Page 40 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 40
7 • SÎMBĂTĂ, 10 NOIEMBRIE 1984 Pag. 3
„ N a v a — a m ir a l” L u p e n i u r c ă p e J iu ş i \
IZEUfilE S \ \
I (Urmare din pag. 1) mai puţin de şapte ori. Aici celor anterioare — 10,5 tone - Aici, pe Bărbăteni, s-au \ ALPINISMUL - SPORT AL CELOR
(1« săptămî- construit circa 6 000 de a- s
Din sumar: I a gindit, s-a consultat cu productivitate medie pe a- CURAJOŞI, AL ÎNDRĂGOSTIŢILOR
mSndră ţ*'- nant, prin încărcătura ce o minerii şi cu specialiştii şi bataj, iar un an mai tirziu parlamente, din care apro \ DE TĂRIILE ÎNĂLŢIMILOR
ram folclo- a închegat o nouă concep echipajul Lupeni a trecut ximativ 4 500 sînt încălzite
aduce. prin reţeaua de termofica- i
ţie despre minerit şi mine- paralela de 2 milioane ta- Un strat gros de zăpadă se mulţumească cu locul
jmcnte al« După ce mai bine de şa rii-matrozi. In acest fel, am ne de cărbune. Intre timp, acoperea crustele de ghea al Il-lea!
se decenii nava s-a mişcai re. De altfel, din 15-16
iBtriei — mo mai mult zvircolindu-se in barcaţiunea Lupeni a căpă alături de Petre Coiistantin, centrale de încălzire cu căr tă ce îmbrăcau pereţii Antrenorul echipei „Me
le tat rangul de navă-amiral, au mai apăru-t doi Eroi ai Pietrei Craiului în primă talul", Avei Ritişan, a
iRă imagini strîmtorile de toate telurile, Muncii Socialiste, adică buni, cîte aveam pin ă de
îtrcgil ţări impietrindu-se aproape, a încredinţîndu-i-se misiunea curind, mai avem doar u- vara acestui an, atunci caracterizat evoluţia spor.
de a explora o zonă nouă tocmai doi din cei cu mi cînd, pe traseul conside tivilor hunedoreni în ac
pornit la drum, condusă de na. Scăpăm de poluare.
politică un căpitan nou, comunist, — zona introducerii comple siunea specială — Teodor rat a fi unul dintre cele tuala ediţie a campiona
(parţial co care a ştiut drumul de eli xelor mecanizate în abata Boncalo şi Constantin Po ca" Primarul vorbeşte cu ,,cir mai dificile, s-a dat star tului naţional de alpinism
s berare din chingile sociale, jele Irontale. Maiştrii elec pa. An . de an, experienţa \ tul în Campionatul naţio ca fiind mulţumitoare.
nu
şi
„aproximativ"
lii noştri tromecanici Teodor Bonca- şi dotarea echipajului s-au pentru că n-ar cunoaşte si nal de alpinism. La edi „Am fi putut realiza mai
pcilia \ economice şi politice vechi. to, Constantin Lupuiescu, îmbogăţit, azi in mină lu- tuaţia, ci pentru că ceea \ ţia 1984, desfăşurată pe mult. Cele cinci titluri de
ic : ,.Vndi'- Noul comandant a înţeles ce este exact acum, este parcursul a şapte etape şi campioni republicani cu
iare“ (color) strategic că mersul înainte, Constantin Popa şi alţii au crindu-se inir-un mod cu aproximativ miine sau in. care s-a încheiat de cu- cerite în ultimii şapte ani
lămint strâ prin valuri şi lurtuni, tre preluat direct comanda a- totul nou. S-au modernizat rînd, judeţul nostru a fost obligă. întinerirea echipei
ng (color), buie să înceapă cu com batajelor dotate cu com şi automatizat procesele de vers. lată, în localul noii li
cal simfonic plexe. Un complex are 40— inlormare şi conducere, stă- brării sint depozitate cărţi reprezentat, la ambele (loan Mărcuş, loan Bren-
bustibilul. A consemnat a-
(parţial co- 50 şi chiar mai multe sec. pînind bine timona, astfel forme de întrecere — Al- ciu, Vasile Lucaci şi loan
\ ceasta în filele anilor 1945, le, deci este' depozit. Abia pin'iada R.S.R. şi campio Munteanu au participat
muzicii (co- \ 1948, apoi în altele şi în ţii, fiecare dintre acestea că furtunile din alte econo miine sau poimiine este li natul de căţărare —, de pentru prima oară la un
altele, cînd au avut loc cîntărind 18,5 tone. Aceste mii naţionale aici nu se brărie. Aşa se întîmpiă cu sportivii Clubului sportiv campionat
al
naţional
s Conferinţa Naţională a uzine trebuiau introduse în simt. noua poştă, cu un mare „Metalul" din Hunedoara. seniorilor), pregătirea exa
Cu o astfel de asigurare
\ partidului şi naţionalizarea. mină, prin adoptarea unor nava Lupeni urcă pe Jiu număr de magazine, farma La capătul unor între menelor de stat (Marius
ingenioase,
transpor
soluţii
S-a spus : cărbunele este
\ seva industriei şi s-a înţe tate şi montate apoi - în in sus, renunţind virtual la cii şi alte astlel de elemen ceri palpitante, tinerii Mărcuş a absolvit insti
s les că seva toamnei unei văţaţi oamenii le să stăpâneas toată dotarea primită de la te ale noului. sistematizarea ora alpinişti hunedoreni s-au tutul de subingineri) şi de
cu
le
clasat pc locul II în în
bacalaureat
(Constantin
Pentru
şi
să
noască
\ epoci trecute nu are pute alţi stăpîni. Pe firul apei şului nou, au devenit vechi trecerea pe echi.pe, după Rădoi) au influenţat acu
: (1,00 Kadio- rea celei de primăvară, ve că. in sus, ea îşi croieşte altă Dinamo Braşov, iar la mulările din perioada dc
niţii; 6,30 La \ nind şi topihd îngheţările. Echipajul a intrat şi a fizionomie. Ieşind din coor chiar şi blocuri de acum
agricultură; traversat spaţii şi timpi cu donatele din care fusese 20 de ani şi se procedea individual, campionul na antrenament, cînd fiecare
; 7,30 Dc la \ Aşa a început opera de a- ţional de anul trecut, sportiv urcă 18—20 000
Xll-lca la sanare şi de vitalizare a nebulozitate, dar a învăţat pusă, se aşează rapid şi ză in consecinţă. Oraşul
JtUl-lea al \ producţiei de cărbune. cum se conduce un astfel hunedoreanul Marius Măr- metri de stîncă sub „a-
Dlă angajare { Cimpuri noi, abataje noi, de complex, care lucrează viguros într-o deschidere are nevoie acum de citeva cuş, nu a reuşit să-şi meninţarea" cronometru-
ciltru milo largă şi luminoasă, pe o zeci, dacă nu chiar sute păstreze titlul datorită lui.
şi comunis- \ tehnică nouă, producţie în la presiuni de 320-360 de esplanadă naturală de o de mii de metri cubi de unei ezitări de... două
lin „Epoca creştere tot mai accentua atmosfere şi le uşurează,
00 Revista \ tă. in primii ani de după proporţional, munca. Com rară frumuseţe, suprapunin- păminl fertil, din care să secunde (!), trebuind să MIRCEA DIACONU
ierul melo- du-se satului Bărbăteni, pe crească o vegetaţie şi ea
tin de ştiri; dezgheţuri, ta chemarea co plexele s-au înmulţit arit care l-a copleşit definitiv. DACIADA
adio: 10,00 mandantului comunist, în metic, iar oamenii intraţi in nouă. Au apărut străzi fru
; 10,05 Re- Valea Jiului se dădea bă pregătirea cunoaşterii lor Străbatem, împreună cu pri moase, încărcate de sem
rartio; 10,40 marul, abia de un an pri Exerciţiul fizic şi sportul în slujba sănătăţie
ufcieă popu- \ tălia pentru 7 000 tone de - geometric. In 1979, cînd nificaţie : Crinilor, Orhidee ' Deschiderea noii ediţii a cîştigată de reprezentanţii
lului ,,Rap- cărbune pe zi,, iar azi, 1984, se cristalizase o experienţă mar, loan Resiga, citeva lor, Trandafirilor, Zorilor,
*1,00 Bulc- \ numai mina Lupeni dă zil la scară mare, mina Lupeni puncte ale noilor cartiere „Daciadei" a atras, şi în municipiului Hunedoara,
,05 Un uni- „Viitorul“ şi „Parîngul". In Mesteacănului, Plopilor, oraşul de pe malul Ccrnei, care, fără emoţie, au învins
0?iJ? 15 \ nic 7 200-7 300 tone. a chemat la întrecere toate Castanilor, Constructorului, mulţi tineri — fete şi bă pe colegii lor din munici
) Bule e Nava a pornit la drum minele de cărbuni din ţară, terlocutorul, născut şi cres
as cultural; \ mai viguros pentru că a ve pe care a şi cîştigat-o, pen cut in oraşul vechi, ne dă Tineretului etc. ieţi — la întreceri sportive piul Deva.
,r» folcloru- \ nit aici, la faţa locului, în tru că s-a pregătit in chip explicaţiile de rigoare in Nava Lupeni se alia in de masă într-o bună orga Deschiderea noii ediţii a
litâţj şi mu- nizare a C.M.E.F.S. Cei
y. România \ suşi secretarul general al unic in vederea competiţiei tr-o tonalitate insulleţitoare, plină evoluţie, robustă, ti Daciadei a coincis şi cu
S.fe. ; 16,00 partidului, tovarăşul Nicolae şi obţinerii unor performan lără semn că ar obosi. Dim nerească şi optimistă. Este aproape 3 000 de partici debutul turului campiona
1 ;: 16,05 In- \ Ceauşescu, a venit de nu ţe net superioare tuturor potrivă : ceea ce şi merită pe deplin. panţi au luat astfel startul tului municipal de hand
ţi: LucreţLţ, în concursuri de cros, hand
dif Simiflu • \ bal, rezervat senioarelor, la
ştiri ; 17,05 bal şi fotbal, cu convinge care sînt antrenate 5 e-
ocial-cctăţe- rea că exerciţiul fizic şi chipe.
înregistrări sportul sînt mijloace abso
lulară; ÎS, 00 Menţionăm însă că la
Săptămîna La efectuarea arăturilor - lut necesare în desfăşurarea Hunedoara — ca de altfel
şi interna- ACTIVITATEA DE EXPORT unui mod raţional de via şi în celelalte localităţi ale
căţ informa- ţă şi muncă. Am notat 17
10 Kadiojur- calitate * dinamism « eficienţa un ritm mai intens de muncă! echipe feminine şi tot atî- judeţului —, pe fondul
;estia dv... ; unei autentice zile de
.1 f 22,20 Mu- tea masculine care, pe tere
!3;00 Buletin în unităţile Consiliului mit de calitatea arăturii. Me nurile „Constructorul" şi toamnă, activitatea sporti
i—a>,00 Non „Metalul", şi-au disputat vă a Daciadei a avut loc
I. unic agroindustrial Deva canizatorii Nicolae Lupuţ, sub semnul întîmpinării
Producţia pentru export — fabricată trebuie arată în această Petru Gavrilă, Dumitru An- întîietatea — şi vor conti Congresului al XlII-len al
nua şi mîine cu dîrzenie
toamnă o suprafaţă de 1912 dreucă, Dumitru Bogdan, întrecerile, — în limitele P.C.R., ea avînd în acelaşi
în avans, de calitate superioară ha. Buna desfăşurare a Gheorghe Burleanu şi alţii celei mai depline sportivi timp forme atractive dife
în
intră
acestei lucrări deosebit de
brazdă
dimineaţa
importante pentru obţine cum se luminează de ziuă tăţi. rite de promovare a exer
(Urmare din pag. 1) să ne convingem şi la sec rea de recolte bogate în şi ară pînă la orele 20—21. interesantă a fost dispu ciţiului fizic şi sportului în
ed (Patria); torul finisaj (şef echipă anul viitor impune o puter La cooperativa agricolă ta handbalistică — rezerva slujba întăririi sănătăţii şi
vdluţia (Ar- Ana Şchiopa) şi la hăituit, tă elevilor din licee — do a puterii de muncă. (loan
SA: Imposi- producţiei, ritmicitatea pe nică mobilizare de forţe de producţie din Veţel a Vlad, corespondent).
seriile I-II fluxul de fabricaţie. Lu verificat în alb „montaj" mecanice, utilizarea din plin acţionat, mai multe zile la tată cu „Cupa anilor I" —
A): Tinere- (şef echipă Petru Bîrlea), a capacităţii tractoarelor. rînd, o formaţie alcătuită
TCr rf " is- crăm pe două schimburi, peste tot în secţie. Pentru Cum se acţionează în acest din 11 mecanizatori, astfel CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
lil „ . ;z dar cînd este nevoie ne
ovituis. -ul- organizăm şi pe trei. Ne că aici producţia de ex scop ? că pînă în prezent a fost
); PETRO- port este bine coordonată — Imediat ce am încheiat ogorîtă mai mult dc jumă S E R I A I
indra (Pa- dăm tot interesul să înde- şi urmărită, executată dc însămînţările şi recoltările tate din suprafaţa planifi Rezultate : Măgura Minerul Pui —- Minerul Uricani
i rănit clin ■ plinim planul, să lucrăm în
jă (Unirea); avans. cei mai pricepuţi şi harnici — ne spunea Inocenţiu Te- cată. îo'an Nistor, inginerul 1—0 ; C.F.R. Petroşani — Avîntul Haţeg 1—0; Minerul
tina (7 No- muncitori. Iar rezultatele tea, directorul S.M.A. De- şef al unităţii, ne spunea Teliuc — Metalul Crişcior 2—1 ; C.F.R. Simeria —
CNI : Aver- — Volumul dc muncă se cunosc. Notăm, de ase Voinţa C.L.F. Ilia 7—0 ; Minerul Ghelari — Streiul
scriile 1-11 este mare, spaţiul în care Simeria Veche 4—0 ; Minerul Aninoasa — Minerul
-CAN: Car- lucraţi — mic, maşinile — menea, că pentru semestrul
Luceafărul): limitate ca număr, cum întîi al anului viitor, secţia ÎN C.U.A. .C. DEVA Bărbăteni 3—0 ; Preparatorul Pctrila — Dacia service
j/iea Zuzuc reuşiţi să vă descurcaţi ? din Deva are asigurate in Hunedoara 1—0 ; Parîngul Lonea — Constructorul
iNTNOASA : tegral comenzile la export. Hunedoara 3-—2.
jfog (Mun- — Nu-i nici un secret. va — am trecut la efectua că Aurel Cătălina, Lucian C L A S A M E N T U L
ANI: Aeţiu- Multă vreme n-am mers Iar pînă la 15 decembrie rea arăturilor adinei de Bobar, Gheorghe Rusu şi 17
tttt) ; BRAD: cum trebuia, rămîneam a.c. toate contractele la toamnă în toate unităţile ceilalţi mecanizatori ai sec 1 . Minerul Aninoasa 10 8 1 1 30— 3
(Steaua ră restanţieri. Acum toţi cei export pentru acest an yor ţiei din Veţel muncesc cu 2. C.F.R. Simeria 10 7 1 2 29— 6 15
-
scopţii şi agricole din zonă. în pre 3. Preparatorul Petrila 10 7 1 2 20—14 15
ria); Elvis 40 ■ de oameni din sector fi onorate exemplar. Aces zent se afiă în brazdă peste hărnicie- şi conştiinciozita 4. Minerul Ghelari 10 7 0 3 22—13 14
AGIU-BĂI : sîntem „universali", adică ta este angajamentul co 50 de tractoare. te, astfel că în 2—3 zile 5. Avîntul Haţeg 10 6 1 3 22—10 13
;e (Casa de putem lucra pe orice ma lectivului secţiei de mobi — Ce viteză se realizea lucrarea se va încheia. 10 5 1 4 15—15 11
ICG: Miezul şină. Lemn să fie, energie lă Deva asumat în cinstea Arăturile adinei de toam 6. Constructorul Hunedoara
iii (Dacia) ; ză zilnic ? 7. Voinţa C.L.F. Ilia 10 4 2 4 12—25 10
mu neobiş- şi comenzi. în rest, ştim marelui forum al comuniş. — în jur dc 150 ha. Se nă se află în plină desfă 8. Metalul Crişcior 10 4 1 5 13—13 9
■J : Călăuza ce avem de făcut. • tilor — Congresul al XIII- intră în brazdă dimineaţa şurare şi la C.A.P. Cristur 9. Parîngul Lonea 10 3 3 4 16—17 9
a de cultu- Un adevăr de care aveam lea al partidului. unde, pînă joi seara, s-au 10 3 3 4 13—17 9
Galax (Mu- devreme şi se lucrează pînă realizat 50 de ha. în pre 10. Streiul Simeria Veche
Competiţia seara tîrziu, la lumina fa zent, cum ne spunea Lu 11. Minerul Teliuc 10 3 2 5 13—16 8
rurilor. 12. Minerul Uricani 10 3 2 5 9—13 8
cian Albu, inginerul şef al 10 2 4 4 10—19 8
— Cc ne puteţi spune cooperativei, se ară cu cinci 13. C.F.R. Petroşani ,
1 3 6
despre calitatea arăturilor ? tractoare la volanul căro 14. Dacia service Hunedoara 10 1 3 6 13—14 5 5
7—27
10
— Lucrarea se efectuează ra muncesc Vasile Martău, 15. Măgura Minerul Pui 10 1 2 7 8—30 4
16. Minerul Bărbăteni
sub îndrumarea şi suprave Gheorghe Beteag, Gheorghe Etapa viitoare (mîine) : Construct. Hd. — Măgura
gherea inginerilor şefi şi a Radu, Antal Istvan şi Eu Min. Pui ; Dacia service — Parîngul; Min. Bărbăteni
Uiil f. yutru şefilor de ferme din uni gen Matei, mecanizatori
ibric ‘>1984 : tăţile agricole, care au harnici şi conştiincioşi. — Prep. Petrila; Streiul Sim. Veche — Min. Ani
în general noasa ; Voinţa C.L.F. Ilia — Min. Ghelari ; Met. Criş
ul variabil, grijă să se facă arătura în celelalte unităţi agri cior — C.F.R. Simeria ; Avîntul — Min. Teliuc ;
Cu totul uniformă, de bună calitate. cole din zonă realizările Min. Uricani — C.F.R. Petroşani.
dea ploi şi Dintre unităţile agricole sînt nesatisfăcătoare în
Vintul va SERIA A ll-A
noderat cu din zonă. cea mai mare comparaţie cu suprafeţele
:ărl tempo- suprafaţă ogorîtă se află ce trebuie ogorîte. Cu res Rezultate : Recolta Băcia — Viitorul Hunedoara
anatului pi- la Asociaţia economică in- tanţe ce trebuie grabnic 2—1 ; Mureşul Pricaz — Avîntul Bobîlria 4—3; Streiul
din sud-est. recuperate se prezintă Boşorod — Rapid Simeria Triaj 0—0 ; Unirea Nădăştie
ninime vor tercooperatistă din Chimin-
: 1 şi 6 gra- dia — 125 ha. De aseme C.A.P. Hărău, Şoirnuş, şi — Mureşul Uroi 7—0.
ixlme între Bîrcea Mică. în aceste coo CLASAMENTUL TURULUI
local mai nea, cum ne declara Sergiu perative este necesar să fie 1. Rapid Simeria Triaj 8 6 1 1 37— 7 13
se va pro- Sbuchea, inginerul şef al 8 5 1 2 27—13 11
Izolat bru- concentrat un număr spo 2. Unirea Nădăştie
C.A.P. Deva, la această u- rit de tractoare, cu care 3. Viitorul Hunedoara 8 5 0 3 29—13 10
nitate au fost efectuate a- să se lucreze în schimburi 4. Recolta Băcia 8 5 0 3 12—17 10
■eme în ge- rături adinei pc mai bine 8 3 3 2 17—12 9
erul schim- Comunista Nasţasia Brieiu dc la întieprindcrea de trico prelungite pentru a se în 5. Streiul Boşorod
1
asori slabe, taje Hunedoara lucrează Ia maşina de încheiat şi surfilat de 120 din cele 271 ha ce cheia arăturile adînci pe 6. Unirea Zam 8 4 0 4 32—10 8
moderat din „TRIPLOK". Ea realizează o medie zilnică de 300 bucăţi trebuie ogorîte, că lucrarea toate suprafeţele într-un 7. Mureşul Pricaz 8 3 1 4 13—21 7
olog de ser- produse şi de trei ani ocupă locul întîi pe secţie în între înaintează cu o viteză zil timp cît mai scurt. 8. Mureşul Uroi 8 1 0 7 7—32 2
uţurlga). cerea socialistă. Foto N. GHEORGHIU nică bună. Interlocutorul 9. Avîntul Bobîlna 8 1 0 7 9—58 2
noastru se declara mulţu ~ TRAIAN BONDOR