Page 55 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 55
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
SĂ iNTlMPINĂM CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULU
15.00 Telex
# 15,05 Omul şi gâ
15,2a secvenţe t
JocumenUi
15,35 Sludioul iii
20.00 Telejurnal
20,20 O epocă, li
tor, o ţari
Nicolae Ce.
arliilect al
patriotice,
Transformări revoluţionare Cu gîndul, inima şi fapta la marele forum comunist 20,15 Spre com
nare
raza anilor
lor). Vers ii
pe cel mai lung bulevard din ţară \ ce patrioţi
luţionarc
i ASIGURĂM BAZA MAI MULTĂ FONTĂ Şl COCS 20,55 Congresul
Congresul
| (Urmare din pag. J) 1984, unitatea împlineşte din sudul oraşului se află ^ DE MATERII PENTRU ECONOMIA NAŢIONALĂ Trepte de
civilizaţie
virsta de 75 ani, dar abia „mecanicul şef.“ al Combi- 1 PRIME A ŢĂRII în perioada trecută de reducerea consumurilor ma 21,10 Eroi ai
) o luăm pe Jiul de Est, in în actualul cincinal a cuce natului minier Valea Jiului: 1 la Congresul al Xll-lea al teriale şi economisirea e- socialiste
românesc.
i /os, ajungem la Intreprin- rit terenurile din jur, mutin- întreprinderea de piese de 1 (Urmare din pag. 1) * 13 partidului, Combinatul si nergîei, de introducerea 21,45 Telejurnal
' derea minieră. Livezeni. Aici du-şi porţi le.,,la şosea". schimb, reparaţii utilaje şi ţ derurgic „Victoria" Căian a progresului tehnic, ridica
^ esfe al doilea „braţ din La „hala 100", unul din echipamente electronice mi- t extrase suplimentar peste beneficiat de investiţii în rea c a l i t ă ţ i i produselor,
i adine“ al oraşului. Petre principalele locuri de mon niere (I.P.S.R.U.E.E.M.). Dr. \ 30 000 tone minereuri cu valoare de peste 4 miliar creşterea productivităţii
) ' Puşcăş, secretarul comitetu- taj, . lucrează şi tinărul ing. Anton Bacii, directorul ) prifere şi complexe, cu 234 de lei, punîndu-se în func muncii şL. a eficienţei eco IISADIC
\ lui de partid: „Avem un co- Nicolae Roman. Îşi declară întreprinderii, ne-a deda- L tone metale neferoase. S-au ţiune noi capacităţi de nomice.
l lectiv puternic care ştie să cu mindrie profesia ; lăcă rat : „De la primele asi- ? realizat în plus o produc producţie menite să ampli Exprimînd gîndurile pline
J răspundă prin lapte vibran tuş in industria construcţii milări, constind în simple ) ţie marfă în valoare de fice contribuţia combinatu de recunoştinţă ale comu BUCUREŞTI 1
ţi tei chemări „Jării, cit mai lor de maşini. Din fişa sa elemente de comandă hi- ţ peste 30 milioane lei, o lui nostru la creşterea pro niştilor şi tuturor oameni dioprogramul di
^ mult cărbune I", . formulate biografică : a terminat şcoa- draulică, pină la fabrica- i producţie netă de peste 18 ducţiei de fontă şi de cocs lor muncii din combinat, La ordinea zilei
i de secretarul general al .la profesională, apoi liceul rea, în întregime astăzi, a 1 milioane lei, obfinîndu-se pentru economia naţională. pentru grija deosebită care tură; 7,00 Radio
De la Cougresu
' partidului 1 n 1V84, onu/ seral. O mare bucurie : marilor instalaţii hidraulice ţ economii la preţul de cost In concordanţă cu preve este purtată ridicării cali la Congresul al
ţ marelui 'forum al comuniş- a fost primit in partid în pentru montat arcuri şi ţ de 17 milioane lei şi bene derile proiectului de Direc tăţii muncii şi vieţii side- 8.00 Revista preş
l tilor, ne-am menţinut me- 1979. Ne declară: „Sint panouri prefabricate, am ) ficii în valoare de 32 mi tive ale Congresului al rurgiştilor şi întregului rierul melodiilo
trageri
zuitatele
) . reu intre minele fruntaşe fericit că eu, tinăr comunist asimilat şi introdus in fa- ) lioane lei. Xlll-lea, faţă de care ne nostru popor, susţin din preş; 9,00 Bulet
\ ale ţării". din promoţia Congresului bricafie zeci de utilaje mi- i Sporul de producţie a exprimăm deplina noastră inimă realegerea tovarăşu 9.05 Răspundem
I La I.M. Livezeni există al Xll-lea al partidului, pot . niere şi sute de repere. In 1 a fost obţinut pe seama aprobare, vom pune în lui Nicolae Ceauşescu în lor; 10,00 BiUeti
i magistrala subterană „300" raporta apropiatului mare numai 5 ani, producţia in- i creşterii productivităţii mun funcţiune noi capacităţi si funcţia supremă de secre 10.05 Moment fol
Armonii
corale;
i care colectează întreaga forum al comuniştilor ro dustrială a crescut de a- ) cii, care a fost depăşită cu derurgice, astfel îneît în tar general al partidului. (in de ştiri; 11,0;
^ producţie. Din ce in ce mai mâni frumoase împliniri ale proape 5 ori". t 13 la sută faţă de nivelul 1990 să realizăm o pro piii Soarelui; n
i mult cărbune. Faţă de anul Se poate s p u n e : ( planificat şi cu 18 la sută ducţie marfă de peste 5 IONEL HODOROG, tate; 12,00 Bulei
Din conic
12.05
’ punerii in funcţiune, 1976, unităţii noastre. Chiar „hala I.P.S.R.U.E.E.M. a străbătut ) faţă de aceeaşi perioadă miliarde lei. secretar nilui; 12,15 Maţ
\ producţia din 1984 a cres- 100", in care muncesc, a O dată cu dezvoltarea al Comitetului de partid co-ştnnţilic; 12,4
fost construită după cel un drum lung intr-un timp ^ a anului trecut. Datorită a-
i cut de 5 ori. Brigăzile con- scurt. Dar adăugăm : a \ cestor rezultate,. Exploata producţiei, sîntem preocu de la Combinatul mi eră radio-tv. ,
1 la 3; 15,00 c:
, duse de comuniştii loan de-a! Xll-lea Congres. De rea minieră Deva ş-a situat, paţi de perfecţionarea în siderurqic „Victoria" 20; 16,00 Buletii
la vizita tovarăşului Nicolae fost timpul cel mai fecund, 1
) Cojocaru şi Gheorghe Ni- al actualului cincinal, pro-! tregii noastre activităţi, de Căian 10.05 Muzică uş
\ \Coară realizează, constant, Ceauşescu, din toamna a- gramat de Congresul al) în primele 10 luni ale a- neascr 10.25
cconr.
cestui an, pe locul II în
randamente de peste 10 nulul 1982, aici au fost Xll-lea* al partidului. „Pro-1 ACTIONÎND IN SPIRIT REVOLUŢIONAR, dtculu.
I tone pe post. Adică, dublu montate zeci de combine iedul de Directive ale celui 1 întrecerea socialistă pe ţa Ştiri; 17,05 Polip
de
în
domeniul
extracţiei
ră,
abataj,
foreze,
trans
\ faţă de perioada cind cei de-al Xlll-lea Congres al t NE VOM ONORA CU CINSTE 17,35 Te apăr şi
tria mea. Progr;
^ doi nu foloseau tehnologii portoare, alte utilaje mo partidului - sublinia Con- ^ şi preparării minereurilor. SARCINILE DE PRODUCŢIE 18.00 Orele seri,
i noi I Aproape 70 la sută derne". stantin lovănescu, secretar t Rezultatele pozitive obţi jurnal * Revista
' din producţie este extrasă Sub bagheta compozito al comitetului municipal de J nute sînt rodul muncii mi Comuniştii, oamenii mun rioadă industriei uşoare pe nală rr T>.io; 19,'
j mecanizat. Pe dealul Ma- rului Horaţiu Alexandrescu, partid, cuprinde Viitorul, ţ nerilor, al activităţii poli- cii de la I.F.A. „Vîscoza" ste 6 190 ,tone fire vîspoză. naclu; '22,00 O zi
Scena liri
23.00
1 leia se aude tot mai dis- corul 'întreprinderii, numit timpul de aur al patriei, i tico-eaucative desfăşurate Lupeni mi-au încredinţat Prin grija constantă a zătoare", de Til
} finet susurul unui nou izvor ,,Armonii tinere", a învăţat Oafnenii Văii Jiului sint ho- } de organizaţiile de partid, misiunea de cinste de a partidului, personal a se ecanu (fragirfen
! de cărbune : Petrila-Sud. in 1984 o piesă nouă - tăriţi să acţioneze cu înalt ) al preocupărilor organului duce la cel de-al Xlll-lea cretarului său general, în 5.00 Non stop ‘
\ li sapă „fintinarii" conduşi ,,Diademă de aur", pe ver devotament, cu abnegaţie \ de conducere colectivă pri Congres al partidului gîn treprinderii noastre i-au
de Mircea Secrieru. suri de Ion Vulpe. Pe sce- vind aplicarea generalizată durile lor de aleasă stimă fost alocate, în ultimii pa
s Pentru a cunoaşte cit pă se aud, cu adevărat, ar şi dăruire pentru înfăptui- i a acordului global, a îm pentru cel mai iubit fiu al tru ani, circa 2 miliarde lei
mai complet Petroşaniul, să moniile de aur ale împli rea luminoaselor prevederi". ! bunătăţirii organizării pro naţiunii şi adeziunea sin pentru creşterea capacităţi CINEI»
Specialiştii in minerit din )
ne întoarcem la gara lui. nirilor din anul 1984. toată România vin, din 1957 1 ducţiei şi creşterii răspun ceră la hotărîrea de reale lor de producţie. O inves
De aici, strâbătind (ne Ne întoarcem in B-dul încoace, dintr-o singură di- > derii fiecărui om al muncii gere a tovarăşului Nicolae tiţie valoroasă, care va DEVA; Tailisn
schimbata I) pasarelă ajun- Republicii. De fapt, nu tre recţie - Institutul de mine 1 la realizarea sarcinilor de Ceauşescu în suprema func spori capacitatea de pro dorului (Pairi
/ gem pe un mal cu totul buie decit să ieşim pe poar Petroşani. Nicolae Dima, l pian. Ele demonstrează ţie de secretar general al ducţie a unităţii cu 5 000 (Arta); HUNED
) necunoscut (!) al oraşului... ta I.U.M.-ului. B-dul Repu prorector : „In formarea ! partidului. tone fire şi la a cărei pu lamandra (Mod.
t Un alt Petroşani ! Au dis- blicii vine de sus, de la specialiştilor beneficiem, la 1 practic înfăptuirea principii în perioada care a tre nere în funcţiune la -.ter A); Yankeii —
(Modern — sal;
} părut casele pitice şi roase, Lonea, şi merge pină sus, rindul nostru, de imensul ^ lor adtoconducerii muncito cut de la Congresul al Xll- men ne vom mobiliza toa tate in lanţuri
autogestiunii,
ale
reşti
şi
) „hotelul cu păianjeni“ care la Uricani. Cale de 47 km. laborator pentru cărbune I lea, comitetul de partid te forţele. Ştim că numai Pe malul sting
) iţi sugera teme de roman Traversează, cu aceeaşi de al Văii Jiului !". J noului mecanism economico- din întreprinderea noastră acfionînd în spirit revolu albastre (Arta)
ŞANI ; Mariă
t poliţist, circiuma „Zori de numire, toate localităţile Imaginea finală din Pe- \ financiar. a acţionat cu răspundere ţionar — aşa cum ne în ring); Naulragi’
J zi" care te ameţea „din Văii Jiului. Este cel mai troşani am hotărît să fie I Susfinînd adoptarea de comunistă pentru ca acti deamnă cu fiecare prilej to Vreau să ştiu
\ mers"... S-au dus toate lung bulevard din ţară I librăria „Ion Creangă". Un ) către Congres a documen vitatea economică a unită varăşul Nicolae Ceauşescu aripi (7 Noieml
l vechiturile pentru că ele Circa 7 kilometri din el sint autentic palat al cărţii ! ] telor ce vor fi supuse dez ţii să răspundă orientări — ne vom putea perfecţio PENI : Miezul
plinii "MV’
) nu meritau, nici măcar cu- ocupaţi de Petroşani, loca Lucia Stan şi colegele sale l baterii, aduc în sprijinul în na activitatea şi ne angajăm O o -.yV
1 un procent la sută, locul litate aflată intr-o perma susţin - şi nu le putem l făptuirii lor angajamentul lor şi cerinţelor pe care să ne îndeplinim ritmic şl făn iVv.
( ocupat : Piaţa Victoriei, nentă transformare revolu contrazice - că in abataje, secretarul general al parti de calitate sarcinile spo în flăcări (Mtn-.,
TRIL A: Ca-n f
i A apărut, mai întii, blo- ţionară. Primarul munici cit şi deasupra pămîntului minerilor din Deva de a dului le-a formulat cu pri rite ce ne vor reveni din oltoresc); URTC
' cui turn nr. 119. Comunis- piului Petroşani, Viorel (adică in toate locurile realiza pînă la sfîrşitul a- lejul vizitelor de lucru în documentele pe care le va teamă — seriile
^ tul Dumitru Postolache, şe- Faur : „A avea spirit re posibile) este tot mai multă . nului acesta o producţie Valea Jiului. Raportăm ma adopta forumul comunist. zat); BRAD; El-
i fui unei formaţii de zidari: voluţionar, aşa cum ne-a nevoie de carte. O posibilă ţ suplimentară de peste relui forum comunist că CONSTANŢA STAN, roşie); GURA
ventur.lle ursul,
I „Acest bloc e numit cap învăţat secretarul general al carte : Bulevardul Republi. I 60 000 tone de minereuri am reuşit să sporim an de secretar — seriile I-II (f
\ de perspectivă. Din poarta partidului şi cum ne-o do cii ! an rezultatele muncii noas al Comitetului de partid RAŞTIE * Călă
l de nord a oraşului el arată vedeşte permanent, prin cuprifere şi complexe. tre, livrînd în această pe I.F.A. „Vîscoza" Lupeni
Albă (Patria);
I noile imagini de pe B-duJ neobosita sa activitate, în- •. tlilla — seriile
1 Republicii şi, mai departe, seamnă a munci ca revo- \ ra); GEOAGTU-
) întreaga perspectivă a nou- luţionari. Pot spune că oa- i — seriile I-II <(
i lui Petroşani". menii Văii Jiului au o a ti- , Contribuţia ia înfăptuirea autoconducerii şi autoaprovizionării tură); HAŢEG;
' La poarta „şi mai de tudine nouă faţă de muncă 1 hoehelst (Dacia
) nord“ a oraşului se află şi faţă de calitatea mun- ^ teritoriale — în continuă creştere Piui Măriei; CA
i însă o... veche perspectivă cii, ce se amplifică in a- i ţii de familie (t
} industrială: întreprinderea propierea marelui forum al ' Comuna Peştişu Mic a tură); SIMERI
\ de utilaj minier. Aici au fost comuniştilor, din dorinţa de ^ avut în acest an sarcina să duse agricole. Au fost al sesiuni ale consiliului popu Sabin Barna din Cutin şi fulgerătoare
cătuite echipe, din depu
mulţi alţii.
i turnate, in prezenţa marelui a intîmpina cu succese i predea la fondul de stat lar, gazetele de stradă şi — Dedicăm rezultatele ILIA; Capcana
, Brâncuşi, toate zvicnirile deosebite istoricul eveni- j — în cadrul programului taţi şi cetăţeni de frunte, de perete popularizează obţinute — ne spunea Ale lor (Lumina);
bune
care s-au deplasat pe la
1
frecvent
rezultatele
! spre zenit din „Coloana meni". ( Vasili şi Vasilis
\ fără slirşit a eroilor". In Pe 'platforma industrială ^ de autoconducere şi auto- fiecare gospodărie prelu- obţinute şi pe cei ce se evi xandru Zudor, primarul
aprovizionare teritorială — crînd — in discuţii de la denţiază în livrarea produ comunei — Congresului a)
54 de tone carne de bovi om la om — prevederile selor la fondul de stat. Ca Xlll-lea al partidului. Ex
nă, nouă tone carne de Programului unic, militînd urmare a acestui fapt, în perienţa obţinută ho este
porc, trei tone carne de pentru ca toate familiile' perioada trecută din acest de un real folos în activi
SĂPTĂMÎNA ŞTIINŢEI Şl TEHNICII oaie, 900 hl lapte de vacă, să cultive fiecare bucată an s-au obţinut rezultate tatea viitoare. în această
80 hl lapte de oaie ş.a. de pămînt, să crească un bune. Astfel, pînă în pre perioadă acţionăm cu per Timpul prob.
PENTRU TINERET Consiliul popular comunal număr cit mai mare de zent au fost predate la fon severenţă pentru traducerea azi, 15 — nem
— în lumina prevederilor în viaţă a prevederilor Pro Vremea te- nv
Amplă manifestare de te municipiile şi’ oraşele înscrise în planul dezvol gramului unic, pentru în cu ceru! variab;
dicată Congresului al judeţului sînt organizate tării economico-sociale în cheierea de contracte pe senin." Cu totu.
precipil
cădea
Xlll-lea al partidului, consfătuiri, simpozioane, profil teritorial — a acţio anul viitor. Am obţinut sub Horină de
„Săptămîna ştiinţei .şi teh mese rotunde, expuneri, nat cu consecvenţă şi răs deja unele rezultate, ceea Vîntuil va sufit
nicii pentru tineret", ar dezbateri, expoziţii de pundere pentru îndeplini animale şi sa participe la dul de stat 38 tone carne ce mă îndreptăţeşte să a- la moderat, ou ,
sificări
tempor;
ganizată de Comitetul ju- carte ştiinţifică şi tehni- rea sarcinilor ce i-au fost înfăptuirea autoaprovizio de bovină, 4,5 tone carne firm că în 1985 comuna 40—60 km/oră,
deţean Hunedoara d că, alte activităţi de pro- încredinţate, pentru spo- nării teritoriale. în acest de porc, 3,2 tone carne de Peştişu Mic va avea o Con estic, Sn sudul
U.T.O. programează in a- pagandă tchnico-cconomi- rh’ea continuă a contribu fel s-au acoperit în între ovine, 736 hl lapte de vacă, tribuţie şi mai mare la rea Temperaturile t)
eeste zile o seric de ac- că. în ansamblul e.i, „Săp- ţiei comunei la fondul de gime sarcinile comunei cu 80 hl lapte de oaie ş.a. lizarea fondului de stat şi fi cuprinse în'
şl zero grade, i,
ţiuni menite să releve tămîna ştiinţei şi tehnicii stat şi la fondul de auto- contracte. Pe parcursul a- Printre cei ce au o con a fondului de autoaprovi- xime între plus
preocupările t i n e r i l o r pentru tineret" se consti- aprovizionare. în adunările tribuţie deosebită la înfăp zionare, ceea ce va consti de. Local se
muneitori, tehnicieni, in- tuie ca un răspuns-con- cetăţeneşti, în cele ale nului 1984 s-a urmărit în tuirea autoconducerii şi âu-' tui o puternică bază de ceaţă, ou depun
brumă
clură,
gincri, elevi şi studenţi creţ faţă de încrederea O.D.U.S., cu diferite alte deaproape modul cum se toaprovizionării teritoriale plecare pentru a trece la sol.
hunedoreni pentru afir- pe care secretarul general prilejuri, s-au popularizat realizează Programul unic, înfăptuirea obiectivelor
marea potenţialului crea- al partidului, tovarăşul pe larg sarcinile ce-i revin cum se onorează contrac se numără Adam Tom a, E- Congresului ai Xlll-lea al ou La munte, varia
cerul
tor, iniţiativei şi respon- Nicolae Ceauşescu, o acor- comunei precum şi avan tele încheiate cu statul. A- lena Şerban, Sabin Ben- Partidului Comunist Ro- vor cădea nh
sabilităţii lor faţă de dă rolului tineretului din tajele ce li se oferă celor ceastă problemă a fost pe covici, Eleonora Pogca din Local se va pre
soarta producţiei. în toa- România socialistă. ce încheie contracte cu stă riodic analizată în şedinţe satul Valea Nandrului; Io cu depunere de
tu] pentru livrarea de pro ale biroului executiv şi în nel Harău clin Peştişu Mie, TRAIAN BONDOR