Page 54 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 54
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
O A L I S M ll JUDEŢUL HUNEDOARA
AC COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
P U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XXXVI, nr. 8 401 JOI, 15 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
I.M. Barza, aspect din trlajut Barza. Foto Cil. IMPARAT
NOI SI IMPORTANTE SUCCESE
»________________________________________ _
ÎNTRECEREA SOCIALISTA ASIGURAM baza de materii prime a TARII
Pentru mine este un pri porul, cu colectivele de oa re şi să dezvolte continuu cerea organelor şi organi
în aceste zile de însuflcţitoare angajare în muncă, lej de profunda satisfac)ie meni ai muncii din toate baza de materii prime a zaţilor de partid, valorifi-
in Intîmpinarea marelui forum al comuniştilor români, şi bucurie, de înaltă res sectoarele economico-socia- Jării. cînd superior baza tehnico-
oamenii muncii hunedorcni obţin noi şi importante ponsabilitate comunistă, de le. Am beneficiat şi noi, Mobilizaţi permanent de materială şi acţionînd cu
succese în activitatea productivă, punîndu-şi durabil a putea să exprim, în ma răspundere pentru îndepli
semnătura pe hotărîrea privind realegerea tovarăşului rele forum al comuniştilor nirea exemplară a sarcini
Nicolae Ccauşescu, la cel de al XlII-lea Congres, în români, mandatul pe care lor de- pian a înregistrat
înalta funcţie de secretar general al partidului. mi l-au încredinţat cu căl Ce ne declară delegaţi substanţiale şporuri la pro
în cadrul decadei, săptămânii şi zilelor declarate dură şi entuziasm comuniş ducţia fizică şi valorică. în
record în producţie în cinstea acestui mare eveniment tii, foţi oamenii muncii de la Congresul partidului perioada care a trecut dr
politic al anului, în toate sectoarele economiei jude la Exploatarea minieră De la începutul anului au fost
ţului se înregistrează realizări remarcabile. va, de a susfine şi vo
ta realegerea- tovarăşului CONSTANTIN SICOIE,
Nicolae Ceauşescu. Activi minerii, de sfaturile şi in indicaţiile şi orientările da maistru miner,
ANGAJAMENT marfă a fost depăşită cu tatea tovarăşului Nicolae dicaţiile sale atît de pre te de secretarul general al E.M. Deva
ONORAT EXEMPLAR aproape 16 milioane lei, Ceauşescu are la bază dia ţioase pentru activitatea partidului, colectivul nos
producţia globală cu cir logul neîntrerupt cu po noastră, chemată să asigu- tru' de muncă, sub condu (Continuare în pag. a 2-a)
Minerii din sectorul IV ca 25 milioane lei, iar
al minei Petrila, care rea producţia fizică de mase
lizează o treime din pro plastice cu peste 200 de
ducţia totală a întreprin tone. O atenţie deosebită \\U«!|//
derii, s-au angajat să ex se acordă realizării repe Dinamism şi împliniri
tragă suplimentar sarcini relor din mase plastice
lor de plan o cantitate pentru întreaga gamă de
de cărbune de 24 000 to autoturisme ce se fabri
ne. Muncind cu dăruire că în ţară, cît şi produ socialiste
şi abnegaţie, ei au reuşit selor destinate exportu CONGRESUL
să îndeplinească acest an lui.
gajament cu o săptămînă
mai devreme, urmînd să-l PIESE DE SCHIMB în spaţiul hunedorean
amplifice pînă la data PESTE PREVEDERI
deschiderii lucrărilor Con. AL POR
greşului. Cele mai bune întreprinderea de piese
realizări le au brigăzile de schimb şi reparare a
conduse de Ştefan Alba, utilajelor şi echipamen PETROŞANI. Transformări revoluţionare
de la producţie şi Fran- telor electrotehnice mi ------------------------------------ *
cisc Kovacs, de la pregă niere Petroşani îşi dez
tiri şi deschideri. voltă şi perfecţionează pe cel mai lung bulevard din ţară
continuu producţia. Pe
200 TONE PRODUSE lingă activitatea curentă Gara Petroşani nu s-a prin „bisturiul“ istoriei. Din „cel moi greu sector al mîntul le impune
DIN MASE PLASTICE de revizii şi reparaţii din schimbat. Doar traficul e 1948, cind s-au redeschis minei !“. Superlativele vin La Dilja se nasc insă şi
ÎN PLUS unităţile carbonifere ale altul. Cel mai des săge abatajele, mina Dilja creşte numai din partea altora. tehnologii de lucru noi,
în întrecerea socialistă Văii Jiului, întreprinderea tează pe aici mărfarele cu mereu. Tinărul inginer Ionel Inginerul Emilian Neagoe, preluate şi de alte unităţi
ce sc desfăşoară în ca realizează şi un impor cărbune. Şi oraşul Petro miniere. Cum a fost ram-
drul întreprinderii chi tant volum de piese de şani, ca toate celelalte lo bleierea puţului central (si
mice Orăştie se obţin zi schimb, echipamente şi calităţi ale Văii Jiului, işi Reporteri ai ziarului pe magistralele multan cu extracţia I), între
de zi depăşiri de plan la subansamble. în perioada trage forţa şi puterea de cotele 396 şi 304.
producţiile 'marfă şi glo care a trecut din acest la cărbune. dezvoltării j'udeţului De la locul acestui suc
bală, la sortimentele afla an, planul a fost depăşit In aceeaşi parte cu staţia ces, semnat de o mică for
te în fabricaţie. De la în C.F.R., pe malul drept al Pop, şelul sectgrului trans maţie (10 oameni) condusă
ceputul anului, producţia (Continuare în pag. a 3-a) care îl conduce, ne vor de minerul Ion Boicu, dacă
jiului de Est, se află şi în port, ne spune că torentul beşte despre altceva : „Este
treprinderea minieră Dilja. de huilă energetică vine o mină în care se folosesc, MARIN NEGOIŢA
Este un „braţ" al oraşului, puternic mai ales dinspre cu precădere, metodele
trecut de mai multe ori abatajele sectorului III - clasice de extracţie. Zăcă- (Continuare în pag. a 2-a)
Petroşani in anul 40 al libertăţii patriei, Foto NICOLAE GHEORGHIU
