Page 42 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 42
Tesătoria de mătase din Deva. Tînăra Mariana Munte a se detaşează în ritului tova
Anul XXXVI, nr. 8 398 DUMINICA, 11 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani răşelor ei, prin hărnicie, responsabilitate in muncă şl calitatea bună a. ţesăturilor execu
I tate de ea.
SĂ INTÎMPINĂM CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI
r
CU REAUZAREA EXEMPLARA A SARCINILOR DE PLAN
Drumurile noi spre cărbune - ÎN AVANS FAŢĂ SUCCESE ÎN ducţie marfă industrială
de 10,1 milioane lei, au
DE PREVEDERI
ÎNTRECEREA livrat fondului pieţei măr
Oamenii muncii din ca furi dc 14,8 milioane lei.
.artere vitale" pentru producţie drul Grupului întreprinde SOCIALISTĂ De menţionat că, în pe
rilor de gospodărie comu
rioada la care ne referim,
nală şi locativă rapor la nivel de uniune, s-au
Comunistul Gheorgho eiu, Gheorghe Stolnicii, Ioan ceastă lucrare se folosesc, tează, pe perioada care a desfacere-comerţ şi pres realizat în plus faţă de
tări servicii pentru popu
Rancea, inginer şef cu se Chiriţă şi al celorlalţi 22 în premieră, burghie fabri trecut din acest an, im laţie de 45,2 şi, respectiv, Plan 750 noi produse în
curitatea minieră la între ortaci ai lor, din brigada cate de atelierul mecanic portante depăşiri la prin fi,4 la sută. ramurile confecţii, trico
prinderea minieră Aninon- condusă dc Mikloş Bokor, al întreprinderii, perforîn- cipalii indicatori de plan. taje, artă populară, maro-
sa, ne mărturisea : „Cuvân care în numai 40 de zile du-se găuri lungi de 2,3 Ea volumul total de MEŞTEŞUGARII chinărie, încălţăminte,
tul vital ar sublinia cel au „tăiat" Un drum de 180 m. Media zilnică de înain producţie prestaţii s-a în HUNEDOKENI
mai bine, in momentul de ml către un abataj bogat: tare realizată de cele două registrat o depăşire de 8 mobilă ş.a. O contribuţie
faţă, importanţa deosebită 200 tone de cărbune pe zi! brigăzi, împreună, este de la sută, la gospodăria OBŢIN NOI SUCCESI-: importantă la obţinerea
a lucrărilor de pregătire şi Exemplul acestui microco- 4 m. Ortacii lui Nicolae comunală şi producţia Colectivele de muncă acestor frumoase succese
deschidere desfăşurate în lectiv a fost urmat şi de marfă industrială de 7,5 ale Uniunii judeţene a Şi-au adus-o lucrătorii
subteran. Pentru colectivul altele. Minerii din brigada Suciu execută o galerie şi, respectiv, 7 la sută ; cooperativelor meşteşugă cooperativelor „Straja"
unităţii noastre este vital lui Anton Moidovan au transversală în straturile s-au realizat, de aseme reşti au realizat peste Lupeni, „Drum nou" Hu
nea, creşteri de 13,5 şi,
să se ajungă cit mai grab terminat o galerie direcţio respectiv, 5,3 la sută iu prevederi, o - producţie nedoara, „Haţegnna" Ila-
nic la zăcămintele noi de nală în culcuşul stratului MARIN NEGOIŢÂ
prestări construcţii şi marfă totală în valoare ţeg, „Prestarea" Nimeri» şi.
gospodărie locativă, iar la dc 12 milioane lei, o pro „Streiul" Călău.
(Continuare în pag. a 2-a)
Dinamism şl împliniri
Iii
cărbune, în scopul recupe 3, blocul 3, orizontul 10.
la im
rării restanţelor". Galeria principală Aninoa-
Aceeaşi idee a fost ex sa, de la orizontul 11, cu o socialiste
primată şi de alţi interlo lungime totală de 500 m, CONGRESUL
cutori. A existat, cîndva, a fost reprofilată (de
o concepţie dc muncă neco 5 mp la 10 mp) — fiind
respunzătoare, unilaterală. pus în funcţiune orizontul în spaţiul hunedorean
S-a pus accent doar pe de transport unde este co
sectoarele de producţie şi lectată toată producţia sec AL PCR
au fost neglijate „drumu torului II şi o parte (600 t)
11
rile' spre noile cîmpuri de din cea a sectorului I. Aici
cărbune. „Unele brigăzi de trebuie remarcate colective, SIMERIA. Liniile de forţă ale impinirii unui destin luminos
la investiţii — ne spunea le mai multor brigăzi —
subinginerul Nicolae Zgura, cele conduse de Ioan Su-
şeful acestui sector — au ceveanu, Ioan Uţcscu, Con Zeci de linii paralele se lui Simeria, cel care, in care lucrăm la calea fe că altele sint şi rezultatele.
fost mutate în abataje. Nu stantin Ilieş, Szallay Arpad, întilnesc - sfidind parcă o urmă cu 40 de ani, copil rată ne mindrim că dacă ■ Pentru toţi oamenii muncii
a existat o corelare între Petru Bora, Mircea Malea axiomă din geometrie — fiind alerga după trenuri astăzi oraşul este aşa cum care lucrează in transpor
activitatea de extracţie şi şi Teodor Sacotă. în punctul în care, pe harta cu gindul că va veni o zi il poate vedea oricine, de tul feroviar simerian, fie
cea de pregătiri. Acum sc Minerii lui Alexandru feroviară a ţării apare în care va avea o locomo la „csfers" se trage /“. acar, mecanic, lucrător din
simte... în ultimul timp Gaboş lucrează Ia adînci- înscris numele Simeria. tivă a lui... Şi a continuat : Răminen in că la... „celere" echipele de întreţinere, dis-
însă sectorul nostru a fost rea cu încă 70 m a puţu Nimic intimplător in ale pozitor, sau electromecanic,
întărit şi avem certitudinea lui principal „Nord" (între gerea ca punct de pornire succesele pe care le' rapor
că situaţia se va redresa. orizonturile 9 şi 11). în $ a reportajului nostru a Reporteri ai ziarulu i pe magistralele tăm acum, in preajma des
Mai avem un minus de 218 ultima lună ei au realizat imaginii formate din mul dezvoltării judeţului chiderii lucrărilor marelui'
m, faţă de preliminarul 16 m săpare şi 20 m beto- ţimea liniilor de cale fera forum al comuniştilor, con
anual, pe care îl vom recu nare, cifre duble faţă de tă ce brăzdează oraşul. Am stituie tot atîtea motive
pera" . rezultatele anterioare. O avut in vedere faptul că, ,,Pe aici trec ih fiecare zi şi, in turnul de comandă al de mindrie pe care ni le
Au fost intensificate toa parte din' brigăzile amintite oriunde in ţară, chiar şi zeci de trenuri, iar dintre gării, in faţa luminoschemei, dă sentimentul datoriei im-
te lucrările de investiţii. se află, în prezent, în alte pentru cei care au trecut cele de călători — de la stăm de vorba cu Angelica plinite : la staţiile C.F.R.,
Animate dc apropiatul fo încleştări. Ioan Uţcscu şi prin Simeria... in goana „internaţional" pină la Piscoi, impiegat de miş planul pe acest an la tone
rum al comuniştilor români, ortacii săi execută un plan trenului, numele oraşului cursele muncitoreşti - nu-i care : „Da, este intr-adevăr, expediate a fost depăşit
brigăzile minereşti care ac înclinat, de 400 m lungime, de astăzi înseamnă doar unul să nu oprească. Asta alia munca noastră de as- cu peste 21 000 tone, în
ţionează în acest domeniu pentru transportul cu benzi ,,un important nod de cale o ştiu şi copiii din oraş, ce ţări faţă de ce au „prins" condiţiile in care s-au re
pot raporta deja cîteva între orizonturile 9 şi 11 ferată din ţară". să zic de noi, cei care veteranii. Staţia noastră dus staţionările vagoanelor
realizări dc prestigiu. Este mediu, în culcuşul stratu ,,1n goana trenului nu cunoaştem Simeria de pe este prima din întreaga Re Io in că rea re-descârcare, a
cunoscut pe toată Valea lui 3, blocul 2. în con- trece nimeni prin oraş vremea cind era o comună gională C.F. Timişoara care sporit încărcătura statică
Jiului recordul minerilor, trafront acţionează brigada ne-a corectat mecanicul ds a Devei, sau mai înainte, a fost centralizată elactro- MIRCEA DIACONU
Constantin Tita, Radu'Pîr- lui Ion Maneliuc. La a- locomotivă Ioan Sevestrian un cătun - colonie de ce dinamic, in 1960, şi apoi
unul dintre veteranii Depou■ ferişti. Nu-i vorbă, toţi cei automatizată. Se înţelege (Continuare în paq. a 2-a)
Foto N. GHEORGHIU
