trecute din no- fost obţinute In plus faţă |
o navă, avind la bord un rea lui, nu se schimbă fără tos Gavrilâavind numă este de-a dreptul emoţio- 1 ' iembrle, colectivele de de plan 1617 tone cocs «
jurnal, adevărată Istorie, a- oameni. rul f. Faptul, se ştie, nu CORNEL ARMEANU ) aici au realizat o depăşi- mărunt, consumul specific §
tit de bogată şi atît de iră- Pornind la drum cu nava este deloc intimplător, ci * re Ia activitatea de con- de cărbuni cocsiflcablli a «
mîn-tată cum erele geologi lupeni, răsfoim Iile din jur avind menirea imortalizării (Continuare în pag. a 3-a) 1 strucţli-maşini de peste fost redus cu 1 465 kg/to- g
* 33 000 lei. Ia construcţii- na dc cocs, planul do re- ■
| montaj de 185 000 lei, au cuperare a materialelor a
I Pus în funcţiune (aliinen- refolosibile a fost depăşit i
î tat cu energie electrică) cu 3,5 la sută, iar cel at ®
I două lucrări în avans cu productivităţii muncii — |
* circa 30 zile. De aseme- cu peste 2 la sută. (Stc- «
| nea, au fost revizuite li Han Dena, corespondent), jj
iN Z I A R U L D E A Z I
• RITMURI HUNEDORENE
— întemeieri
— Revelaţia cunoaşterii omului
— Viaţa şi opiniile personajelor
• SPORT
• I.A EFECTUAREA ARATURILOR — UN RITM
MAI INTENS DE MUN CA !
