Page 6 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 391
CERCUL SOARELUI
La ruinele cetăţilor stînd de veghe în carnea muntelui
4? din Munţii Orăştiei asemeni unor oşteni pădurea
9 pietrele nemuritori cor nebănuit 13,30 Telex
sprijinindu-se unele şi undeva cetatea murmurînd a credinţă... 13.35 La sfi
pe altele înfiptă ca un meteorit IOAN VÂS1U tămînă
1 <>,35 Panama,
H U N E D O R E N E Tendinţa de cercetare ■ 7/ 45 Săptămi
lîî,0(> ToJejuru
lor)
19.20 Gongrosi
noi irc
sub aspect plastic a realităţii fi ci ului
por ta j
rămas locului, cu sărăcia,
C E I M U L Ţ I nevoile şi nădejdile lor in 19,33 Telecnci
ivirea unui alt Horia. Pen Există o stare de creaţie ţetc, stări emoţionale ale fica este un alt domeniu 20,03 Film ar
Scriu cu majuscule aces tor. La Blăjeni, intr-o Înfrun tru ca abia peste şaizeci predilect. Amintim aici ci teni dc d
te cuvinte — Cei Mulţi - tare decisivă, au căzut ucişi şi patru de ani să se ridice plastică la nivelul Hune autorului faţă de acelaşi ducţic
doarei, cu trăsături aparte,
pentru că ele ocrotesc in de plumbii cătanelor Împă din nou, ca un zid viu şi subiect. Subiecte — locuri clul „Blaga" cc cuprinde franceze
puţinătatea lor numele tu răteşti. în pivniţele castele teafăr, in jurul lui lancu. ce aduce, în prim-plan rea în care chiar dacă nu este 20 de lucrări care redau 21.20 Recunoa
tul ? ţc<
lităţi istorice, împliniri ale
ceva din profunzimea poe
prezentă fiinţa umană, este
turor ţăranilor care s-au ri lor nobiliare au pierit de Cind vorbim despre Răs vizat destinul ei, tradiţia, ziei, în ultimă instanţă a cal cu
apre
dicat ca o singură suflare foame şi bătăi. La Bălgrad coală, ne gindim îndeobşte anilor în socialismului, republi specificul poporului nostru. filozofiei blagiene. Eviden în oraşi
ciată
expoziţii
la chemarea dătătoare de au lost spinzuraţi, descă- la Horia, Cloşca şi Crişan. Pot fi amintite aici ciclu tă este grafica militantă o- 22,25 Tclejurn
nădejdi a lui Hori a. Ho- păţinaţi, traşi pe roată ori Ni s-au păstrat chipurile cane sau de grup pentru rile „fîntîni", simboluri glindind chipuri de oameni lor)
ria le era craiul. Cloşca şi traşi in ţeapă. Prin satele lor, le cunoaştem făptuirea diversitatea tematicii, rea ale profunzimii, ale izvoa ai muncii — mineri, side- 22.35 în lumii
rclor (c<
Crişan, căpitanii cei mari. risipite in munţi au fost a- aproape zi cu zi iar amin lizarea artistică, ideea com relor permanente : „insule" rurgişti, constructori — „Carmen
Cei Mulţi insă erau numă- sasinaţi cu o incredibilă tirea lor s-a statornicit, poziţională. în acest an care vizează restrîngerea peisajul industrial hunedo-
lul şi puterea. Ei au lost fantezie sangvin ară de ce glorioasă şi nepieritoare, samblu, o trăsătură defini la domeniul de activitate ; rcan atît de bogat contu
cei ce, lăsindu-şi iosaguri- tele grofilor care şi-au por- in conştiinţa neamului torie dobîndeşte arta lui „hartă pentru memorie", rat în perioada ultimelor
le sărace, femeile trudite românesc. Pe Cei Mulţi ii Mircea Bîtcă. Compoziţiile unde se face un vibrant a- două decenii din istoria
şi pruncii flămînzi, au apu subînţelegem. Dar drept sale se disting printr-o se patriei.
cat drumul bolovănos ce este, mai ales in aceste zile rioasă elaborare. Ideile Ca o componentă a gra
trebuia să-i scoată pe tă- prind contur pe fondul ri ATELIER DE CREAŢIE
rimul dreptăţii. Ei au aprins ^PRIVELIŞTI ale aducerii aminte, să re- nei culturi solide, „a unei ficii, Mircea Bîtcă abor dioprogramul
BUCUREŞTI
locurile vestitoare de pe vărsăm deopotrivă şi asupra citiri la zi pentru evitarea pel la veşnica memorie a dează cu mult curaj cari La ordinea zi
culmi şi au spulberat ca o nit răzbunarea la adăpos lor lumina recunoştinţei şi manierismului". Aceasta nu umanităţii ce păstrează ne catura. Lucrările'sale în a- tură; 7,00 Ra
ceşt domeniu vorbesc sin
Urmind che-n
tul armistiţiului, fără să a cinstirii ce li se cuvin. alterate faptele istoriei ;
gigantică viitură toate cui Cu ei alături ne Încumetăm a ridicat însă niciodată „elegii" ş.a. S-a creat în gure, n-au nevoie de text şului Ni coli
burile groteşti ce le-au ieşit cruţe nici femei, nici copii. să stăm cu fruntea sus problema receptării lucră felul acesta o modalitate umoristic, aşa cum se o- Congresului
faptele no asii
in cale. Cei Mulţi au ştir- Iar cei care au scăpat, printre popoarele ce ţin la rilor de către public, cu o de expresie, o tendinţă e- bişnuieşte. Creaţiile sale c-u *8 >00 Revista p
nit acel vint năprasnic şi după stingerea tumultului, demnitatea lor. Ei sint stră precizare făcută chiar de videntă spre sinteză, spre tematică majoră sînt ca rierul melodi
înnoitor al cărui sullu s-a au fost smulşi din munţii bunii noştri şi in trupul către artist — „lucrările simbol, semn. în felul a- racterizate de seriozitate şi lctin dc ştiri;
simţit in întreaga Europă, lor şi deportaţi departe, in multora dintre noi curge au fost acceptate în con cesta, artistul a evitat ma permanenţă. Nu urmăreşte radio; 10,00 Bi
10.05 Revista
ajungind pină pe străzile pusta pe atunci încă mlăş Încă măcar o picătură din diţiile în care ele pun pro nierismul, repetiţia, rigidi detaliul realităţii sau al 10,40 Orchesti
Parisului revoluţionar. Cei tinoasă şi neprimitoare a singele lor. E o realitate bleme". Un curs firesc spre tatea. persoanei, ci profunzimea populară „Do
Mulţi sint toţi eroii cunos Banatului. Toţi insă n-au cu care ne mindrim şi pe formarea unei culturi plas Cromatica completează faptului. Lucrările au fost din Iaşi; 11,
Ştiri; 11,05 U
cuţi şi necunoscuţi care pierit. Nu puteau pieri pen care n-am schimba-o pen tice în care să fie cuprins ideea compoziţională. în remarcate în ţară şi străi tr-.un ghiozdai
şi-au jertfit vieţile in avin- tru că ei erau însuşi po tru nici un alt titlu nobi deopotrivă creatorul şi re cazul lui Mircea Bîtcă e- nătate. citate; 12,00 B
tul lor nestăvilit spre liber porul. Iar un popor nu poa liar. Eroismul, solidaritatea ceptorul. xistă predilecţie pentru o Artist cu calităţi deose 12.05 Atlas cu Ii
comoara
fale
tate. La Deva, după un te ti ucis decit cel mult de şi jertfa Celor Mulţi ne Specific la Mircea Bîtcă anumită nuanţă a culorilor, bite, Mircea Bîtcă se do Avanpremieră
simulacru de proces, au propria lui nemernicie. De sint suprem titlu de nobleţe este abordarea din diverse tendinţa spre acorduri fi vedeşte un cronicar al a- 13.00 De la 1
fost decapitaţi şi îngropaţi o asemenea osindă am şi din ele ne tragem Încre unghiuri a realităţii, ca ne, evitînd stridenţele, cestor ani minunaţi, la ca ridian Club;
fost insă dmtotdeauna apă dc ştiri; 16,05
de-a valma in spatele Ce derea şi puterile oină in modalitate de creaţie. Aşa mergînd spre rafinarea to re compoziţia şi portretul drăgiţi ai cii
raţi. In pofida miilor de Iar; 16,30 Ope
tăţii, intr-un loc rămas pină jertfe şi in ciuda speranţe veacul de azi. au apărut grupaje de lu nurilor, chiar spre mono evidenţiază oameni şi fapte de pe Bistri
contemporane,
personalităţi
azi fără vreun semn aminti lor groteşti, Cei Mulţi au RADU CIOBANU crări pe aceeaşi temă care cromie. O culoare ce amin lctin ştir
caută să arate diverse fa- teşte mai mult de frescă istorice pe fondul unor e- dosc
decît de pictură în ulei. venimente de excepţie. 17,30 zică
Alături de pictură, gra MINEL BODEA dă ; 17,40 M
18.00 Orele s
ION LILA diojurnal; ★
; ; lă ; ir La s
22.00 Radioju
Lumea de la început ţ mâml:. >■> ift # < '">'<■ _.i Frescă a unei glorioase zică de dans;
stop muzical
La editura Eminescu, reduce „tratarea" temei mm. pagini de isterie naţională
Ion Lila scoate un ro- despre care vorbeam mai m
man care pune cititorul sus.
în faţa unei teme pe cit Unui schematism dc Un spectacol de o factu de oi şi hoţi,/ ci de jale
de generoase pe atît dc construcţie îi corespun- ră aparte oseilînd între şi de moţi/ Horia de trei DEVA: Su:
pretenţioase, datorită ra- d un schematism în con. teatru şi poem dramatic ani străbate/ drum să cea Ringul (Arta
e
portarii ei fireşti la mo- turarea personajului. în realizat pe scenariul poe ră direptate,/ lege dreaptă RA: străinul
delul care i s-a propus intenţia pe care autorul tului Mircea Vaida, un domnilor,/ libertate robi (Modern — «
firi? t-sSŞlf?: aurului (Mod
de o serie de condeie 0 are cu Anton, artificia- spectacol frescă, pe care lor". Locotenent C
ilustre. Aşadar, cu Lumea e limpede : el e pre- organizatorul — Comitetul Spectacolul se decupea ra) ; Aven
Neagră — si
w , $
de la început Ion Lila se zen t j superlativ şi, re- Işpplp judeţean de cultură şi edu ză treptat. Este înfăţişată ta); PETRO*
a
află în situaţia, competi- feri tor la calităţile pcrso- caţie socialistă — l-a dedi masa ţăranilor, acţiunea (Paring); P(
tivă în fond, de a rescrie najului, nu avem de ce . ..r 3 A ? , ? r r -'P' Jff'i 1 cat împlinirii a 200 de ani lui Horia, neputinţa împă r iilor (Uniri
problematica unui indi- să nu-1 credem pe autor, , ■ ■ • - de la marea răscoală popu ratului luminat care este rele iubiri (
vid care îşi dă seama că pe cuvînt, că personajul ■ v ........ lară condusă de Horia, Iosif al II-lea de a acţiona LUPENI: Sc
(Cullur
cele
nu şi-a trăit viaţa în ar -fj a a Cloşca şi Crişan, moment pentru rezolvarea proble Un american
ş . îl credem. Atîta
mod autentic. Personajul doar că superlativul e cu semnificaţie aparte în melor ţăranilor iobagi. Ri ccafftrul); L
istoria naţională.
romanului, Anton, dispu- ilustrat de multe ori la dicarea la luptă apare ast — seriile I-
ne de un post bun în mi- modul naiv, ceea ce ne Transilvania anului 1784. fel ca o necesitate sugera AN* ^ *
Paharul împilării sociale tă prin elemente scenice — cu.
şi naţionale era deja prea coloană sonoră, mişcare, a- URIuANI: C
CRONICA LITERARĂ plin pentru ca orice ne glomerarea tablourilor: ei (Retezat) ;
roş
(Steaua
dreptate în plus să nu-1 „Sîntem mulţi cît cucuruzii BARZA : Ci
facă să se reverse. Şi ne brazilor,/ Sîntem tari ca nuită (Min
nister, deşi cu totul alt întăreşte convingerea că dreptăţi a' venit, nu una stîncile munţilor,/ Sîntem TIE: Sala nit
„Ctitorii hunedorene ale Epocii
ceva ar fi dorit el să fa Anton nu este un perso <le Mircea Bîtcă. Ceauşcscu" — pictură ci o mie, înnegurînd exis stînci, ura ne-a-mpietrit/ Şi Miezul fiert
că, are maşină, vilă, bani naj verosimil, motivabil tenţe şi conştiinţe de ţă tot ea lăncile ni le-a ascu (Flacăra); i
şi aşa mai departe. Fap în intenţia şi în univer rani iobagi români. „Mun ţit". Capcană ne<
sul cărţii (vai, atît de
tele trebuie să urmeze o CRONICA FILMULUI H O R B A ţii noştri aur poartă/ Noi Poetul Mircea Vaida şi-a de cultură) i
anumită logică : soţia îl subţire), ci o rezolvare cerşim din poartă-n poar intitulat scenariul modest tista, dola
va înşela şi Anton va în rapidă, o construcţie cu Destinul eroilor — mar transformă peisajul în tă". Replica a venit însă — „Horia" — poem dra (Dacia); BR
ţelege că de fapt şi-a iro atîta culoare făcută încît tiri ai ţăranilor transil personaj şi simbol evoca promptă prin glasul lui matic. Dar amploarea sa pădure; CAl
sit viaţa şi mai descoperă nu mai convinge decît ca văneni — Horia, Cloşca tor, în antologica secven- Horia : Nu-i drept. Oame este evidentă. Un spectacol ieţi şi o şti
într-o zi (bat-o norocul parodie a modelului scon- şi Crişan conţinea toa- ţă a „execuţiei", realiza- nii se nasc egali şi fraţi, la care regizorul Florin de cultură);
de găselniţă !) un număr tat. te datele realizării unei tă contrapunctic şi acu- numai legile strîmbe îi în Fătulescu a drămuit totul : lăuza Pană .
de telefon (ghiciţi al cui, Nu se poate spune că opere care să fie evoca- mulaţi v, dar şi metaforic, vrăjbesc, îi umilesc, îi personaje, tablouri scenice, 1LIA : Fn
nu-i aşa 9 ) care aparţine nu există în acest volum rea elocventă a luptei ţă- echilibrând tragismul pre- schimbă, legile grofilor — coloană sonoră, lumini, de (Lumina).
unei prietene pe care el şj pagini care se citesc rănimii pentru libertate zentului prin relevarea nenorocirea iobagilor, pe cor, mişcare, costumaţie,
nu a mai văzut-o de cu plăcerea de a desco- socială şi independenţă sensului conştientizării. deapsa românului". Iar ri dîndu-i unitate. Elemente
cincisprezece ani, pictori- peri adevărată literatură, naţională, şi meritul crea Distribuţia inspirată a tmici cînd se ridică la lup bogate în nuanţări au adus
realizarea unor
ţa Mura. De ce nu or mai Păcat însă că observaţia torilor acestei pelicule dus la actoriceşti pline tă îi aşteaptă cea mai crun decorul realizat de artistul
fi aşteptat oare scriitorul atentă a profesorului şi este cu atît mai mare cu creaţii tă pedeapsă — moartea prin plastic loan Bozeşan, co
şi personajul încă cinci capacitatea sa de a con cît reuşesc o evocare e. de virtuozitate. Ovidiu tragere pe roată. regrafia aparţinînd lui Tini^-îî E
(Horia),
Iuliu Moldovan
ani, să fie acolo exact moţionantă. Roata a fost elementul Mircea Ocoş. Un spectacol azi, 3 noier:
tura o anumită atmosfe Titus Popovici, cu bine- Şerban Ionescu (Cloşca), simbolic şi obsedant, care care a pus în valoare ca mea va £i
ca-n După douăzeci de moaşă, ou
ră (pagini realizate ale cunoscuta-i forţă a scri Mircea Albulescu (colo- a dominat decorul, în jurul lităţile interpretative ale noros. Vinti
ani 9 Grozavă treabă ar sului realizează un sce- nelul Vaida) — iată doar căreia regizorul Florin Fă- colectivului de actori de derat din
unor medii) nu au per
mai fi fost ! în fine ! El nariu viu, plin de dra- cîţiva dintre actorii care tulescu, cunoscut pentru la Teatrul de stat „Valea Temperaturi
sonalitatea necesară şi matism cu o desfăşurare dau veşmînt şi consisten fi cuprinse
formează numărul şi o deschiderea spre idei nova Jiului", remareîndu-se în plus 5 grad
dreptul la cuvînt în acest a acţiunii care relevă ţă epocii prin interpreta- toare, inedite de montare, xime intre
cere pe Mura. Astfel se personalitatea complexă re modernă, mod deosebit Mihai Clita Dimineaţa,
roman care nu le permi a ţesut întreaga desfăşu în rolul lui Horia. Au mai
încheie şi romanul şi ci şi frămîntată a martiri- Montajul — alert şi in- rare a acestui spectacol presiuni j
te de altfel iniţiativa. participat grupul de reci brumă şl si
titorul naiv poate crede lor şi conferă secvenţei genios, imaginea — anti- masiv şi emoţionant. tatori ai Casei de cultură semnala ce
Este, de aceea, cam pu finale o neaşteptată for- calofilă, căutînd firescul
într-un final' ..deschis" şi, Cutremurătoarea prezen Deva, colectivele artistice
ţin pentru un autor care ţă de impact asupra con- şi sinceritatea expresiei La munte
poate, e şi convins pe ştiinţei contemporanilor "împlinesc realizările unei ţă a roţii a permis o re- ale ansamblurilor „Getusa", in general
prin Lumea de Ia început trospecţie a zbuciumului „Silvana" Deva, „Doina cerul tempi
deasupra că Anton şi-a noştri. echipe care a izbutit un tul va sufi
nu se mai află la prima ţărănesc pus în evidenţă Mureşului" (Orăştie), „Doina
găsit calea spre lumea Pe această structură film istoric de amploare, de versul popular : „De la Crişului" (Brad) şi ale li est şi suri
lui carte. dramatică elaborată cu dar şi de profunzime, un se va pi
pe care el vrea s-o ia -de Alba la Bălgrad/ lung e ceelor Decebal şi industrial depunere d
mînă sigură, regizorul nou şi valoros film al teorolog
la început. Cam la atît se MIRCEA MOT Mircea Mureşan îşi face epopeii naDomal-' drumul şi călcat,/ nu-i căl nr. 5 Deva. Proncenco)
simţită măiestria cu care VERONiCA PALADE cat de car cu boi,/ ci de
jale şi nevoi,/ nu-i călcat B. CĂTĂLIN