Page 39 - Drumul_socialismului_1984_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 :

Revelaţia cunoaşterii omului

Departe de zarva fenome­ Manifestaţi totuşi predilecţie viaţa aparte. S-a scris mult ELE'
nului literar, scriitorul Cor- pentru un domeniu ? sau puţin despre el ?
neliu Râdulescu rămîne un — Le prefer pe amîndouă. — Chestiunea trebuie privi­
om de excepţie, de o rară Am început cu un volum de tă sub două aspecte. Se uzi­ 13.30 Telex
fineţe sufletească. Autor a proză scurtă, după care am tează mult termenul de lite­ 13.35 La sfîrşi
patru volume — „Vara", proză scris un roman. După cîfiva ratură despre mineri ca şi nă (coloj
scurtă, Editura Dacia, 1972; ani faptul s-a repetat. Con­ cum ar fi o literatură pentru f <«. Bucurit-t
> v ră — pi
„Prin defileu", roman, Edi­ ric
sider că important la un siderurgişti, constructori etc.
tura Eminescu, 1975; „Zidul scriitor, în afară de talent, Şi cred că se greşeşte. Li­ O Marile :
baletului
în care s-a tras cu puşca", este filozofia lui de viaţă, teratura este despre om şi nu 6 Cîntecele
ment p».
întemeieri luţia ei, întreaga noastră proză scurtă. Editura Emi­ modul în care priveşte lumea, rînd, sigur că, în această • Imagini
evident, că, privită în evo­
despre profesie. In al doilea
nescu, 1979; „Uitarea şi ne-
—chipul
istorie e istoria unui lung uitarea inocenţilor", roman, faptele pe care le prezintă. perioadă, contribuţia minerilor • Telespori
Nu consider că e un dat
Se află printre lecturile cu ochii maiurităţii de a- şir de întemeieri. Înteme­ Editura Eminescu, 1983 şi 10,43 Săptămii
adolescenţei unele cărţi cum, e limpede că, în ieri de gînd şi faptă, care coautor Ia volumul de re­ universal valabil a scrie aşa la dezvoltarea ţării, asigura­ 19.00 Telejurn:
care rămin adine asimilate ciuda aparenţelor, aceea n-ar fi fost posibile fără portaj „Incursiuni în fan­ sau aşa. Faptele pe care rea resurselor energetice este lor)
in memorie, ajungînd să n-a fost o carte oarecare lupte şi jertfe, fără unitate \ tastica realitate", Editura E- le exprim îmi dictează atît deosebită şi ca atare putem 10,20 Noi şi c
contribuie chiar la configu- de aventuri ci o Carte a şi credinţă într-un destin minescu, 1982. întinderea scrierii cît şi mo­ să exprimăm regretul că se 19.35 Teleencii
tarea biografiei noastre întemeierii. Altfel aş fi ui­ mai înalt, fără muncă şi Retras la Lupeni, autorul dalitatea literar-ariistică de scrie puţin despre ei. în ge­ 20.00 Film ari
spirituale. Nu e nevoie să tat-o de mult, cum am eroism. Chiar eroism coti­ simte lucid scrisul româ­ exprimare. Faptele impun neral, există reţineri în a va... sub
fie neapărat nişte capodo. uitat sute de scrieri lipsite dian. De la aşezarea cetă­ nesc contemporan. Din discu­ forma. scrie despre mineri. Ei sînt 21.30 Românie,
bun şi I
pere. E nevoie în schimb să de valoare. Epopeile înte­ ţilor dacice sau de la reaşe­ ţia purtată cu dînsul consem­ oameni care fac cea mai Concert
aibă forţa de a transmite meierii insă, chiar naive zarea unui sat străvechi năm pentru cititorii ziarului: grea muncă de pe globul 22,10 Telejum;
un mesaj etern şi profund fiind, cum, poate, naivă spulberat de valul năvălito­ — Literatura română cu­ DE VORBĂ terestru. Mai grea decît a lor)
uman. Îmi amintesc astfel rilor şi pînă la oraşele ele­ noaşte o dezvoltare nemai­ lor e doar munca cosmonau­ 22,25 Pe aripii
de o carte citită la vîrsta gante, funcţionale, moder­ întâlnită, cîştigă noi orizon­ CU SCRIITORI ţilor, dar ea se face dincolo lor).
aceea, o carte minunată ne de azi, toate ţin de turi îndeosebi după Congresul de graniţele pămîntului. Mi­
nerii au o sobrietate a vie­
căreia nu-i mai reţin însă
nici titlul, nici autorul. Era ^PRIVELIŞTI aceeaşi grandioasă epopee al IX-lea al partidului. Ceea — Nu o dată întîlnim ter­ ţii lor. De aceea, scriitorii
Iar
timpul
întemeierilor.
a
vorba acolo despre cîteva din urmă - să nu ne gin- ce mi se pare relevant pen­ menul de scriitor de provin­ nu au încredere în posibilită­
tru dinamismul ei este feno­
familii de irlandezi care, va fi fost şi aceea, nu pot dim mai departe decît la cie. E mai mult decît su­ ţile proprii de a prezenta
debarcind pe coasta de est ti date uitării. Ele stăruie ultimii cinci ani, bunăoară menul viu, de pătrundere a părător. viaţa minerilor. Se tem. Eu
BUCUREŞTI
a Americii, au apucat-o în în memorie căci cu toţii par­ - e mai concentrat şi mai realităţii din diverse unghiuri. — Mă deranjează şi pe personal consider că am ră­ programul din
carele lor cu coviltir înspre iam, latentă, nostalgia eroi­ bogat ca niciodată în noi Se încearcă modalităţi de mine. Denumirea ţine mai mas dator, deşi am scris ordinea zilei, ii
Far West. Drumul a fost cului pus în slujba umani­ întemeieri. Trăim vremurile creaţie. In special, în proză multe pagini despre ei atît 7.00 Kadiojurn
pfin de peripeţii, a durat tăţii. cele mai prielnice pentru a tinerilor asistăm la o reîn­ mult de o prejudecată. Nu în proza scurtă cît şi în ro­ Congresul al
Congresul
la
săptămini în şir, iar după Multă vreme mi-am dorit scrie această Carte a În­ noire a mijloacelor. Adevă­ mai trăim în epoca diligen­ man. Coborîrea în mină nu partidului ! Ai
ce în sfirşit au ajuns, au să scriu şi eu o asemenea temeierii. S-au scris cărţi ratul reviriment al romanului telor... Un scriitor trebuie să e suficientă. Trebuie să pă­ revoluţionară
avut de luptat ani de zile carte, a cărei acţiune să se multe, s-au scris cărţi foar­ îl produce însă Marin Preda. cunoască lumea, societatea trunzi cu adevărat în uni­ rirea socialişti
tă a Românie
cu vitregiile naturii, cu desfăşoare însă pe tărim te bune dar adevărata Car­ Am asistat, de asemenea, la în multitudinea ei de aspec­ versul lor, mai puţin cunoscut, Ceausescu“;)
bandele de aventurieri, cu românesc. Dar în ce timp te a Întemeierii încă nu s-a o explozie de talente, de te, trebuie să trăiască în specific. presei ; 8,10 ,C
greutăţile fiecărei zile. Dar şi unde s-o localizezi ? Căci scris. O vom scrie oare prozatori care scriu în a- bătaia fecundatoare a ten­ diilor; 9,00 Bu
9,05 Audienţa
au învins. Unii au murit, noi sîntem aici de cînd ne noi, cei de azi, sau, poate ceastă perioadă — D.R. Po- dinţelor şi curentelor timpu­ — Ce abordaţi în momentul Buletin de şti
alţii s-au născut, au crescut, ştim, n-am venit de nicăieri, generaţia care ne urmează pescu, Fănuş Neagu, Auqus- de faţă în creaţia dumnea­ vista literară
s-a'u întemeiat noi familii şi aici ne-am născut. Ne-am şi care va beneficia de o fin Buzura, Nicolae Breban lui. Graniţele spirituale din­ voastră ? Orchestra do î
în cele din urmă o aşezare întemeiat năseîndu-ne ca perspectivă mai largă asu­ ş.a. Creaţia lor a produs tre provincie şi Capitală s-au — M-am întors din nou la Iară a ansam
sodia
Română
statornică, devenită cu tim­ popor şi ne-am născut în- pra acestui timp ? Greu de revelaţie. Paralel cu roma­ şters datorită posibilităţilor proza scurtă. S-ar putea să tin de ştiri ; :
pul Oraş. Ceea ce m-a temeindu-ne o patrie. Eram spus. Oricum, premisele nul se poate vorbi de proza de conexare la informaţie şi le adun într-un volum pe vers ue el
Vut
sedus atunci a fost desigur pe cale de a abandona există şi cartea, sini sigur, scurtă extrem de dinamică la mişcarea culturală. Nu mai care l-aş intitula „Nu toate Ştiri , ,2,05 A; ft,
aspectul dinamic şi aventu­ ideea, cînd am descope­ se va ivi. şi ea, cu tendinţe dintre cele putem vorbi doar de un cen­ cercurile se închid" avînd ca 12,35 Din corni
ros al acestei istorii. Privind rit adevărul, la urma mai diverse. tru de cultură ci de mai subtitlu „Povestiri pe o temă lui; 13,00 Aetu.
însă lucrurile retrospectiv, urmelor cit se poate de RADU CIOBANU dată". Scrierile, în totalitatea zică. 14,30 Rup
- Abordaţi în aceeaşi mă­ multe. Există şi un „dar" — — Franţa, £n
sură proza scurtă şi romanul. locuind mai departe de ma­ lor, au o intenţie etică înţe­ Buletin de şti
teriu-eţi indrâi
leasă prin prisma literarului. Ci<>. «au şi ,R
Radu G. Ţeposu Viaţa şi rile centre trebuie să alergi, — De ce pe o temă dată? 17.00 Buletin d
să trudeşti mai mult.
Caleidoscop
— Pentru că se vorbeşte
Am trăit, acum cîteva uneori grave, ale come- — Minerul e un om de o despre fericire, dragoste, prie­ «esc; 17,45 Nt
de muzică pe
opiniile personajelor zile, o emoţie deosebită. A diei. Pe de o parte, iar rară complexitate, cu tră­ tenie 'şi reversul lor. Orele serii;
fost ca o întîlnire, peste pe de alta, distribuţia sături care îl individualizea­ politică intern
ani,,, iată, şînt mulţi, cu piesei era acoperită tot ţionalâ; * Muz
Pornind la studierea per­ vat. Prilej pentru critic de ză, generate de munca şi MINEL BODEA ţii, muzică; 20
nai; * La st
sonajului într-o carte care a emite observaţii perti­ freamătul continuu al en- de un fel de adolescenţi 22.00 Radiojuni
poartă amprenta inteligen­ nente referitoare la omnis­ tuziasmului pur, dăruit incluşi prin cultură, stu- zică de dans:
atunci,
alături diu şi nu în cele din ur­
de
mine
ţei şi a subtilităţii analitice, cienţa povestitorului care de ştiri ; 23,:
Radu G. Ţeposu este con­ este subminată de către per­ de alţi împătimiţi, dorin­ mă prin talent unei alte Cronica filmului stop muzical.
ştient de riscurile care pîn- sonaj prin fuziunea vocii ţei obstinate de a realiza, vîrste decît cea biologică.
desc un dicţionar de per­ naratorului cu cea a per­ aici, în Hunedoara, şi nu A unei vîrste, a unei ma­
numai
la
în
Hunedoara,
o turităţi,
indiferentă
sonaje. Din această cauză sonajului, prin substituirea numărul anilor, pe care o MOARA LUI CĂLIFAR [&INEI
criticul nu va recurge la autorului de către personaj. vatră de cultură.
decupări, la izolarea per­ în „O tragedie ardeleană" Adaptare a cunoscutei generoasă cu Dragoş Pîrvu.
sonajelor — pe care să le dorinţa lui Ion de pămînt povestiri omonime a lui lescu, muzica armonioasă DEVA ; lic
aibă în vedere ca indivizi este adîncită : ea se moti­ Gala Galaction — scenariul îmbogăţind încărcătura de Dragostea şb r
doar, ■— ci le prezintă prin vează prin necesitatea per­ este sempat de Valeriu sentiment, compusă de Nicu ta); HUNEDO;
prisma operei, ca semn sonajului de a dobîndi cer­ Reflecţii sentimentale Drăguşanu, Radu Aneste AÎifantis, decorurile şi cos­ bila Iubire sala -
(Modern,
epic, fără a uita să le în­ titudinea valorii. Pentru Petrescu şi Petru Maier tumele (arh. Nicolae Dră- ţea >- ' •" Ţi*, tii
cadreze în sistemul textual Ion ,,a fi“ înseamnă „a Bianu — filmul este, de gan) şi, de asemenea, con­ trâ i
care le condiţionează şi le avea", el punînd semnul fapt, o aventură existen­ ducerea fină dar fermă a 20 (k — .ara) ;
(An
gerătoare
motivează valabilitatea. egalităţii între existenţă şi ţială narată din perspecti­ compoziţiilor actoriceşti ŞANI : Salar
Am văzut un spectacol dă conştiinţa talentului şi va ascensiunii către un ilu­ ring); să m
al Teatrului popular din a „lucrului bine făcut". zoriu succes social, o meta­ realizate de Remus Mărgi- dragoste de vi
Locotenent
Cr
CRONICA LITERARĂ Hunedoara realizat com­ Să-i numesc pe actorii foră a eşecului,' remodela- neanu (care izbuteşte unul iembrie); LUI
petent şi exigent de Aurel (acesta este cuvîntul, ne­ tă, care face ca ficţiunea din marile roluri ale cine­ tismentul —
Busuioc, avînd ca pretext tocit de convenţie sau realizată să interfereze tre­ matografiei noastre), Vasile (Cultural); VI
Două cazuri ni se par posesiune. Radu G. Ţeposu piesa „Cumpăna zorilor" uz) : Simona Gălbenuşe, cutul cu perspectiva într-un Niţulescu, Elena Albu, Dan tlerul veseliei
exemplare pentru demersul avansează cu fineţe în pro­ de Mircea Ştefănescu. Mo­ actriţă la Teatrul de stat ritual al contemplării asu­ Condurache, Andrei Finţi LONEA: Aci
(Minerul) ; 1
practicat de Radu G. Ţe- punerea personajului : Ion tiv pentru mine nu doar „Valea Jiului" Petroşani, mat, cu unele excepţii, de constituie puncte de reper Fără panică, \
posu. este subliniat ca trăind în de regresiune în timp sen­ Florin Busuioc, Costel Vi- întreaga distribuţie. Altfel în alcătuirea acestei com­ cltorese) ; URI'
„Tăcerile lui Moromete" imaginar aspiraţia spre po­ timental. Mi-am dat sea­ şan şi Cornel Jitaru. spus, un film despre pati­ plicate structuri filmice nea Zuzuc (Rel
propune personajul lui sesiune şi posedare, în sen­ ma. în dauna afirmaţiilor Naturaleţe, dezinvoltură, ma înavuţirii ce duce la care se desprinde de rea­ Febra aurului
Marin Preda pornind de la sul erotic şi social. Aceaş- unor sceptici întîrziaţi, că conştiinciozitate. Piesa are pierderea sentimentelor o- lismul magic practicat de şie) ; ORĂŞTtl
mijloacele
(Pi
vorbirea excesivă şi tăce­ ta motivează transferul ; tineretul nu este nici re­ şi cîteva „capcane" care meneşti. Şi o poveste ţi- Gala Galaction. (Flacăra); GE
rea acestuia. Prin vorbire, pentru Ion pămîntul devine fractar, nici insensibil la impun o rezolvare şi prin nînd de factura basmului Prin atmosfera apăsătoa­ Fructe de păd
Ilie Moromete realizează o fiinţă, în timp ce la nun­ vocile poeziei (vreau să regie. Şi regia a fost fără românesc, de specificul său. re, tensionată obţinută fo- cultură); IIA
fierbinte al pi
o detaşare retorică şi ironi­ ta Floricăi personajul are înţeleg prin poezie — reproş. Această „opera prima" l^ind ca vehicul ideatic BRAZI; Cap
că, un mod de a refuza sentimentul că i s-a luat arta în cuprinsul ei). O lume a tinereţii, trăi­ a lui Şerban Marinescu im­ cuvinte puţine şi percutan­ nuită; CAL/
„viaţa în latura ei pre­ cea mai bună delniţă de Sala de spectacol devenise tă, redată convingător presionează prin rigoarea te, Şerban Marinescu reeva. Pană Albă (C;
cară", de a o sublinia prin pămînt. Din neputinţa de quasi neîncăpătoare. Ştiu, de patru interpreţi-actori povestirii, prin maxima ex­ luează sensurile operei li­ ră) ; SIMERIA
limbaj. Personajul şi-a a trăi această dualitate, se adolescenţa este şi o stare abia intraţi pe sub arca­ presivitate a fiecărui deta­ terare într-o inspirată for­ rcşul); ILTA
(Lumina).
pierdut încrederea în valori naşte un Ion tragic, .con­ biologică, dar şi una afec­ dele tinereţii pe care le-aş liu, prin exacta măsură şi mulă cinematografică, de-
(ne aflăm în preajma izbuc­ vingător motivat de autor. tivă şi spirituală. dori-o fără „bătrîneţe", stăpînire a tuturor' mijloa­ monstrînd o surprinzătoare
nirii celui de-al doilea răz­ Şi aici personajul este ra­ Au fost spectatori, mai adică fără închistare lăun­ celor de expresie . cu care maturitate artistică regizo­
boi mondial), pe care le do­ portat la modalitatea roma­ degrabă participanţi ac­ trică, fără pierderea su­ se poate realiza un film rală.
mină prin persiflare. Vor­ nului. Radu G. Ţeposu con­ tivi, mulţi, foarte mulţi pleţei gestului, a rostirii, capabil să impună un stil. Un debut de excepţie
birea apare ca necesară sideră că Liviu Rebreanu adolescenţi şi, aş îndrăzni a trăirii şi a mărturisirii Imaginea a cărei plasti­ care impune un nume nou:
cîtă vreme Moromete se îşi rezolvă obiectivitatea să scriu, niciunul n-a ră­ acestora, laolaltă. citate subliniază atmosfera regizorul Şerban Marinescu. Timp/ l pro
simte agresat de realitate, printr-o „deghizare narato- mas străin receptării sen­ rafinat concepută de Călin azi, 10 nou
va f
în momentul în care ei se rială" : autorul nu comuni- j sibilităţii şi implicaţiilor, IV MARTINOVICI Ghibu, într-o colaborare VERONICA PALADE Vremea cu &
caldă,
simte înfrînt, locvacitatea că ce ştie doar despre temporar nor<
este înlocuită cu tăcerea, personaj, ci ajunge în si­ izolat vor c
burniţe
personajul pierzînd tocmai tuaţia de a imita persona­ Poşta redacţiei sufla slab slabe,
la
iluzia salvării prin discurs. jul ; de unde şi ipostaza Calde şi emoţionante sînt, generoase sensuri patriotice. stantin Sîrbu, din Alba lu- imele intensii
Este, de fapt, tăcerea, naratorului — actor care de fiecare dată, întilnirile Prezenţi la premiera de fia, au încheiat o caldă co­ Armând Tănăsescu — rare în sudul
ipostaza dominării persona­ propune o imagine aparte publicului cinefil hunedo- gală, dr. Marin Stanciu, di­ muniune sufletească pu­ Hunedoara : Un entuziasm nă la 55 km/li
jului de către realitate. asupra perspectivei narative rean cu realizatorii unor rectorul general al Centralei blic - cineaşti, deschizind liric care poate fi de bun Temperaturile
fi cuprinse înt
Acestea referitor la „viaţa la Rebreanu. producţii cinematografice porţi largi spre filmul — augur. Prea multe abstrac­ de, iar cele r
şi opiniile" personajului, Punînd accentul pe spec­ româneşti, lntilnirea din sea­ frescă a marii ridicări la ţiuni însă. Poezia e totuşi 12 şi 17 grad
observaţii valabile, în ega­ tacolul ideilor şi pe ambi­ ra zilei de 6 noiembrie, găz­ PREMIERA luptă de acum două secole. şi trăire concretă. ridicate. Local
duce ceaţă, ia
lă măsură, şi pentru un ţia, firească în fond, de a duită de cinematograful O întîlnire căreia organiza, Sorina Ungureanu — De­ mă.
individ real, nu produs al propune imagini noi asupra torii — Comitetul judeţean va : Un evident regres.
La munte : 1
imaginarului. Radu G. Ţe­ personajelor ori de a le re- „Patria" din Deva, a avut de cultură şi educaţie so­ Aţi trecut la o lirică în neral caldă cu
posu propune însă perso­ propune pe cele existente, o încărcătură emoţională „România film", reputatul cialistă şi Întreprinderea care sensibilitatea dumnea­ bător. Izolat i
najul prin perspectiva re­ Radu G. Ţeposu se pla­ aparte, pentru că filmul regizor Mircea Mureşan, în­ cinematografică judeţeană voastră acut-feminină e Vîntul va sufla
laţiei sale cu universul sează la loc de cinste între „Horea", prezentat aici în drăgitul actor Alexandru — i-au relevat şi de această dezavantajată. sud-est. (Mete<‘
viciu : Liana
romanului, cu „lumea de criticii noştri tineri. premieră, este investit cu Repan si debutantul Con- dată rosturile educative.
hîrtie" în care este moti- MIRCEA MOT TIBERIU DAIONI