Page 60 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 60
î 402 • VINERI, 16 NOIEMBRIE 1984 Pag. 3
Manifestări politico-
VIZIUNE HUNEDOARA. Scînteile de lumină
educative dedicate
ale luceafărului siderurgiei româneşti
marelui forum comunist
Hă
tulturală (Urmare din pag. 1) var şi dolomită, centrele de indigen, aceasta trebuie nicipiului pentru care sint
tn • „Primii la carte, primii • Săptămână cultural- calcul şi cercetaie-pro:ec- nemijlocit legată de utila exemplu de faptă cei peste
,e In limba Ia muncă'* — aceasta este educativă. Acţiunile poli-
ţ-t (P.c.) , deviza pionierilor din şco tico-educative au constituit re cu ochii deschişi. Visul tare... jele şi instalaţiile moderne 18 400 comunişti! Am nu
oal (p.c.)' acesta a aparţinut comu „Un mare şi modern com de extracţie şi transport, mit prin aceste ultime cifre
î, un condu- lile oraşului Brad din pri ponderea manifestărilor niştilor, tot ei fiind cei care binat siderurgic, in care de mecanizarea şi chiar
0 taxă. mul trimestru al anului de cuprinse în programul edi reala explozie, a vieţii şi
a — Ceauşescu ' învăţământ. Prezenţi la ţiei din acest an a s.up- s-au situat de la bun înce munceşte un colectiv-Erou automatizarea- muncii in a~ muncii hunedorenilor (din
ul al xil-lca — strângerea roadelor toam tămînii culturale organizate put in fruntea luptei pentru al Muncii Socialiste. A fost dineurile pămintuiui". care totalul populaţiei, azi lu
primul colectiv care a iost
Suflul
revoluţionar
deschiderea visului spre îm
crează în unităţile econo
îl al XllI-lea. nei. pionierii Şcolii genera de Consiliul comunal de plinire.
de progres şi le nr. 2 Brad au recoltat, educaţie politică şl cultură investit cu acest înalt titlu străbate, mai cu. seamă din mice şi instituţiile oraşului
c Aşnatoiie Gheorghe, Con in România - ne spunea anul istoricului Congres al peste 45 000 de oameni),
tine, scumpă la Ribila (A.E.f. Birtin), socialistă Pui. S-au remar stantin Achim, Maricica la- lacob Toplicean, secretarul, IX-lea, drumul devenirii Hu
jzică populară sfecla furajeră de pe 5 Im, cat dezbaterile pe teme ca: oameni care, asemenea în
1 şl perspecti- iar colegii lor de la Şcoala „Obiectivele proiectului de cob, Maria Bute, Toderiţă comitetului de partid al nedoarei are ceva din ar tregului nostru popor, nu
Panainte,
Leonte
Pirvan,
C.S.H. in Iruntea colectivu
generală nr. 1 Brad au re Directive ale Congresului derea llăcă/i-lor in vetrele vor accepta niciodată altfel
al (p.c.). Angela Liss sini citeva nu lui se află cei peste 8 000 de oţel. Acest uriaş mo de explozii...
coltat 150 kg. fasolo, 30 to al XllI-lea al P.C.R. — me de oameni care, îm de comunişti, catalizatorii• dern, luceafăr ai siderur
ne porumb, 20 tone cartofi amplu program de dezvol preună cu alte mii, au cu energiilor creatoare ale tu giei româneşti, se allă, ca- de Ceea ce aproape 100 000
un
inimi
hunedorene,
pe ogoarele cooperativei a- tare intensivă şi moderni noscut Hunedoara ca fiind turor vajnicilor siderurgişti, un adevărat izvor, la origi întreg popor numesc cu<
grieole de producţie din zare a agriculturii", orga orăşelul format din casele hunedoreni. Ei sint autorii nea scinteilor de lumină mîndrie „Epoca Ceauşescu
localitate. împreună, pio nizată. la aşezămintele cul pitice din apropierea uzi salturilor cu adevărat spec care au răsărit pe harta e- se vede şi aici, in munici
nierii celor două şcoli ge turale, „Sarcini prioritare nelor de iier. Ei ou fost cei taculoase pe care produc conomică a municipiului. piul Hunedoara. Un muni
I : 6,00 Ra- nerale au recoltat şi predat ale zootehnici în viitorul care, constituiţi în formaţii ţia combinatului a cunos Scintei de lumină care se cipiu pe care ar fi nedrept
climincţii; 6,30 1 200 kg fructe de pădu cincinal — pe baza pro
-Iei in agricul- ce cuprindeau 85 sudori, 95 cut-o de la. an la an. Ast numesc „întreprinderea de să-l numim, lapidar, oraş
•cliojurnal; 7,30 re, îndcplinindu-şi angaja-- iectului de Directive ale lăcătuşi, 58 zidari, 49 iia- fel, dacă. in 1950 la Hune tricotaje lip lină", „Fabrica industrial... şi atit. Pentru
Irile tovarăşu- montul asumat în cinstea Congresului al Xllf-lca al rari-betonişti, 59 dulgheri doara se produceau 555 000 de încălţăminte", „Secţia că, in afară de oţel şi pia
auşcscu, Con- forumului comunist. (Vir- P.C.R.“, găzduită de coope şi 55 electricieni au înfiin tone oţel, numai in acest de blănărie Vidra", alte
llll-lea faptele rativele agricole de pro tră, foc şi minereu de fier.
un că; 8,00 Rc- ginia Anca, Mihaela Dră- ţat, in anul 1950, între an cantitatea de oţel obţi unităţi in care mamele, so Hunedoara este un oraş cu
8,10 Curierul gan — pioniere). ducţie ; montajul literar- prinderea de construcţii si nut va ajunge la aproape ţiile şi Ulcele siderurgiştiior, 0 puternică spiritualitate,
,00 Buletin de cinematografic „Omagiu derurgice H u n e d o a r a 4 milioane tone !“.
pu-ndem as cui- • „Creştem şoimi sul) tri conducătorului iubit" orga minerilor şi construcloriior cu a viguroasă dezvoltare
.10 Buletin de (I.A.C.R.S.H. de astăzi). Tot Maistrul principal specia hunedoreni, prin rezultatele multilaterală, un oraş care
fiinţa şi viaţa; color". Copiii .şi şoimii pa nizat pc marginea filmelor ei au călcat, în cizme de list Victor Petroesc, de la muncii lor demonstrează Ia se dezvoltă continuu, con
dcloric; 10,50 triei de la Grădiniţa cu „Al patriei erou" şi .,Româ- cauciuc, norc-aiele care tre ră putinţă de tăgadă juste
ia ţării; 11,00 O.S.M. 2, sublinia: „Side- form rigorilor impuse de a-
ri; 11,05 Vreau program prelungit nr. 2 nia deceniului IX". Mai ceau de genunchi. Şi au rurgiştii hunedoreni nu. uită ţea politicii economice a devărata renaştere româ
15 Publicitate Deva .'iu participat la ac pot fi menţionate : simpo făcut străzi pavate, asfal nici o clipă, că cele mai partidului privind amplasa nească. Anii socialismului
de ştiri; 12,05 ţiuni cu larg ecou educativ, zionul „Marea răscoală tate, bulevarde. Tot ei au rea raţională- a torţelor de au ctitorit aici tot ceea Ce
dicistica şi li- în Sanctuarul neamului de profunde transformări înnoi
olORică; 12,30 populară condusă de Horea, inceput să ridice oraşul. toare din munca lor sint producţie in profil terito presupune civilizaţia - 26
folclorului la Ţebea, 30 de şoimi ai pa Cloşca şi Crişan, moment Intre anii 1948—1950 au urmarea firească a trans rial, sporirea aportului fie şcoli primare şi gimnaziale
ireiuieră ra- triei din grupa mare au important în lupta poporu construit 333 de apartamen cărei localităţi la dezvolta pentru cei peste 13 000 de
o Dc la 1 la 3; primit în organizaţia lor punerii in viaţă a preţioa
club; 16,00 Bu> lui român pentru dreptate te, pentru ca de atunci şi selor indicaţii şj orientări rea multilaterală a econo- elevi, 5 licee cu alţi 6 130
-i; 16,05 ltadio- pe colegii din trei grupe socială şi libertate naţio pină astăzi, ei şi alţi ti date de secretarul general miei româneşti. elevi, un ihstitut de subin-
; 16,25 Cnitece mijlocii. Momentul intrării nală", concursul, cine citeşte, neri, care de-a lungul ani al partidului, t o v a r ă ş u l Am lăsat ca încheiere a- gineri cu 430 studenţi, spa
,10 Coordonate
7,00 Buletin de în organizaţie a fost îm cunoaşte . pe .tema: „Ştiinţa lor şi-au dăruit Întreaga lor Nicolae Ceauşescu, in tim cestui reportaj cele spuse ţii comerciale diverse, un
> entru patrie .şi oamenii săi de scamă" ş.a.- energie şi patos clocotitor pul vizitelor de lucru cu de tovarăşul Teofil Bogdan, modern spital cu peste
folcloric Tibe- plinit de sfaturile, poveţe înfloririi Hunedoareisă ri care ne-o onorat in mai prim-secretar al Comitetu 1 300 paturi,, 220 medici,
'00 Orele scrii: le şi lecţia de istorie ale
l * Revista in- • „Moţii prin ţara lor". dice alte 25 000 locuinţe in multe rînduri, dovadă a pre lui municipal Hunedoara al 717 cadre, medii sanitare,
radio * 'uzi că, lui moş Toader Dragoşa. A fost. genericul sub. care blocuri zvelte, dind. Hune ţuirii acordate muncii noas P.C.R. 8 circumscripţii sanitare ur
>n iw* >jur- s-a organizat o instructivă doarei. iniăţişarea de oraş tre. iată. de ce- acum, in- bane, 5 dispensare de în
* La Vizita la Casa memorială modern, pe care o are- as „Cuvintele, oricit de
; 42,00 i i In- Crişan, programul artistic excursie a unui grup de zilele premergătoare Con meşteşugite,, rămin, totuşi.,' treprindere, baze sportive,
; ,00 no,. atele 40 elevi de la Liceul in tăzi. gresului al XllI-lea al parti palide şi puţine in încerca- baze de agrement, 12 libră
23,05 n, .Jterii au întregit Înălţător şi edu dustrial Gurabarza pe ur Cei care îşi. spun simplu dului, toţi oamenii muncii rea de a ilustra complexi rii, 22 biblioteci publice, 14
,33—3,00 Non . ca t i v manifestarea. mele răscoalei lui Horea. cinematografe urbane şi să
• S 0 „constructorii Hunedoarei" din Cetatea de ioc, aseme tatea devenirii unei locali
au pus primii umărul la. îm nea tuturor locuitorilor Hu tăţi. Strălucită rămine insă teşti, o casă d.c cultură-..
plinirea transformărilor fun nedoarei, tuturor liilor. ţării evoluţia, pe toate fronturile, Da, in Hunedoara se mun
damentale pe care partidul işi exprimă dorinţa iierbin- a Hunedoarei moderne. ceşte firesc, se învaţă fi
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA le.-a prefigurat pentru acest te ca iubitul nostru condu Citeva cifre comparative pe resc, se Tace sport firesc,
ţinut în care făurirea fieru cător să fie reales cirmaci care le consider concluden se revigorează firesc.
lui reprezintă vocaţia mile înţelept al partidului şi ţă te in susţinerea acestei a- Tot atit de firesc, acum,
ismanul torou- nară a oamenilor săi. Şi rii, al destinelor noastre". firmaţii: producţia industria in pragul Congresului al
itria); Serata Activitate susţinută pentru ostiei, datorită volumului „Istorie a. mineritului“ nu lă globală a municipiului- XllI-lea, alături de întregul
•EDO AR A: Sa- uriaş de investiţii, care din mesc Florea Drăgulescu, in urmă cu numai 10 ani, popor, ' hunedoreni! privesc
lodern — sala 1950 pină in prezent de Gheorghe Lucaci, Apostol deci in 1974, era de
— seriile I-II cu deplină încredere viito
ala B); Drep încheierea arăturilor adinei păşeşte 27 miliarde lei, pe Crâciunescu - „veterani ai 10 863 951 000 tei, iar în rul minunat pe care ii pre
ţii (Flacăra) ; locul vechii uzine de iier băii“ — lucrul in minele de acest an jubiliar din viaţa figurează cu certitudine do
ng al Dunării au crescut patru baterii de iier ale Ghelariului şi Te- partidului şi a patriei, ea cumentele ce vor fi adop
ta); PETRO- Lucrătorii Staţiunii pen mineaţa pină scara. Trei cocs cu o capacitate de 1 liucului de acum 20 de ani. se apropie de impresionan tate, împlinirea dorinţei lor
ă furata (Pa- tru .mecanizarea agricultu zile la rând' am avut orga
*giul (Unirea); rii din Ilia — însufleţiţi de nizate şi schimburi de milion tone anual, două Tot astfel o numesc şi lorda- ta cifră de 20 miliarde lei. fierbinţi de a le transpune
l Ju de ce am secţii de aglomerare cu o che Scinteie, Dumitru Sava, lată: forţa unei Hunedoare neabătut in faptă sub con
drubrie); LU- dorinţa de a întâmpina noapte. Hotărârea noastră producţie de peste 3 mi Teodor Cristian, mai tinerii in care, alături de locul ducerea tovarăşului Nicolae
mI fierbinte al Congresul al XllI-lea al este ea, în cel mult trei lioane tone, iumale de 450, ortaci- care ne spuneau : ■ continuu al Cetăţii sale de Ceauşescu. Astfel, în ora
al); VULCAN: partidului cu rezultate tot zile, să finalizăm ogoarele. 700 şi 1000 mc, oţelăriile „Dacă astăzi întreprinde
•jrclară (Lucea- mai bune, muncesc cu hăr Vom avea grijă ca şi în loc, arde puternic locul re şul focului' nestins flacăra
)A: Ca-n filme Martin nr. 2, electrice nr. rea minieră Hunedoara asi voluţiei socialiste româneşti, muncii va arde mereu la
AN1NOASA : nicie pentru a încheia cit continuare să efectuăm a- 1 şi 2, complexul de lami gură 65 la sută din pro lată forţa celor aproape intensitatea pe care parti
go.0 (Muncito- mai grabnic arăturile în rături de bună calitate, pu- noare, 'fabricile de oxigen, ducţia de minereu de Iier 100 000 de locuitori ai mu dul, ţara, poporul o cer".
A* • \ vederea insămînţărilor din nînd astfel baze trainice
RA primăvară. în acest scop — recoltei anului viitor.
Steaua roş^.,; La cooperativele agrico
tovarăşul
spunea
:ălăuza Pană cum no Ilatfaludi, preşedin le de producţie din Burjuc,. SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
Virgil
; Felix şi O- tele consiliului unic agro Săleiva şi Zam se află zil
c T-JI (Flacă- industrial — au fost orga nic în brazdă un număr DUMINICA, 18 NOIEMBRIE din inimă (c.) • 15,45 Universul fe
IU-BAI: Astă- nizate. în unităţile care au de 19 tractoare ce aparţin meilor • 10,15 Telejurnal (c.) • 20,00 triotice şi revoluţionare (c.) • 21,25
i în familie avut de ogorit suprafeţe secţiei de mecanizare din • 8,30 E tinereţea noastră parti Telejurnal (c.) * Cronica lucrărilor Magistrale ale socialismului. Cocuri
ură); HAŢEG: mai mari de teren, forma Burjuc. Din situaţia ope dului datoare! (c.). Versuri şi cân marelui forum al comuniştilor • nestinse (c.) • 21,55 Gintă ţara-n
uc (Dacia) ; ţii de tractoare care, sul) rativă la zi reţinem că, pî- tece patriotice • 9,00 Almanahul fa 21,15 Congresul al XIH-Ica — stră sărbătoare (c.) • 22,40 Telejurnal
e băieţi şi o miliei • 9,30 De strajă patriei • (c.).
lucită expresie a unităţii de voinţă
CÂLAN: In- 10.00 Viaţa satului (p.c.) • 11,15 Mu a partidului, a întregului popor (c.).
îşinilor (Casa î N C.U.A. .C. I L I A zica pentru toţi • 11,45 Lumea co .* Opinii, declaraţii, angajamente. VINERI, 23 NOIEMBRIE
LI A: Capcana piilor * Telefiimoteea de ghiozdan: Transmisiuni directe din oraşele
(Lumina) ; „Potcoava de piatră" — episodul 3 • 15,00 Telex o 15,05 Tinerii răs
asili şi Vasi- conducerea inginerilor şefi nă în prezent, mecanizato • 13,00 Telex • 13,05 Album dumi ţării • 24,40 Balada anilor eroici pund chemării partidului.! • 15,30
(c.) • 22,10 Telejurnal (r.).
Ţara cântecelor mele (e.) • 15,45 E-
ai cooperativelor agricole rii de aici au arat 220 ha. nical (p.c.) • -18,40 Din inimi de co misiune în limba germană (p.c.) •
au arat, folosindu-se din Dar să ' notăm situaţia pe pii, un imn partidului. Emisiune fes MIERCURI, 2t NOIEMBRIE 10,15 Telejurnal (c.) * Cronica lu
plin rapacitatea utilajelor unităţi, pe care ne-o pre tivă dedicată Congresului al XIII- crărilor marelui forum al comuniş
TACOLE şi timpul bun de lucru. zintă Ştefan Herbei, şeful lea al P.C.R. (c.) o 19,00 Telejurnal • 15,00 Telex • 15,05 Cu a tinere tilor • 20,00 Telejurnal (c.) * Cro
Astfel de formaţii — alcă secţiei de mecanizare: (p.C.) • 19,45 Raportăm marelui fo ţii vîrstă, partid, îţi mulţumim ! • nica lucrărilor marelui forum al co
tuite din 12-15 tractoare —-■La C.A.P. Burjuc am rum al partidului. Reportaj (e.) • 15,20 Emisiune în limba maghiară muniştilor • 21,00 Congresul al
— au lucrat de dimineaţa ogorit 100 ha din 150, la 20,05 O epocă, un conducător, o ţară- (p.c.) • 10,15 Telejurnal (c.) * Cro
In sporturilor. Nicolae Ceauşescu, strălucit strateg XlII-lca — strălucită expresie a u-
şi 20. Stelă devreme pină seara tîrziU C.A.P. Zam 75 ha din 110. Şi ctitor de eră comunistă. Docu nica lucrărilor marelui foruri ai co nitaţii de voinţă a partidului, a în
lexandru Ar la C.A.P. Ohaba, Ilia, Roş- La unitatea din Săleiva muniştilor • 20,00 Telejurnal (c.) * tregului popor * Opinii, declaraţii,
cului ..Cintăţi cani, Bretea Mureşană, Ia însă au fost arate doar 45 mentar (c.) • 20,35 Partidul — Cronica lucrărilor marelui forum al
rea Irului de asociaţiile economice din ha din 130. Ieri am luat Ceauşescu — România. Spectacol comuniştilor • 20,45 Congresul al angajamente. Transmisiuni directe
din oraşele ţării (c.) • 21,20 Laudă
Ilia şi Grind. în acest fel tractoare de la Burjuc şi (c.) • 21,40 Telejurnal (p.c.). XHI-Iea — strălucită expresie a u- măreţului Congres. Spectacol litcrar-
s-a ajuns la o viteză zilni Zam şi le-am trimis la lu LUNI, 49 NOIEMBRIE nităţii de voinţă a partidului, a în muzical-corcgrafîe (c.) • 22,10 .Tele
că de 120 ha. cru Ia Săleiva, ^pentru a • Transmisiune directă de la des tregului popor * Opinii, declaraţii, jurnal (c.).
Pină în prezent eclc mai grăbi lucrarea. chiderea Congresului al XHI-Iea al angajamente. Transmisiuni directe
mari suprafeţe au fost o- — Cum muncesc meca Partidului Comunist Român (c.) • din oraşele ţării (c.) • 21,45 Partid SÎMBÂTA, 24 NOIEMBRIE
gorîte la unităţile agricole nizatorii ? 20.00 Telejurnal (c.) * Cronica lu al vrerii noastre • 21,35 Magistrale
babil pentru din ilia, Burjuc şi Gura- — Cu multă tragere de crărilor marelui forum al comuniş ale socialismului (c.) • 22,05 Tele • 13,30 Telex e 13,35 La sl'îrşit
mbric 1981 : sada. Referindu-se la mo inimă. Printre cei mai har jurnal (c.). de săptămînă (c.) • 1(1,30 Coordona
ten (inc rece, nici se numără Virgil Tu- tilor • 21,20 Congresul al XlII-tea
mult noros. dul cum se desfăşoară ară — strălucită expresie a unităţii de te zaireze • 16,45 Săptămînă politică
icipltatli sub turile de toamnă, Ionel So- dosin, Petru Pctraşcă, Tra- voinţă a partidului, a întregului po JOI, 22 NOIEMBRIE • 19,00 Telejurnal (p.c.) * llotărî-
taie, lapoviţă rinca, şeful secţiei de me ian Adam, Teofil Suba, por * Opinii, declaraţii, angajamen rile Congresului — cauza întregului
intui va su Gheorghe Moţ, Ştefan Ciu-
cit intensiii- canizare din Gurasada, e- te • 21,50 Muncitoreşti voinţe unite • 15,00 Telex • 15,05 Studioul ti popor e 19,40 Pentru ţara noastră
00 km/oră, videnţia hărnicia în muncă tiiia, Viorel Florea, Ioan intr-un ghid! (c.). Lucrări dedicate neretului • 15,55 Anii marii iubiri dragă. Melodii populare (e.) o 20,05
.matului pină. a tractoriştilor Tibcriu St'ă- Pctruţ şi Ioan Blaj. Ilotă- Congresului partidului, interpretate • 10,15 Telejurnal (e.) « 20,00 Te O epocă, un conducător, o ţară.
Tempcratu- rîrea noastră este să în lejurnal (c.) • 20,40 Congresul al
>r Ii euprin- niş. Trandafir Groza, Ioan de ansambluri muzicale pe marile Nicolae Ceauşescu — marele ales a!
us 6 şi zero Jmpşa, Siniion Popovici şi cheiem arăturile pină sâm platforme industriale ale ţării • XllI-lea — strălucită expresie a u- partidului, al întregului popor. Do
maxime în- alţii. bătă, dedicând acest succes 22,10 Telejurnal (e.). nităţii de voinţă a partidului, a în cumentar (c.) o 20,30 Omagiul fier
grado. Con marelui forum al comuniş tregului popor, * Opinii, declaraţii, binte al ţării (c.) • 21,40 Lele jur
du produco- — Mai avem di) arat cir tilor români. MARŢI, 20 NOIEMBRIE angajamente. Transmisiuni directe nal (P.c.) • 22,00 Omagiul fierbinte
ca 50 ha — ne spunea in • 15,00 Telex • 15,05 Amfiteatru din oraşele ţării (e.) * 21,05 Soare, al ţării (partea a Il-a a roncerfu-
terlocutorul. Lucrăm de di_ TRAIAN BONDOR studenţesc • 15,30 Ţării, un cântec tinereţe, pace. Cîntcce şi versuri pa hii) (c.).