Page 63 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 63
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4
CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI
13,30 Telex
CU REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN 13,35 i.a sfirşl
I Wm
tămină
10,45 Săptămin
n •» Tclcjurnr
1V0 O epocă,,
fţffi/ii», .'iy>?.‘V **** cător, o
Nicolae
NOI SI IMPORTANTE SUCCESE ' 19,40 Tclecncic
un om
oamenilo.
CU flîMSUL, ii mŞl FAPTA LA MARELE FORUM COMUNIST 20,10 Film arti'
In Întrecerea socialistă 21,45 îţi vom
ţară (coli
spectacol
(Urmare din pag. 1) este deviza sub care' mun 22,20 Telejurnal
cesc colectivele de furna- 22,30 Flori de
SUPLIMENTAR — lişti de Ia Combinatul si VOM FACE SĂ CREASCĂ MEREU DIN ABATAJELE NOASTRE - nese (col.
R 200 TONE LAMINATE derurgic Hunedoara. In spectacol.
acest an, ei continuă la PONDEREA CĂRBUNELUI INDIGEN
In cadrul Uzinei nr. -1 MAI MULT CĂRBUNE PENTRU TARĂ
laminoare a C.S. Hunedoa cote superioare şirul rea ÎN ŞARJELE DE COCSIFICARE
ra, laminorul dc 800 mm lizărilor din 1983, hotă- Este o mare bucurie şi materializarea indicaţiilor
are o pondere însemnată. rîţi să cinstească aseme (Urmare din pag. 1) ţie de 8 la sută şi cărbunii satisfacţie pentru mine că şi orientărilor secretarului
Oamenii muncii de aici nea întregului popor, cu necocsificabili, în timp ce dintre minerii Paroşeniului general al partidului, de a
acţionează consecvent cu succese deosebite înaltul sării de la Hunedoara au s-au îmbunătăţit calităţile am fost ales delegat la ce! extrage mai mult cărbune BUCUREŞTI
dăruire şi abnegaţie, inrc- forum al comuniştilor produs peste sarcinile de mecanice ale cocsului. de al Xlll-lea Congres al pentru economia naţiona dioprogramul
gistrînd însemnate depă români. De la începutul plan 42 500 lone cocs me Este pasul pe care, la partidului. Mi s-a încredin lă, că ne-am achitaf cu I.a ordinea zi;
tură; 7,00 Ilac
şiri de plan. In cele 10 anului şi pînă la zi, oa talurgic; cc valoarea pro îndemnurile tovarăşului ţai mandatul de a exprima cinste de sarcinile încre Urmind - chem
luni şi jumătate din an, menii muncii din cele duselor chimice secundare Nicolae Ceauşescu, noi l-am totala'adeziune a comuniş dinţate. în perioada caie a şului Nicola
acordînd o deosebită a- două secţii de furnale de recuperate din gazul , de făcut deja spre realizarea tilor ce lucrează în abata trecut din acest an, sub Congresului a
tenţie exploatării agrega la C.S. Hunedoara au ela cocs şi a produselor disti în viitor a prevederilor din jele de la Paroşeni, a tu conducerea organizaţiilor faptele noastr
8.00 Revista pr
suplimentar
borat
preve
telor şi instalaţiilor din derilor de plan aproape late din gudron, realizate proiectul Directivelor celui turor minerilor, la realege de partid, minerii noşni au fierul melodii
dotare, respectării rigu 35 000 tone fontă dc cea peste pian, se ridică la 36 de al Xlll-lea Congres de rea tovarăşului Nicolae extras suplimentar pianului zultatele tragi
Buletin de şti
roase a tehnologiilor de mai bună calitate. milioane lei. Dacă în 1980 a ajunge la cocsificarea în Ceausescu, fiul cel mai iu peste 45 000 tone d-s căr dienţa radio;
lucru şi disciplinei mun ponderea în şarje a cărbu tregii cantităţi de huilă ex bit a! naţiunii noastre, în bune, iar la lucrăi'le de de ştiri; 10,05
cii, laminoriştii de la CU TOŢI INDICATORII nilor indigeni slab cocsifi- trasă în ţară, reducînd în funcţia supremă de secre deschidere şi pregătire au rară radio;
„800“ au produs peste DEPĂŞIŢI cabili era de numai 3,9 la felul acesta efortul valutar tar general a! partidului, de populară; 11/
Ştiri; 11,05 Un
plan mai mult de 6 200 In pofida complexităţii sută, în prezent ei sînt fo pe care-l face în prezent a aproba cu toată încre realizat în plus ma mult ir-un ghiozda:
tone laminate. şi dispersării în mai mul losiţi în proporţie de 12 la economia, naţională pentru derea prevederile proiec de 360 m. Angajamentul mi blicilate; 12,0
te judeţe a activităţii lor sută, iar din acest an par importurile de cocs şi căr tului de Directive, celelal nerilor de la Paroşen' este ştiri; 12,05 At
12,35 Din corni
ECONOMII ticipă la reţetă în propor bune cocsificabil.
DE MATERIALE de bază, oamenii muncii te documente supuse dez de a munci în coniinuare lui; 12,45 Avar
dio-tv. ; 13,00
de la IJU.C.C.F. Deva cu însufleţire pentru a
Cimentiştii dc la Chiş- au reuşit şi în acest an PREGĂTIREA FORJEI DE MUNCĂ - baterii Congresului. 15.00 Meridian
Buletin de şt
cădaga îşi concentrează să-şi depăşească ritmic Cu nemărginită bucurie creşte necontenit producţia lişti de muzii
atenţia asupra realizării prevederile de plan la toţi ÎN CONSENS CU DEZVOLTAREA voi raporta forumului co de cărbune. 1G,30 Opereta
mioa’-' 1 spune
producţiei fizice cu con indicatorii fizici şi de efi ECONOMICĂ A JUDEŢULUI munist că în toţi anii ac Roir ;
sumuri de materiale cit cienţă economică. Pe cele FERENC FAZAKAŞ, ştiri, it
mai r e d u s e . Ca 10 luni şi jumătate din Dezvoltarea industrială a în diferite forme de ridica tualului cincinal am acţio miner, şef de brigadă cfal-cctăţcncs
urmare a preocupări an, la nivelul întreprin judeţului a fost însoţită, an re a calificării. Aşa cum nat cu insistenţă pentru la I.M. Paroşeni că dc promenî
lor şi măsurilor adoptate, derii se înregistrează de de an, de o preocupare s-a stabilit în Conferinţa înregistrări de
Iară ; 18,00 O'
de la începutul anului au păşiri dc peste 5 milioane susţinută pentru asigurarea judeţeană de partid, în co ONORĂM PRIN REZULTATELE MUNCII Radiojurnal *
fost economisite 7 100 tone lei Ia producţia globală, şi pregătirea forţei de mun laborare ctJ unităţile econo politică Intern
combustibil convenţional, 800 000 lei Ta producţia că, în consens cu noile ce mice şi Inspectoratul şcolar TITLUL DE COLECTIV FRUNTAŞ ţională * De
al .yjţ-lca la
peste 2 000 kWIi energie marfă, 3 milioane Iei la rinţe ale economiei. S-a judeţean, vom întreprinde XII' 8ca; 20,00
electrică, 500 tone cără producţia netă. De aseme acordat o atenţie sporită acţiuni care să asigure, în La Congresul al Xill-lea 40 190 tone, în condiţiile * Seară cultul--
midă bazică, 900 tone că nea, prin gospodărirea şi aplicării programelor spe viitorul cincinal — prin for al partidului voi împlini îmbunătăţirii încărcăturii diojurnal; 22,2/
dans; 23,00 Bui
rămidă silico-aluminoasă, valorificarea cît mai eco ciale privind asigurarea şi me liceale, profesionale _ şi misiunea de onoare pe ca statice cu 5,7 la sută şi 23,30—6,00 Non
100 tone corpuri de mă nomică a valorilor mate pregătirea viitoarelor ca-^ de calificare la locul de re comuniştii, toţi oamenii reducerii staţionării vagoa cal.
cinare. riale, cheltuielile la 1 000 dre, cu accent pe secfoa-’ muncă — a 55 000 cadre, muncii care lucrează în nelor la încărcare-descăr-
lei producţie marfă au fost transportul feroviar hune- care cu 8,2 la sută. De a-
IN PLUS — rele prioritare. Acum, la ma precum şi policalificarea a dorean mi-au încredinţat-o,
35 000 TONE l’ONTA reduse cu 2,5 lei, iar va rele forum c;monist, la ca cel puţin 5 000 muncitori. semenea, la Depoul de lo dlNEIt
loarea beneficiilor peste Avînd permanent călăuză aceea de a exprima ade comotive Simeria, planul la
„Pontă mai multă şi de Plan se cifrează la 350 000 re am cinstea să fiu dele ziunea lor unanimă la
bună calitate” — aceasta lei. gată, putem rsocr,a că. î n d e m n u r i l e tovarăşu r e a l e g e r e a tovarăşului indicatorul de bază a fost
prin ounetea în Funcţiune lui Nicolae Ceauşescu, a DEVA: TaUs
a noilor ob netive şi capa a cărui realegere în supre Nicolae Ceauşescu în su îndeplinit şi depăşi' cu dorului (Pali
• Dezbatere. „Proiectul • I.a concursul de crea cităţi de producţie au fos* ma funcţie de secretar ge prema funcţie de secretar 476 mii tone/kiîometru e- (Arta); HUNE
de Directive ale Congre ţie literară „Traian De- create, în perioa la cc.re a neral al partidului o vom chivalente, obţinîndu-se o lamandra (Mo
sului al XIlT-lea al P.C.IÎ. metrcscu“ de la Craiovn, trecut de la cei de-al XI!- susţine cu alese sentimen general pi partidului, pre A); Yankeii -
eu privire la dezvoltarea care şi-a dedicat cea de-a lea Congres al partidului, cum şi aprobarea deplină importantă reducere a cos (Modern — sa
cconomico-soeială a Româ X-a ediţie apropiatului^ fo 10 600 noi locuri de mun te de stimă şi dragoste, ne a proiectului Directivelor tului unitar exprimară în tate în lanţur
Pe malul stin,
niei în cincinalul 198G— rum comunist, judeţul Hu că, din care 5 300 pentru angajăm să acţionăm cu Congresului. cele peste 3 600 000 lei e- albastre (Arta)
1990 şi orientările de per nedoara a fost reprezentat femei, ponderea acestora exigenţă comunistă pentru, conomîi. Sînt rezultate care ŞANI : Marfă
spectivă pînă în anul 2000" de tînăra poctă Li liana Pc- în rîndul populaţiei ocupa pregătirea forţei de mun Feroviarii hunedoreni a- ring); Naufrag
a fost tema dezbaterii or tru.ş. Membră a cenaclului te crescînd de la 37 ia că capabile să înfăptuias duc puternice argumente a- onorează înaltul titlu de V' " - " ştii
ganizate de clubul „Con literar „Lucian Blaga" din sută la peste 40 la sută. că sarcinile economice ce deziunii şi aprobării expri fruntaş în întrecerea socia a .1 iVoien
PeinI : Miezul
structorul” Deva şi Muzeul Hunedoara, reprezentanta vor reveni judeţului din mate prin mandatul încre listă dintre staţiile de cale pîinii (Cultural
judeţean cu lucrători dc judeţului nostru a făcut, !n consens cu orientările documentele celui de-al- ferată din ţară, deţinut de O afacere mur
la T.A.G.C.M. In organi cu creaţia sa poetică încăr şi indicaţiile date de tova Xlll-lea Congres. dinţat: în cele 10 luni şi făt ul); LONEA
zarea aceluiaşi club, a fost cată dc fior patriotic, o fru răşul Nicolae Ceauşescu ILEANA BARJAN jumătate care au trecut din feroviarii din Simeria. (Minerul) ;
Pigc
deschisă expoziţia dc carte moasă impresie în rîndul cu prilejul vizitelor de lu director acest an, planul de trans PETRU DÂNUŢ, Afacerea URICA
rese);
social-politică cu tema celor peste 100 de concu cru în judeţul nostru, peste al Direcţiei judeţene port exprimat în tone ex (Retezat); BR
„ P r e ş e d i n t e l e Nicolae renţi din ţară, cucerind 60 000 de oameni ai mun pentru probleme de muncă mecanic de locomotivă, rul veseliei (S
Ceauşescu ~ ctitor de is premiul Fundaţiei „Tra.- cii au fost cuprinşi anual şi ocrotiri sociale pediate a fost depăşit cu Depoul C.F.R. Simeria OHAŞTIE: Ci
torică devenire a patriei". dcm“ din Craiova. Albă (Patria);
tilia — seriile
ra); GEOAGlt
47 000 kg sfeclă de zahăr — producţie medie la hectar seară dansăm
(Casa de cultu
Acţiunea X 1:7.1,
BRAZI: Şapte
Cooperativa agricolă din primăvara acestui an, o- 350 000 plante răsărite. Ţinînd seama de sarcini ştrengărită; c
Deva a acumulat o bună dată cu pregătirea terenu Ca lucrări de întreţinere le .desprinse din cuvîntarea toarcerea Vlai
experienţă în ceea ce pri lui s-au mai dat cîte 250 am aplicat cîte trei praşile rostită de tovarăşul Nicolae dc cultură);
veşte obţinerea unor pro kg sare potasică şi 200 kg mecanice şi manuale, la Ceauşescu cu prilejul săr Lovitură fulge
ducţii sporite de sfeclă de îngrăşăminte complexe la primele două făcîndu-se şi bătoririi Zilei recoltei, ne reştiil); ILIA
zahăr la hectar. Pentru a hectar. Patul germinativ răritul, după care s-a asi preocupăm cu răspundere mercenarilor (
valorifica superior poten l-am pregătit grădină'eşte, gurat o densitate de 90 000 deosebită de asigurarea u-
ţialul de care dispune uni prin două discuiţi şi o lu plante recoltabile la hectar. nor baze temeinice recoltei
tatea noastră, am acordat crare cu combinatoriii, rea- Semănatul, lucrările de de sfeclă de zahăr din a-
atenţie deosebită aplicării lizînd o bună mărurţire şi întreţinere şi dislocatul nul viitor. Cultura este am
tehnologiei specifice aces plasată după păioase şi tri-
tei culturi. folicne, s-au efectuat ară Timpul pro»
Pornind de la cerinţele C. A. P. D E V A turi pe întreaga suprafaţă, azi, 17 noiei
plantei faţă de sol, pentru urmând să aplicăm erbicx- vreme în genei
cultivarea celor 70 dc hec dul şi să facem fertilizarea închisă. . .Cer *
cădea
precipit
tare destinate sfeclei de cu superfosfat, după care sub formă de »
zahăr am ales terenuri mai tot acum, în toamnă, vom posibil polei. *
uşoare, unde am avut ca K iH M M lM Î ? realiza şi o lucrare de dis fia moderat, d
plante premergătoare cul cuit în vederea incorporă est. Temperat
vor fi cuprim
turile de cereale păioase. nivelare. în prealabil, pen le-a efectuat mecanizatorul rii lor în sol. Acţionlnd cu şi 5 grade, ia.
După eliberarea suprafeţe tru combaterea buruienilor Petru Gavrilă, care s-a spe fermitate pentru transpu mc intre 5
lor respective, am efectuat erbicidsrea CU cializat în aceste opera nerea în viaţă a hotărîrii Noaptea şi dii>,
ceaţă.
o arătură de vară, iar în Nata la Iu' ţiuni. Cultura fiind anga Conferinţei organizaţiei ju
toamna trecută s-a făcut ă r - semănat s- a u jată în acord global cu me deţene de partid, care a sta La munte, \
arătura adîncă. ? 5 kg Du: ;1 la canizatorii şi cooperatorii, bilit ca la cultura intensivă ncral umedă .şi
Pentru a ridica gradul asemenea, în aceştia sînt cointeresaţi să să obţinem 50 de tone sfe acoperit. Vor
pita ţii sub io
de fertilitate al pămîntului scopul combaterii dăunăto execute lucrări de calitate clă de zahăr la hectar, a- soare, in zone
şi a asigura elementele nu rilor s-a făcut Un trata şi la timp, fapt concretizat sigurăm de pe acum con poviţă. vinii*
tritive necesare plantelor ment la sol cu Lindolox, în obţinerea unei producţii diţii pentru înfăptuirea e- moderat. eu
locale pină la
tot în toamnă s-au aplicat în cantitate de 20 kg ia medii de 47 000 kg rădăcini xemplai’ă a acestei sarcini. oră din sud-os-
cîte 400 kg superfosfat la hectar. la hectar, ceea ce repre Ţesători» dc mătase Deva. Un rol important in vederea colind zăpada,
na la ceaţă, c?
hectar, revenind cile 72 kg La semănat am ' fo'osit zintă un spor total de 910 SERGIU SBUCHEA, bunei desfăşurări a producţiei în secţiile unităţii il au ajutorii depune chiciur.
fosfor substanţă activă la sămînţă plurigermă, realx- tone sfeclă de zahăr livra inginer şef de maiştri. Iar Ton Cordo.ş este unul din cei mai bine pregă
unitatea de suprafaţă. In zînd o densitatc de 300 000— tă in plus la fondul de stat. al C.A.P. Deva tiţi profesional, mai harnici şi disciplinaţi.