Page 43 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3«
Pag. 2
PROIECTUL DE DIRECTIVE
Liniile de forţa ale împlinirii unui destin luminos ALE CONGRESULUI AL Xlll-LEA AL P.C.R.-
ÎN DEZEATEREA OAMENILOR MUNCII IJU
11 NOII5
(Urmare din pag. 1) comotivelor şi vagoanelor, prelucrata, „i se dă valoa începutul unei epoci de
noul este la el acasă şi rea care o merită“ - cum măreţe transformări pentru Scrisori de la cititorii ziarului 8,30 Mult e
moaşă..
pe osie cu 0,3 tone şl a aici, la I.M.M.R. Noi sînt spunea ing. Ana Muk chipul tuturor localităţilor 9,00 Almanii
crescut tonajul brut pe tren condiţiile de muncă ale pentru a purta apoi peste ţării, anul in care patria Toate unităţile agricole să 0,30 De sin
de marfă cu 33 tone, planul celor 2 000 de muncitori, ca hotarele ţării faima bineme şi-a ales drept cîrmaci pri f <),00 Viaţa
de transport al Depoului şi locurile în care îşi des ritată a sutelor de oa ceput pe ctitorul noii Româ color)
de locomotive a fost de făşoară ei activitatea. Şi meni ai muncii de aici, nii, tovarăşul Nicoiae ,
păşit cu mai bine de 2 000 pentru cei mai vechi me „artişti in meserie, creatori Ceauşescu. Atunci, în 1965, 1 obţină producţii vegetale 11,15 Muzica
tone brute/km echivolente“. seriaşi din întreprindere fie ai unor adevărate opere Simeria însemna doar 132 i 11,45 Lumea
Alte linii paralele — răria, slrungăria şi cazan- de artă" — cum i-au numit, apartamente, astăzi numărul i o Telefiln
(lan
pasarela pentru pietoni din geria rudimentare sint de nu o dată, parteneri ex lor a trecut de 2 200; la > si animale cît mai bune 13,00 Telex
apropierea gării şi, res domeniul istoriei unităţii". terni dintre cei mai exi realizările din prestările de ţ 13,03 Album
pectiv, arcul de beton peste loan Tămăşloni, Petru genţi. „Amănunt" care vine servicii pentru populaţie i Am studiat şi dezbătut cu 1982, am livrat cu 2 000 hl ţial col
care maşini şi oameni tra Itul, loan Spancioc, Miron şi el să confirme că „Mar aveam trecut un mare... zero, / toţi comuniştii, cu membrii mai mult. A crescut simţi 14,00 Telcspo
18,40 Micul c
versează păienjenişul de Pepenar, Nistor Irinca, me mura“ este o altă linie de astăzi înscriem 30 milioane ţ cooperativ%lor agricole de tor in ultimii trei ani pro mici
linii ferate - ne conduc seriaşi de bază din secţia I forţă în dezvoltarea econo lei". I producţie, cu mecanizatorii, centul de natalitate la bo • Spcctac
... in acelaşi punct : oraşul, montaj cisterne, ne-au vor mică a Simeriei. Şi din nou imaginea me- } lucrătorii din fermele între vine, ajungind în acest an rar-cori
2 noul oraş de fapt, cel care bit cu căldură despre mun Despre alte asemenea li ridianelor Pămintului. Por• I prinderilor agricole de stat la 83 ta sută. 19,00 Telejuri
lor)
poartă întipărite clar pe ca lor, despre cum înţelege nii ne-a vorbit şi tovarăşul nite dintr-un pol pentru a J şi specialiştii din Consiliul Faptul că realizările din 19,20 o epoc.
chip urmele înfăptuirilor un colectiv fruntaş pe în Pavel Irimie, primarul ora se intiln'i în celălalt pol şi unic agroindustrial Geoagiu zootehnie au sporit se dato- tor, o i
• Ccauşcs
măreţe din cei 30 de ani treprindere să contribuie la şului : „Am să mă folosesc iarăşi... Liniile de forţă ale prevederile proiectului de Di reşte, în principal, creşterii 19,40 Cîntarei
de la declararea Simeriei sporirea rezultatelor pe şi eu de termenul acesta - devenirii Simeriei pornesc rective ale Congresului al preocupărilor privind asigu spectaci
ca aşezare urbană. care comuniştii, toţi oame „finii de forţă“ - pentru a şi e/e dintr-un pol, din cen Xlll-lea al partidului, cu deo rarea furajelor, moderniza 20,20 Film ai
in flăci
Fără a avea nimic obse nii muncii din cea mai pu releva succint dar edifica, trul vital care este Partidul sebire cele privitoare la dez rea fermelor, dotarea lor cu 21,35 Ţară de
siv sau ostentativ, liniile ternică unitate a Simeriei le tor drumul înnoirilor, mai Comunist Român, şi se Intil- voltarea agriculturii in cinci noi construcţii şi instalaţii. lodli pc
parolele apar iminent in aduc drept omagiu apro corect spus al înfăptuirilor nesc şi se împlinesc in nalul următor şi în perspec Numai în ultima perioadă 21,50 Tclcjuri L
lor)
imaginile care se formează piatului eveniment din viaţa pe care Simeria le-a cu viaţa demnă şi mereu mai tiva anului 2000. Toate o- s-au executat in regie pro 12 NOIEJ
pe retina ochiului. Sint, pen partidului şi a ţării, Con noscut în cei 30 de ani de prosperă a oamenilor. Iar biectivele prevăzute sînt a- prie investiţii de peste 4 mi
tru cine ia cunoştinţă mai gresul al Xlll-lea al P.C.R. cind a devenit oraş. Astfel, rezultatele muncii lor, viaţa preciate in unanimitate, iar lioane lei, concretizate in in 20,00 Telcjuri
lor)
îndeaproape de ceea ce Nu au uitat să amintească unităţile agricole simeriene fericită pe care o trăiesc hotărîre a noastră este de a troducerea în toate termele 20.20 Actualii
înseamnă Simeria anului şi despre laboratorul de a- se constituie intr-o puterni se întorc cu mulţumire la acţiona cu întreaga capaci a alimentării cu apă, in mie
1984, liniile de forţă ale naliză, defectoscopia ultra- că linie de forţă, al cărei locul din care au pornit. tate de muncă şi de voinţă construcţia de padocuri şi 20,35 Tezaur
împlinirilor din viaţa eco- sonică, oficiul de calcul aport ia autoaproviziona- Tot astfel, locuitorii Sime- pentru înfăptuirea lor. copertine, in realizarea a 9 21,05 Roman-
nomico-socială, din întreaga pentru prelucrarea automa rea localităţii şi la fondul riei de astăzi îşi îndreaptă Realismul obiectivelor în iinare a cite 250 tone capa Polo“ (,
devenire a oraşului. tă a datelor... centralizai al statului se glodurile lor cele mai Iru- scrise in proiectul de Di citate fiecare, introducerea 21,55 Orizont
' „întreprinderea noastră Alun, Banpotoc, Ruşchiţa, traduce, numai în acest an, moase, rezultatele deosebite rective, încadrarea lor armo mulsului mecanic, a unor fie
este, ce-i drept, cea mai Băiţa, Moneasa, Căprioara prin 1 400 tone carne, 5 000 obţinute în muncă, spre nioasă in direcţiile tundă- Unii cu racleţi pentru eva 22.20 Tclejuri
lor)
vîrstnică unitate economică - Cehoslovacia, Polonia, hl lapte, 2 400 tone cartofi, partidul comunist, spre con mentale ale dezvoltării ge cuarea dejecţiilor şi altele. 22,30 închide]
si meri ană - allăm de la Ungaria, Libia, Irak, Egipt, I 630 tone■ griu, 1 950 tone ducătorul său încercat, tova nerale o ţării reflectă preo In scopul asigurării furaje lui
ing. Liviu Bădilă, inginerul S.U.A., R.F. Germania, El sleclă de zahăr ş.a. răşul Nicoiae Ceauşescu, cuparea constantă a condu
şef al întreprinderii meca veţia. Aparent nici o legă Drumul deveniţii oraşului avind certitudinea că apro cerii partidului, personal a lor s-a acordat o atenţie
nice de material rulant tură in respectiva succesiu este puternic marcat de li piatul Congres al Xlll-lea i t o v a r ă ş u l u i Nicoiae mai mare creşterii producţiei
Simeria. Chiar dacă au tre ne. Şi totuşi, „mediatoa- niile verticale pe care con al P.C.R. înseamnă o nouă 1 Ceauşescu, pentru ridicarea de masă verde pe pajiştile
cut 100 de ani de la în rea", veriga de legătură structorii de case le-au în treaptă in devenirea în- ţ continuă a economiei româ naturale, executindu-se lu
fiinţare, cînd Atelierele este întreprinderea „Mar făptuit începind din anul tregii patrii, in împlinirea 1 neşti, pentru modernizarea a- crări in complex in valoare BUCUUEŞ'J
C.F.R. însemnau 20 de me mura" Simeria, locul in care de referinţă pentru toţi si- dorinţei de pace, bunăstare j griculturii. de peste 500 000 lei, care au Uf tea in
in
suprainsăminţări,
constat
seriaşi care lucrau la repa materia primă extrasă din merienii - 1965, anul isto şi progres ce-i animă pe ţ Această grijă permanentă fertilizări, semănarea pajişti pre__. ; 8,00
rarea şi întreţinerea lo măruntaiele carierelor este ricului Congres al IX-lea, toţi fiii României socialiste. t se materializează şi în uni lor din preajma fermelor zoo mul satelor;
tăţile agricole care compun tehnice, curăţări de păşuni. duminical;
pentru lo|i;
Consiliul unic agroindustrial nai; 13,15 Or
Geoagiu. In ultimii ani, a- Realizările obţinute atît in zică uşoară
producţia vegetală cit şi in "‘«Hiiiii; 13,3
vind sprijinul statului in me
- CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA canizarea şi chimizarea lu cea animală puteau fi însă V. i o a; 10,00 i
femeilor; io,:
crărilor, in asigurarea semin mai mari dacă ne mobilizam 17.00 Clubul
mai activ, dacă acţionam mai
ţelor de calitate superioară, energic pentru generalizarea Buletin de ş
pen
zicoteca
Arăturile de toamnă - Drumurile noi spre cărbune in acordarea unităţile noas experienţei bune pe care au Radiojurnal;
asistenţei
de
specialitate,
lele
trasor
Romos
şi
dobîndil-o
C.A.P.
tre au obţinut sporuri însem
grabnic încheiate! nate la producţia vegetală şi Geoagiu-, in unele domenii. Loto; 20,20
scenă a ţări
ţinut de laur
Membrii cooperatori, meca
„artere vitale“ pentru animată, la dezvoltarea bazei nizatorii, lucrătorii din fer lului naţioi
României";
tehnico-materiale,
la
întări
Cea mai importantă ac vita tea mecanizatorilor rea tor economico-organiza- mele agricole de stat, spe melodiilor;
ţiune pe ogoare în aceste Alexandru Gruia, Ioachim producţie torică. In anul 1984, faţă de cialiştii, toţi oamenii muncii nări; 22,00
zile este efectuarea arătu Junie, Aron Faur, Petru 1982, producţiile vegetate dih Consiliul unic agroindus 22,10 Panoi
22,25 Muzică
rilor adinei de toamnă. Pleoţ, Mihai Scroboniţă şi (Urmare din pag. 1) mecanizate şi al altor uti medii la hectar obţinute au trial Geoagiu, vor acţiona Buletin dc
Tovarăşul Gheorghe Viţă, alţii. Interlocutorul ne-a laje grele". fost mai mari cu 875 kg la pentru a transpune in viaţă 5.00 Non ste
directorul S.M.A. Hunedoa spus că arăturile adinei 3—5, blocul O, la orizon „Mişcările" consemnate orz, cu 922 kg la griu, cu orientările şi indicaţiile se
ra, ne-a vorbit despre mo de toamnă se apropie de tul 9, iar brigada lui Petru mai sus sînt doar o parte 979 kg la porumb, cu 4 211 cretarului nostru general,
dul cum este organizată şi sfirşit şi că se face o lu Bora execută o lucrare ase din activitatea febrilă pe kg la cartofi. Pe baza aces t o v a r ă ş u l Nicoiae
cum se desfăşoară această crare de bună calitate. mănătoare la orizontul 10. care o desfăşoară în aceste tor creşteri am realizat şi Ceauşescu, pentru a îndepli
lucrare. La C.A.P. Cinciş, Marin De circa o lună, minerii zile colectivul I. M. Ani- depăşit planul la fondul de ni neabătut hotăririle Con
— în această toamnă tre Vlad, preşedintele coopera conduşi de Constantin Ilieş noasa, pentru a Intîm.pina gresului al Xlll-lea al parti DEVA : 1
buie să ogorîm o suprafa tivei. arăta că efectuarea „merg“ de la orizontul nr. cum se cuvine marele fo stat la orz şl porumb şi am dului. In acest fel susţinem Dragostea şi
ta' ’TIJNEDi
ţă de 1 044 ha — ne-a spus arăturilor se desfăşoară în 11, către orizontul 12. rum al comuniştilor ro livrat cu 1 524 tone de griu cu fapte de muncă realege b Iubire
1
interlocutorul. Pentru ca ritm susţinut, evidenţiin- „Deschidem o galerie de mâni. în numele ortacilor şi 418 tone cartofi mai mult rea iubitului nostru conducă (iV. rrn, sa
ţea patriei, •
lucrarea să cunoască o vi du-se mecanizatorii Petru 90 m — ne-a declarat şeful săi, şeful de brigadă loan decît în 1982. tor, t o v a r ă ş u l Nicoiae tră (Modern,
In momentul de faţă, pe
teză zilnică sporită am or Drămnesou, Nicolac Vlaicu, de brigadă — către planul Suceveanu ne-a rugat să total consiliu unic, avem rea Ceauşescu, ta apropiatul fo 20 (Flacăra);
ganizat formaţii mari de Doinei Pop, Eugen Florin- înclinat. Va fi o galerie consemnăm şi următorul rum ai comuniştilor români, gerătoare (/l
tractoare în care se mun- caş şi alţii. lizate şi depăşite electivele ŞANI : Sal:
de acces. Apoi, pe planul angajament : adfneirea ta bovine, iar la fondul de în suprema funcţie de se ring); să i
înclinat se va instala un puţului orb nr. 9 (200 m) stat am livrcrt cu 25 tone cretar general al partidului. dragoste de
C.U A.S.C. HUNEDOARA transportor cu bandă de între orizonturile 11 şi 14 mai multă carne decit era Locotenent <
Li
iembric);
1 400 mm şi o linie de cale se va termina în cinstea planificat. Am depăşit şi li AUREL DOBOŞ tismentul
ferată care va asigura chiar Congresului al XIIT-lea al vrările la lapte de oaie, iar preşedintele C.U.A.S.C. (Cultural); t
roş te de cum se ivesc zorii — Cu ce se ocupă coopo transportul ' complexelor partidului. la lapte de vacă, faţă de Geoagiu tierul veselie
A
pînă seara ia orele 21—22 ratorii ? — întrebăm. LONEA: P
(Minerul);
pe ogoarele cooperativelor — Lucrează la tăierea ai o inimă c:
agricole de producţie din spinilor şi lăstărişului din Se impun măsuri energice pentru asigurarea cltoresc); AF
Pestişu Mare, Pestişu Mic. păşuni şi fineţe. loan Si-, panică, vă
toresc);
URi
Gineri şi Izvoarele. mion, Leonora Gherman, nea Zuzuc (R
— Ce suprafaţă s-a ogorît Victor Vlad, Samoîlă Viţă iernatului animalelor! Febra auruli
pînă acum ? şi mulţi alţii muncesc ia şic) ; CURAI
de
pădure
— Aproape 800 lui. Vi curăţarea şanţurilor şi ca- Peste puţin timp anima dar sînt puţine. De fapt, Fînarul din preajma adă se va descurca unitatea cu ORAŞTIE ;
teza de lucru este de 60— n alelor. lele vor intra la întreţine ar trebui schimbată aproa posturilor avea acoperişul furajele în acest an ? „Mai mijloacele (
70 ha zilnic. Mecanizatorii — în cîmp am văzut rea în stabulaţie. La aceas pe toată ţigla de pe acope lipsă pe unele porţiuni. avem de adus de pe deal (Flacăra); C
noştri muncesc cu hărni puţini oameni. tă dată, practic, adăpostu riş. Dar n-ani avut". Fructe de pi
Aflăm că plăcile de azbo
B
cultură);
cie, străduindu-se să facă — Puţini, pentru că, deşi rile trebuie să fie pregătite. Instalaţie de apă există ciment au fost smulse de 20 tone de otavă, pe care fierbinte al
încă n-am reuşit s-o trans
o lucrare de cea mai bună am anunţat că trebuie să Cum s-a realizat acest lu in grajd, dar nu funcţio vînt. „Acum, abia am portăm — arăta inginerul BRAZI: Cr
calitate. Dorin Pop, Vasile curăţăm păşunea numită cru la C.A.P. Orăştioara nuită; CAI
Mihăilă, Sabin Crăciunescu, „După baraj" n-au venit la de Sus? nează. La întrebarea: de procurat alte plăci — pre şef al cooperativei. De Pană Albă (
ră); SIMERL
unde beau vitele apă, bri-
Sabin Ciupe, loan Pleoţ, lucru decît 10—15 coope ciza Elena Vişescu, ingine asemenea, grosiere am de reşul); ILI
Ştefan Grădinara, loan Gîş- ratori. Sînt în sat oameni Starea actuală a adăpos pozitat mai mult cu 25 (Lumina) ţ
tone".
leanu, Vasile îtaicu, loan care în această toamnă turilor şi a bazei furajere lebădă iama
Surmănaru, Constantin şi n-au venit Ia munca cîmpu- atestă că multe au rămas C.A.P. ORĂŞTIOARA DE SUS Cum furajele puse la
loan Larion, Gheorghe lui ; Virginia Sîrb, loan de făcut aici, în scurtul adăpost pînă acum nu pot
Mihai şi alţii se numără Jurcoane şi alţii. timp, pînă la intrarea vite gadierul ne răspunde : „De rul şef al unităţii — şi în asigura furajarea corespun
printre cei mai vrednici. lor în stabulaţie. Pereţii zătoare a animalelor, este
Efectuarea ogoarelor ar aici, din rîu, că-i aproa cîteva zile, cu ajutorul celor necesar ca, în cel mai
Ana Munteanu, preşedin putea înainta în ritm mai grajdurilor şi stilpii din pe. Dar la iarnă o să avem care ne patronează, vom scurt timp, conducerea Timpul pri
II
azi,
noi
tele C.A.P. Buituri. nc spu intens, dar o seamă de interior nu arătau a fi fost necazuri, că tare greu se acoperi şi fînarul. De fapt, Vremea va :
nea că arăturile adinei de mecanizatori cum sînt Do- văruiţi de multă vreme. sparge gheaţa" (?!). în două săptămîni vom în C.A.P. Orăştioara de Sus, frumoasă cu
toamnă s-au încheiat pe mocoş Varga, Cornel Lttză- „Am văruit în vară, dar Vorbind de acest aspect, cheia toate lucrările nece toţi factorii implicaţi în Vintul va sui
toate suprafeţele planifi roni, Mihai Tenciti şi Va- s-au murdărit — vine ime trebuie să arătăm că, de sare în sectorul zootehnic, munca din sectorul zooteh derat din si
cate, iar cooperatorii — sile Hălăştuan, lipsesc- diat replica brigadierului aproximativ patru ani, în asigurînd condiţii bune nic să ■ ia măsuri pentru Tempcraturili
fi
cuprinse
printre care. Ionel Mun- frecvent de la lucru. Con Antonie Trosan. I-om mai incinta sectorului zootehnic pentru stabulaţia vitelor". asigurarea furajelor în grade, iar ce
teanu. Remus Popa, Aron ducerea S.M.A. trebuie să vărui, din nou, zilele aces există o instalaţie cu pom Pînă la zi s-au asigurat structura şi cantităţile pre tre —1 şi 4 g
Zeicti, Ilie Alic şi alţii acţioneze cu hotărîre pen tea"... Acoperişul graj pă electrică, dar aceasta nu 280 tone de fin, 640 tone văzute. De asemenea, este ţa, condiţii d
muncesc la tăierea spinilor tru a întări ordinea şi dului este tot ciuruit. Ni funcţionează deoarece fîn- de suculente şi 367 tone de necesar să se efectueze La munte ;
si lăstărişului de pe păşune. disciplina, pentru ca toate se spune că n-au fost com tîna din care se trăgea grosiere pentru efectivul de toate remedierile la adă şoară răcire
porar noros,
Petre Gheorgoni, pre tractoarele să fie utilizate pletate ţiglele sparte, din apa, executată într-un Ioc 252 bovine şi 516 ovine. posturi pentru a asigura taţii sub for
şedintele cooperativei agri clin plin la efectuarea ară lipsă de material. Dar, nu tocmai potrivit, a secat. Adică, mai puţin cu 55 to iernatul animalelor în con ţii. Vintul va
moderat din
cole de producţie din Iz turilor. lingă grajd vederii stivuite De atunci, pompele stau şi ne de fîn şi 238 tone de diţii bune. teorolog de s
voarele, se afla în cîmp şi cîteva sute de ţigle. „Aşa-i ruginesc, iar î ti grajduri suculente decît necesarul Petru.
coordona îndeaproape ncti- TRAIAN BONDOR — vine, din nou, replica —, nu este apă. stabilit prin balanţă. Cum MIRCEA LEPADATU