Page 45 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 45
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 398 « DUMINICĂ, 11 NOIEMBRIE 1984
..................—
1 AZI, ETAPA A 12-A A DIVIZIEI A LÂ FOTBAL
% »
. Duminică; în campiona mătoarele meciuri : F.G.
I
% tul diviziei A la fotbal sint Bihor Oradea — Gloria Bu
eta
meciurile
programate
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. Acţiuni în favoarea păcii, pentru 1 pei a 12-a, în centrul că zău ; Politehnica Timişoa
»» reia ~'se află cuplajul inter- ra — F.C, Olt ; A.S.A. Tg.
în Comitetul pentru probleme politice şi de realizarea dezarmării \ bucureştean ;:ce se va des-' Mureş — F.C.M. Braşov ;
Corvinul Hunedoara — Po
securitate a fost prezentat oficial proiectul de OSLO 10 (Agerpres). — DELIII 10 (Agerpres). — % făşura pe : stadionul • „23 litehnica Iaşi ; Chimia Rm.
rezoluţie, iniţiat de România, „Reducerea „Armele nucleare — un pe Sub lozincile „Nu pregătiri \ August" începînd de la ora- Vîlcca — F.C. Baia Ma^-,
ricol pentru întreaga ome lor unui război nuclear !“, 12,00. în deschidere, Rapid S.C. Bacău — Jiul Petro
bugetelor militare" va primi replica Sportului
nire" — sub această deviză „Nu cursei înarmărilor nu şani ; F.C. Argeş Piteşti —
NAŢIUNILE UNITE. Tri călăuzească activitatea sta la Oslo s-a deschis o ex cleare !", în statul indian Studenţesc, în continuare Universitatea Craiova. Me
misul Agerpres, N. Chilie, telor în procesul de înghe poziţie documentară de fo Kerala a avut loc un marş urmînd să se dispute der- ciurile vor începe la ora
pentru pace, împotriva pe
transmite: în Comitetul ţare şi reducere a bugete tografii înfăţişînd bombar ricolului unui război. Au bi-ul dintre Steaua şi Di- 14,00. .
pentru probleme politice şi lor militare. Aceste princi damentele atomice de la participat activişti ai di namo.
de securitate al Adunării pii propuse de ţara noastră Hiroshima şi Nagasaki. Ex verselor partide politice şi în ţară vor avea Ioc ur (Agerpres)
Generale a O.N.U., a fost în Comisia O.N.U. pentru poziţia va prilejui prezen organizaţiilor obşteşti, oa
prezentat oficial proiectul dezarmare urmăresc să con tarea de filme privind ur meni de ştiinţă şi cultură,
de rezoluţie intitulat „Re tribuie la armonizarea po mările bombardamentelor care au parcurs 500 km. în
ducerea bugetelor militare", ziţiilor statelor, la sporirea atomice şi seminarii pe te tre localităţile Kasaragoda
Iniţiat de România, la care încrederii şi la crearea con ma rolului O.N.U. în lupta şi Kottaiama, şi au partici COOPERATIVA DE PRODUCŢIE
s-au raliat, în calitate de diţiilor favorabile pentru pentru dezarmare. pat la numeroase mitinguri’
coautoare, alte 14 state prin trecerea neîntîrziată la ne MEŞTEŞUGĂREASCĂ „MOŢUL" BRAD
tre care Austria, Bangla gocieri efective de îngheţa în cuvîntul inaugural, organizate în principalele
desh, Columbia, Indonezia. re şi i-educere a bugetelor Kjell Magne Bondevik, mi oraşe prin care s-a trecut. strada Avram lancu, nr. 36
Nigeria. Peru, Sudanul şi militare în interesul stăvi nistrul culturii şi educaţiei „Astăzi este mai necesară
Suedia. Acest proiect de lirii cursei înarmărilor, al din Norvegia, a subliniat că ca oricînd unirea tuturor ÎNCADREAZĂ
rezoluţie a fost prezentat stimulării progresului eco arma nucleară constituie un forţelor iubitoare de pace
în cadrul dezbaterilor de nomic şi social al tuturor pericol real pentru toate pentru înlăturarea pericolu
la actuala sesiune a Adu naţiunilor, al întăririi pă popoarele şi a chemat la lui nimicirii civilizaţiei ® 1 responsabil unitate secţia tricotaje
nării Generale asupra punc cii şi securităţii internaţio adoptarea de măsuri con noastre într-o catastrofă nu
tului înscris pe agenda nale. cleară, se spune într-o de ® 1 responsabil unitate secţia pălării
O.N.U. în. baza unei iniţia în document este reafir crete privind eliminarea ei claraţie adoptată de parti-'
tive a ţării noastre. mată convingerea Adunării din viaţa planetei. cipanţii la marş. Condiţiile de încadrare sînf cele prevăzute
Proiectul, de rezoluţie, Generale că este posibil să de legile 12/1971 şi 57/1974.
depus de ţara noastră în se ajungă la acorduri de
colaborare cu alte state, reducere a bugetelor mili Elysee au luai sfîrşit con Informaţii suplimentare la sediul cooperati
cheamă toate ţările să-şi tare fără a se aduce pre vorbirile oficiale dintre pre vei, telefon 50791.
mobilizeze voinţa politică judicii dreptului statelor la şedintele Franţei, Francois
şi să coopereze de o ma securitate nediminuată, la Mitterrand, şi primul minis
nieră constructivă pentru a autoapărare şi suveranitate, tru al Italiei, Beltino Craxi,
se ajunge, prin negocieri subliniindu-se ideea că re m BUDAPESTA. - La Bu care a efectuat o vizită la
de fond, la acorduri con sursele materiale şi umane dapesta au avut loc con Paris. Au fost examinate
vorbiri
Janos
între
crete de îngheţare şi redu eliberate prin diminuarea Kadar, probleme legate de coope
cere a cheltuielilor militare. cheltuielilor militare se cer prim-secretar al C.C. al rarea economică dintre cele
De asemenea, documentul realocate pentru progresul P.M.S.U., şi Wojciech Ja- două tari.
cheamă Comisia O.N.U. economic şi social al tu ruzelski, prim-secretar al NAŢIUNILE UNITE. -
pentru dezarmare să conti turor naţiunilor, în primul C.C. al P.M.U.P., preşedin Comitetul O.N.U. pentru
nue şi să finalizeze elabora rînd al ţărilor în curs de tele Consiliului de miniştri drepturile omului a adoptat
rea principiilor menite să dezvoltare. al R.P. Polone, care a e- o rezoluţie chemînd toate
iectuat o vizită în R.P. Un statele să recunoască drept
gară, anunţă agenţiile M.T.I. crime împotriva umanităţii
Plenara C.C. al P.C. Bulgar şi P.A.P. Părţile s-cu infor producţia, testarea, posesiu
mat reciproc în legătură cu nea, desfăşurarea şi utiliza
SOFIA 10 (Agerpres). — în legătură cu probleme sarcinile actuale ale con rea de arme nucleare şi să
La Sofia a avut loc o ple le cuprinse în Raportul strucţiei socialiste din cele pună capăt oricăreia din
nară a C.C. al P.C. Bul prezentat, plenara Comite două ţâri, evidenţiind cursul aceste activităţi, anunţă De
gar, transmite agenţia tului Central al P.C.B. a a- ascendent al relaţiilor bi partamentul pentru informa
B.T.A. Raportul Probleme laterale. S-a subliniat, tot ţii de presă al O.N.U.
le actuale şi de perspectivă doptat o hotărîre. odată că menţinerea păcii Comitetul a cerut, de a- COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
ale dezvoltării economice a C.C. al P.C. Bulgar a sub
şi securităţii în Europa, şi semenea, tuturor statelor să „DRUM NOU" DiN MUNICIPIUL
ţării pînă în anul 1990 în liniat necesitatea ca de la în primul rînd oprirea cursei ia măsuri urgente, afît uni
lumina situaţiei internaţio începutul anului 1985 să înarmărilor, constituie în lateral cît şi prin acorduri HUNEDOARA
nale actuale a fost prezen înceapă pregătirea Congre prezent un obiectiv prio între ele, pentru a elibera
tat de Todor Jivkov, secre ritar. omenirea de ameninţarea ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
tar general al C.C. al P.C. sului al XlII-lea al parti ^ PARIS. - La Palatul armelor nucleare.
Bulgar. dului. ® şef secţie croitorie îmbrăcăminte pentru
bărbaţi, categoria 4—5
Realitâţi social-economîce din ţările
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE în curs de dezvoltare # şef secţie reparat ceasuri, categoria 4—5
Mai încadrează urgent personal muncitor ca
o MOSCOVA. - Prime Germane asigură legătura ADDIS ABEBA. — în E- ADEN. — în R.D.P. Ye lificat în meseriile :
le vagoane de metrou din- stabilă a ţării cu 100 de ţiopia a fost declanşată o men au fost obţinute, în
tr-o nouă generaţie sint tes state de pe patru conti nouă etapă a campaniei ultimii ani, importante rea ® cizmar iâlpuitor
tate, în prezent, pe liniile nente - relatează agenţia pentru lichidarea analfabe lizări în domeniile creşte ® tîmplarî
moscovite. Ele sint cu trei ADN. Din porturile Rostock tismului. Problemele orga rii productivităţii muncii
tone mai uşoare decit pre şi Wismar, de la Marea nizării şi desfăşurării aces în economie. Potrivit sta ® zidari. ' t».
decesoarele lor şi au o ca Baltică, ele pornesc în curse tei importante acţiuni con tisticilor publicate la Aden,
pacitate de transport cu 25 regulate pe un număr de stituie subiectul unor dez peste 30 la sută din inves
de persoane mai mare. La 26 de rute spre diferite zo bateri în adunăi'i cetăţe tiţiile .celui de al doilea
manevra de frinare, noile ne ale globului, realizind neşti şi în presă. plan cincinal (1981—1985)
tipuri de metrou restituie o un sfert din transporturile -Desfăşurată sub deviza de dezvoltare economico-
parte' din curentul electric destinate comerţului exteri „Cine ştie carte învaţă pe socială au fost destinate
reţelei, ceea ce contribuie or al R.D.G. Cei peste alţii, cine nu ştie va fi în dezvoltării industriei ali
la scăderea consumului de 23 000 de marinari şi lucră văţat", în ultimii cinci ani mentare, construcţiilor- de
energia. tori portuari din R.D. Ger au fost obţinute rezultate locuinţe şi ocrotirii sănă
Cele 5 000 de garnituri mană intenţionează să e- remarcabile. Peste un mi tăţii. \W\
ale metroului sovietic tran fectueze, in acest an, ope lion de studenţi şi elevi VvV'
w
sportă zilnic aproximativ raţiuni de încărcare şi des din ultimele clase ale li ★ i___
, I 1 V
11,6 milioane de călători. ceelor s-au deplasat în cele ALGER. — în nord-estul
Anul acesta, in U.R.S.S. se cărcare a 25 000 000 tone Algeriei a intrat în func —i—!___L_
mărfuri, datorită moderniză mai îndepărtate colţuri ale
construiesc noi linii, cu o ţiune unul dintre cele mai
rii activităţilor portuare ma ţării pentru a contribui la
lungime totală de 33,3 km, lichidarea analfabetismu importante obiective ener
precum şi 26 staţii de me ritime, mecanizării, introdu lui, o grea moştenire a pe getice din ţara — barajul
trou. Aceasta reprezintă cea cerii tehnicii computerelor. rioadei regimului feudal. „El-Baraka“. El aprovizio dru, eliberată de 1.1VI.C. Ilircea,
O declar nulă.
(2954)
mai mare creştere din isto nează cu apă o regiune_ mica
ria metroului sovietic. © BEIJING. - Oraşul de Au fost învăţaţi să scrie industrială din această zo A N I V E R S A R E
coastă Ningbo, din provin şi să citească peste 11 mi nă şi va asigura irigarea p u b lic ita te
cia Zhehiang (R.P. Chine lioane de persoane, pro • Cu prilejul aniversării a
O SOFIA. - In primele centul de neştiutori de car a aproximativ 6 000 ha te 50 de ani de căsătorie a fami
nouă luni ale acestui an, ză), urmează să devină un renuri agricole. - V I N Z A K I liei învăţătorului Emerit, Riş-
organizaţiile şi intreprinde- important centru industrial te redueîndu-se, în perioa ★ cuţa Emilian, fiicele, ginerii şi
sănă
transmit
rile economice din R.P. Bul şi poartă maritimă a ţării, da de referinţă, de aproape DAR ES SAL A AM. • Vînd urgent casă, anexe nepoţii fericire şi multă călduros
tate,
un
garia au realizat o produc transmite agenţia China trei ori. Aeroportul din capitala gospodăreşti (grădină). Sime- „La mulţi ani (2943)
ţie netă cu 5,2 la sută mai Nouă. In acest scop, se ★ Tanzaniei, Dar cs Salâam, ria, strada Plevnci 32, zonă
liniştită, 250 m de la Şoseaua
mare decit in perioada si preconizează o puternică KUALA LUMPUR. — Naţională, şi rochie mireasă, D E C E S E
dezvoltare a infrastructurii, a fost extins şi modernizat.
milară a anului trecut, iar inclusiv a telecomunicaţiilor, Malayezia va înregistra o El poate primi astăzi a- talia 44—1G. Telefon G0007. (2914) • Familia Îndoliată aduce
aproape întregul spor de amenajarea unui aeroport, balanţă comercială poziti vioane . dintre cele mai un ultim omagiu dragului şi
producţie s-a obţinut prin vă în cursul acestui an, mari aflatp în dotarea li t» Vînd Dacia 1 310, neridi neuitatului soţ, tată, fiu şi
creşterea productivităţii a unor porturi, extinderea surplusul fiind cătimat la niilor aeriene internaţio cată. Deva, Aleea Patriei, bloc frate
apartament
telefon
2G,
E
2,
muncii. Producţia industria transportului public, a re 2,3 miliarde de dolari — 1G155, după orele 17. (2952) Stanca Mircea
lă a crescut cu 4,6 la sută, ţelei de transmisie a curen a declarat, în Parlament; nale. . Pe lingă vechiul ter o Vînd Dacia 1 100, stare in vîrslă de 39 ani.
ritmurile cele mai inalte tului electric şi de aprovi ministrul comerţului şi in minal, construit în,. 1954, bună. Deva, telefon 14794. Chipul lui blînd va rămîne
realizîndu-se in domeniile zionare cu apă. Se va a- dustriei, Tengku Razaleigh cu o capacitate anuală de veşnic viu în inimile noastre
construcţiilor de maşini, in corda prioritate moderniză 500 000 pasageri, .s-a mai P I E R D E R I Îndurerate. (29SG)
dustriei chimice, siderurgi rii şi reutilării întreprinde ITamza. Ministrul a preci amenajat unul nou, care o Familia îndoliată anunţă
ei, energiei electrice, rela rilor existente, proces care zat că, potrivit datelor pre2 va permite fluxul a 1,5 mi O Pierdut legitimaţie de ser Încetarea din viaţă a dragului
tează agenţia BTA. va dura pînă în 1990. O a- liminare, în primele şase lioane pasageri pe an. Ac-• viciu, pe mim rid Butnarii Ion, lor
tenţie deosebită va fi acor luni ale acestui an exce roportul din. Dar cs Salaam eliberată de E. M. Ghclari. O Pavel Ioan
O BERLIN. - Navele ma dată introducerii tehnologi dentul balanţei comerciale figurează acum pe listă declar nulă. (2947) din satul Boz.
ritime comerciale ale R.D. ei moderne. a fost de 1,24 miliarde de celor mai mari porţi ae © Pierdut legitimaţie de ser Inmormîniarea astăzi, 11 M-
dolari. riene din Africa. viciu, pe numele Szabo Alexan iembrio 1984. (2959)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodoi, Dumitru Gheonea, Tiberiu Isfrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |jiQS5_j
«EDAGŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str.Dr. PetruGroza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex a 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August,nr. 257.