Page 5 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 5
Vizita de Socrii a tovarăşului
Nicolae Ceaosesco In unităţi
9 '
economice şi institute
de cercetare in Capitală
T o v a r ă ş u l Nicolae Primul obiectiv înscris zite, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, secretar general în programul vizitei l-a Ceauşescu a analizai, îm
al Partidului Comunist Ro constituit întreprinderea preună cu ministrul con
mân, preşedintele Republi textilă „Dacia". strucţiilor de maşini, Petre
cii Socialiste România, a Analiza a cuprins pro Preoteasa, cu cadrele de
vizitat, vineri, 2 noiembrie, bleme principale privind conducere şi specialiştii
alte unităţi industriale şi creşterea şi modernizarea uzinei, modul cum se în
de cercetare ştiinţifică din producţiei textile, în con făptuiesc sarcinile pe aepst
Capitală. cordanţă cu dezvoltarea an şi pe întregul cinema),
Conducătorul partidului generală a industriei noas cum se acţionează pentru
asimilarea
a
fabricaţie
în
şi statului a continuat exa
Sâ intlmpinăm Coagresul al XIH-lea al partidului tre uşoare, cu cerinţele şi unor utilaje de marc com
in
exigenţele
beneficiarilor
minarea, cu conducerea u-
pentru
nor ministere economice, terni şi externi. plexitate petrolieră, industria
chimică,
pentru
eu realizarea exemplară a sarcinilor de plan centrale industriale de pro Ceauşescu a fost invitat să înfăptuirea programelor e-
v
T
o
a r ă ş u
Nicolae
l
fil, specialişti, a unor pro
bleme legate de introduce viziteze cîteva secţii de eonomice prioritare, pen
rea mai rapidă a progresu fabricaţie, precum şi ex tru creşterea eficienţei în
lui tehnic, ridicarea cali poziţia întreprinderii, care tregii activităţi. Muncito
tăţii produselor, sporirea înmănunchează o gamă rii, tehnicienii, inginerii au
SUCCESE ÎH ÎNTRECEREA SOCIALISTA re largă de ţesături, ce se re realizat cu succes principa
productivităţii
muncii,
indicatori
lii
pconomici
ducerea
de
consumurilor
materii prime şi materiale, marcă prin diversitatea mo pe 10 luni, o atenţie deo
cali
culorilor,
delelor
şi
DEPĂŞIRI a combustibililor şi ener tate şi bun gust. S-a re sebită acordînd, aşa cum a
Pentru minerii de la sectorul IV EA PRODUCŢIA gici electrice, creşterea efi comandat ca eforturile co indicat secretarul general
al partidului, realizării pro
SORTIMENTALĂ
Colectivele de muncă ale cienţei întregii activităţi, lectivului să fie concentra ducţiei marfă vîndută şi
onorarea la timp a tuturor
te cu precădere în direcţia
început anul 1985 Deva şi-au intensificat o- sarcinilor de export. realizării obiectivelor prio încasată, celei destinate
Staţiei de utilaj şi transport
exportului.
forturilc pentru a livra şan
tierelor de pe Valea Mure Pretutindeni, tovarăşul ritare care stau în faţa T o v a r ă ş u l Nicolae
şului cantităţi tot mai mari Nicolae Ceauşescu a fost industriei textile : folosirea Ceauşescu a fost invitat
Intre sutele de brigadieri ai Văii Jiului, Ştefan Alba
de materiale de construc înttmpinat cu cele mai cît mai eficientă a mate să viziteze cîteva dintre
de la I.M. Petrila, sectorul IV, se distinge, înainte de toa ţii. în cele 10 luni trecute calde sentimente de dra- . riilor prime, reducerea
te, prin rezultatele de excepţie pe care le obţine in ex din acest an, printr-o bu continuă a consumurilor cele mai importante sec
nă organizare a producţi goste şi recunoştinţă. Oa toare ale întreprinderii, pri
tracţia cărbunelui. In cele 70 luni trecute din acest an ei, colectivul de la S.U.T. menii muncii din între materiale, de combustibil şi
brigada destoinicului miner de la Petrila a dat ţârii su şi-a depăşit sarcinile de prinderile vizitate şi-au energie, diversificarea şi lej dc examinare a proce
plimentar planului peste 35 000 tone de cărbune. O de plan la producţia de agre exprimat, şi de această ridicarea permanentă a ca selor de fabricaţie, a teh
păşire care reconfirmă calităţile deosebite ale acestui gate minerale cu peste nologiilor promovate, ca re
'Z 500 mc, la panouri mari dată, prin emoţionante lităţii ţesăturilor, îmbună asigură o înaltă producti
om, ortac de nădejde pentru cei 70 de mineri din bri cu 2 900 mc, la materiale
gada sa, respectat şi preţuit de toţi cei ce-l cunosc. tcrmoizolante cu 200 mc, la manifestări, neţărmurita tăţirea finisajului, aplica- vitate şi calitate.
beton cu 2 C00 mc, la re- dragoste, stima şi recunoş rea unor tehnologii mo Secretarul general al
Citeva cuvinte schimbate cu acest miner, simplu la
condiţionări piese de schimb tinţa faţă de secretarul ge derne şi înnoirea produc partidului a indicat minis
vorbă şi cu mult bun simţ, au fost o adevărată bucurie cu 85 000 lei,. iar la con neral al partidului, pre ţiei, valorificarea supe terului de resort să studie
pentru noi : fecţii metalice cu 150 tone. rioară a produselor la ex
- A fost un „şut" bun - spunea harnicul brigadier, LUNĂ RECORD şedintele Republicii, care ze "posibilitatea extinderii
in urmă cu citeva zile, la ieşirea din schimb. Cu plusul ÎN PRODUCŢIE conduce cu înţelepciune şi port. noilor procedee tehnologice
de astăzi am încheiat „conturile“ cu '84. Ne face mare Amplificîndu-şi eforturile cutezanţă revoluţionară La plecare, secretarul ge şi în alte unităţi industria
în abataje pentru a extra destinele naţiunii pe calea le din ţară, a robotizării
plăcere sâ raportăm Minerului nostru de Onoare, tova neral al partidului a feli
ge mai mult cărbune pen unor operaţii, ceea ce va
răşul Nicolae Ceauşescu, că i-am ascultat sfatul, am ex tru ţară, minerii de la Le bunăstării şi păcii. citat colectivul unităţii şi
tras cărbune mult şi bun pentru economia naţională, în- nea întîmpină Congresul al Asemenea întregului po i-a cerut să acţioneze, în permite o reducere a con
XIH-lea al partidului cu por, reprezentanţii puter continuare, în vederea rea sumurilor de metal şi, im
deplinindu-ne cu două luni mai devreme — în cinstea frumoase realizări în pro
Congresului al Xlll-lea al partidului — sarcinile asuma ducţie. Beneficiind de o nicului detaşament munci lizării unor produse de o plicit, o creştere a efi
te pe acest an. bună organizare a activită toresc al Capitalei şi-au calitate tot mai înaltă, în cienţei, o ridicare a pro
- Este un frumos succes pentru care meritaţi felici ţii în subteran, o aprovi reafirmat dorinţa fierbinte condiţiile creşterii eficienţei ductivităţii muncii. De a-
corespunzătoare
cu
zionare
tări toti membrii brigăzii. A fost greu să obţineţi acest materiale a fronturilor de ca la apropiatul forum al economice a întregii acti semenea, s-a arătat că se
impune reducerea, în con
avans ? lucru, printr-o mobilizare comuniştilor t o v a r ă ş u l vităţi.
- Am muncit bine şi l-am obţinut. Imi cunosc cele exemplară a tuturor for Nicolae Ceauşescu să fie De aici, coloana de ma tinuare, a duratei dc exe
ţelor, în cursul lunii oc cuţie a utilajelor destinate
trei abataje, ştiu ceea ce trebuie făcut acolo cu ochii tombrie acest harnic co reales în suprema funcţie şini s-a îndreptat spre
incluşi. Iar ca mine sînt şi şefii ds schimb Mihai Gavri- lectiv a extras peste sar de secretar general al parti întreprinderea de utilaj chi programelor prioritare şi
lă, Nicolae Boboc, loan Şipos, Ştefan Caranfil, Ruţuli cinile de plan 10 059 tone dului, văzînd în aceasta mic „Griviţa Roşie", una exportului.
de cărbune. Minerii de la
Wiihelm, Constantin Vasile, luliu Pdyte şi mulţi alţii. Lonea — ne-a comunicat garanţia sigură a obţinerii din puternicele citadele ale în încheierea vizitei, to
- Spuneţi-ne ce factori au stat la baza realizării a- Ilie Păducel, secretarul co unor noi şi măreţe izbînzi industriei Capitalei, care varăşul Nicolae Ceauşescu
cestui spor de cărbune ? mitetului de partid al în produce utilaje tehnologice a adresat felicitări colec
Programului
treprinderii — sînt hotărîţi
- Aplicarea corectă a metodei de exploatare pe care să facă totul pentru a ob în înfăptuirea edificare a complexe destinate diferi tivului pentru succesele ob
partidului
de
noi am introdus-o pentru prima oară la mina Petrila : ţine producţii record la ex societăţii socialiste multi telor ramuri ale economiei ţinute în special în dome
abataje cu stilpi individuali şi grinzi îngropate în vatră. tracţia de cărbune în toa naţionale precum şi pen niul extinderii tehnologiilor
te zilele rămase pînă la lateral dezvoltate şl înain de prelucrare.
Congresul al XIH-lea al tare a României spre co tru export.
(Continuare în pag. a 3-a) partidului.
munism. în cadrul acestei noi vi (Continuare în pag. a 4-a)
Dinamism şi împliniri CAMPANIA AGHfCOLÂ DE TOAMNĂ !
Eforturi intense pentru finalizarea
socialiste
lucrărilor „la zi“ pe ogoare
La G.A.P. Simeria la eli număr mare, în frunte e«
în spaţiul hunedorean beratul terenului de coceni cadrele didactice, la elibe
au dat un puternic sprijin
PCR şi întreprinderile şi institu rarea terenului, desfăşurare a
—
Buna
ţiile oraşului. Printre cei tăierii cocenilor — arăta
mai harnici ----------------- Petru Mate-
ucrează, se înaltă si-si cîntă bucuria s-au dovedit CA.P. SIMERIA evîci, inginerul
' ii* lucrătorii de şef al coope.
la I.M.M.R.,- rativei agrico
Poate că nu toată lumea tele influenţei cintecului şi soţii, care cîntă, evident, rul are nu numai număr ci depoul G.F.R., Cooperativa le — a creat condiţii pen
îşi dă seama că la Dobra versului nu se văd întot la voci diferite, dar pentru şi biografii şi istorie pro „Munca Colectivă", comer tru a trece cu toate forţele
— şi nu numai aici — corul deauna exploziv şi imediat. aceleaşi năzuinţe şi împli prie, integrată armonios in ţul de stat, fabrica de la efectuarea arăturilor
reprezintă o instituţie. Şi Este o lucrare lentă, de niri. Aşa se află aici alţi efortul dobreniior pentru pîine. O menţiune aparte adinei.
nu orice fel de instituţie, ci adinclme. soţi: Gheorghe Tril, lucră înălţarea comunei.
una cu reale vocaţii unifi Aşa stau în corul do- tor la baza de recepţie şl Dobra nu are un cîntec merită elevii liceului şi şco TRAIAN BONDOR
catoare. întruneşte în ea brean, cot la cot, în modul Eleonora, care ani mulţi a propriu, sau poate ii are, lii profesionale din oraş
oameni — bărbaţi şi femei, cel mai firesc, muncitorul fost membru cooperator, nepus Încă pe portativ, dar care participă zi de zi, în (Continuare în pag. a 3-a)
bătrini şi tineri - de toate timplar Rusalin Medrea cu brutarii llarie şi Domnica a traversat tinguiri, jale şi
profesiile şi îndeletnicirile indirjiri, răscoliri şi ridicări
comunei. Apoi, ea exercită vehemente pentru dreptate OAMENI Al MUNCII
această funcţie generoasă Reporteri ai ziarului pe magistralele socială şi naţională, mai
pe planul vibraţiei şi fioru dezvoltării judeţului ales pe cind cea mai mare DIN AGRICULTURĂ!
lui sufletesc, al trăirii artis clădire a comunei era o Acţionaţi, azi şi mîine, cu toate forţele şi
tice şi devenirii spirituale, cazarmă de oaste străină. mijloacele mecanizate pentru transportul din
Dar nu numai atîta - ne pensionarul lahei Medrea, Bulzan, Lucia şi Nicolae Iar corul bărbătesc, înfiin
spune Petre Chlseev — di fost şi el meşteşugar, unul Turnescu, ambii lucrători in ţat in 1887, a exprimat, din cîmp al porumbului şi tuturor celorlalte produse
rijorul de 15 ani al coru din veteranii corului, dar cooperativă, Cornel şl Vio piepturi de bărbaţi, deci, agricole, pentru eliberarea grabnică de coceni
lui. Corul uneşte oameni şl ale multor prefaceri din rica Oprean. Cînd vorbim unirea în voinţa eliberării. şi de alte resturi vegetale a întregii suprafeţe !
feluriţi ca vîrste, ocupaţii comună, sau amîndoi - despre prezenţe familiale O monografie nu prea
şi structuri sufleteşti, în alături de profesorul loan edificator este că dirijorul veche spune, cu o largă MECANIZATORI !
idealuri frumoase, îndeam Căceu, sau toţi trei alături corului este urmat şi de so rezonanţă : „Plugari, mese
nă, însufleţeşte oamenii la de Lucia Mihuţescu, mem ţia, Dorica, şi de ţiul Mir- riaşi şi intelectuali arată Folosiţi cu randament maxim tractoarele şi
muncă sîrguincioasă, ia fap bră a cooperativei agricole cea. loan Nedelcovici şi Înţelegere şi dragoste pentru timpul bun de lucru pentru a termina neîntîrziat
te bune pentru evul socia de producţie. Sau toţi pa- Nicolae Nemeş sînt maiştri această acţiune şi - de
list, le face cugetele şi gin- tru, alături de soţii luliu şi la atelierul S.M.A. şi co efectuarea arăturilor adînci de toartă pe toate
durile mai bune, mai uma Elena Moise, învăţătorii Sil legi şi în cor. CORNEL ARMEANU suprafeţele planificate, realizînd totodată ferti
ne. Adică are un rol social via şi Vasile Munieanu. Lista nu este nici pe de lizarea unor suprafeţe cît mai mari cu îngrăşă
activ, chiar dacă rezulta Căci sînt corişti şi soţi şi parte încheiată, intrucit co (Continuare în pag. a 3-a) minte organice !