Page 64 - Drumul_socialismului_1984_11

03 G SÎMBĂTĂ, 17 NOIEMBRIE 1984 Pag. 3

/IZIUNE

t de Săp-
a politică
J (p.c.)
un condu-
ţară (color).
Ceauşescu — Simpozion ştiinţific
pentru binele hotelurile „Sarmis" şi ,,De­
r
lopedia va", magazinul universal
ştie (color). „UJpia", noul spi,tal cu po­ Ieri, la Deva, a avut loc al partidului. Integrarea
cînta iubită liclinică, multe alte edi­ simpozionul ştiinţific pe bibliotecii în viaţa spiritua­
>r). Concert — (Urmare din pag. I) naţional a primilor mega­ cat, sporindu-şi mereu va­ ficii social-cuBuralc. Vor­ tema „Carte, lectură, infor­ lă a judeţului", prof. dr.“
waţi au contribuit din plin lenţele calitative, deţine as­ bind de explozia edilitară mare", organizat de Comi­ Ionel A chim, de la catedra
2 (P.c.) Magna Curia, alte locuri la laima energeticienilor tăzi locul III pe ţară, ca a Devei, trebuie să uduccm tetul judeţean de cultură de filozofie a Institutului
cîntec româ- un cuvinl de laudă oame­ şi educaţie socialistă şi Bi­ politehnic din Bucureşti —•
”>r). Concert — şi monumente din munici­ hunedoreni. Maistrul Con­ vo-lum al producţiei. 7
piu te lac să simţi şi as­ stantin Neag, secretarul co­ B Tradiţională pe aceste nilor de pe schele, con­ blioteca judeţeană. La a- „Carte şi cultură, cultura
tăzi cu intensitate istoria. mitetului de partid, preci­ locuri, agricultura şi indus­ structorilor, care ou înăl­ eeastă reuniune ştiinţifică, cărţii", dr. Ştefana Sterţa-
Po aici au trecui popoarele zează cu mîndrie : ,,Jinem tria alimentară au rămas şi ţat oraşul la ceea ce esie înscrisă în programul ma­ de de la Institutul de filo­
zofie Bucureşti, — „Un per­
nifestărilor
o; migratoare, ostile otomane. sus drapelul întrecerii so­ acum ramuri de bază ale e- astăzi ; unor meseriaşi ca gresului al dedicate Con­ sonaj neglijat.— cititorul"}
al
Xlll-lea
mozaicarul Constantin Du­
conomiei municipiului. Stau
In urmă cu 200 de ani,
cialiste. In cele 10 luni din
răsculaţii lui Horea au acest an termocentrala mărturie cele 7 cooperative mitru, zidarul Alexandru partidului au participat Frank Şcrbescu, instructor
ajuns pină sub zidurile ce­ noastră a produs peste pre­ agricole de producţie, se­ Marcu, dulgherii Andrei cercetători din domeniul principal în Consiliul Cul­
I : 6,00 Ua- tăţii să răstoarne nobilimea. vederi 132 milioane kWh rele de la Sin.tandrei, liva­ Kloos şi Petru Onciulenco, filozofici, sociologici, cultu­ turii şi Educaţiei Socialiste
dimine(ii; 6,00 Mai stăruie încă umbra energie electrică". da pomicolă de la Sintu- fierarul betonist loan Preg, rii, bibliotecari din judeţele Bucureşti, — „Sistemul e-
'ei in agrieul- montorul de prefabricate Alba, Argeş, Sibiu, Timiş, ducaţiei adulţilor din
liojurnal; 7,00 Crăişorului lancu, sau ecoul 13 înfiinţată cu peste trei hblm, două Întreprinderi
■iriic tovară- paşilor lui Alexandru loan decenii in urmă, E.M. Deva agricole de stat, staţiunea Mihai Chiş şi maiştrii A- Vîlcea, Hunedoara. România — cadrul formă­
e Ceauşescu, Cuza oprit la Deva, in dru­ a urcat an de an spre virluh de maşini agricole, între­ vram T.omuş, Viorel Chil or Si m pozionul, desfăşurat rii conştiinţei ştiinţifice şi
J XlII-lca — mul său spre exil. ierarhi-ei minereşti, dublin- şi Ladislau Şimon. in plen şi pe secţiuni, a a valorilor estetice", dri?
de muncă ; prinderea ,,Avicola", Fabri­ cuprins comunicări care au
esei; 8,10 Cu- Ieşită însă din Irămintă- du-şi volumul extracţiei şi al ca de nutreţuri combinate, Am vorbit pină acum des­ Mai'ia Moldoveana, de la
lor; 8,55 Ke- preparării. Astăzi Exploata­ moderna întreprindere de pre trecutul şi prezentul evidenţiat rolul şi impor­ Biblioteca centrală de statfc,
■rii loto; 5,00 rile acelor vremuri, Deva tanţa cărţii în formarea — „Cititorul, Un consilier
ri ; 9,05 Au- a trăit ani de-a rindul — rea minieră Deva este con­ produse lactate şi cea de Devei. Care-i va fi viitorul? personalităţii omului nou, inspirat în determinarea
10,00 Buletin dominată parcă de imagi­ siderată unitate etalon in morărit şi panificaţie, uni­ Ne răspunde tovarăşul MW-
Kevisla Iilc- nea acestei istorii şi a ce­ domeniul extracţiei şi pre­ tatea de preparate din car­ că Neagoe, prim-vicepre- în ridicarea generală a vie­ destinului cărţii": dr.Pay.el
10,40 Muzică lucrării minereurilor nefe­ ne, industria viei şi vinului şedinte al Comitetului execu­ ţii spirituale. Cii.upeanu, dc la Radiote-
' Buletin de tăţii la poalele căreia era în cuvântul său, tovarăşul leviziunca română, — „Far­
univers in­ aşezată - cu statutul de roase. Situindu-se in acest ş.a. tiv al Consiliului popular mu­
ii; 11,35 Pu- urbe provincială. Au trebuit an constant in fruntea în­ Elena Gros, preşedinta nicipal : ,,Un viitor lumi­ Octavian Mireştean, şeful mecul peripeţiei" ; scrii­
0 Buletin de trecerii socialiste pe ţară, C.A.p. Deva - unitate port­ nos şi larg deschis progre­ S e c ţ i e i propagandă a torul Radu Ciobanu —
las cultural ; să vină anii de istorie nouă, Comitetului judeţean de „Vîrsta primelor lecturi".
>ara folcloru- ai construcţiei socialiste, minerii deveni raportează drapel in rindul celor din sului pe toate planurile
îpremieră ra- in cinstea Congresului al agricultura municipiului - economico-soci ale, alături partid, a înfăţişat contribu­ în continuare, lucrările
De la 1 la 3; pentru ca oraşul să se tre­ Xlll-lea al partidului extra­ arăta că meritul este in de celelalte localităţi ale ţia secretarului general al simpozionului s-au desfăşu­
club; 16,00 zească la viaţă, să păşească p a r t i d u 1 u i, tovarăşul rat pe tr.ei secţiuni: „Psiho­
iri; 16,05 So­ pe calea multilateralei de­ gerea, peste planul celor primul rind al mecanizato­ ţârii, aşa cum este el con­
lă populară ; 10 luni, a 30 000 tone mi­ rilor, amintindu-i pe cîţiva turat in proiectul de Direc­ Nicolae Ceauşescu, la îm­ logia şi sociologia lecturii",
„Spune inii veniri. nereuri cuprifere şi comple­ dintre ei : Ion Borodi, Vasi­ tive ale Congresului al bogăţirea literaturii- social- „Istoria cărţii şi a presei".
de Elly Adevărata resurecţie a politiee, inestimabila va­ „Bibliografii — informare".
1 ‘ ‘ de Devei a irumpl năvalnic xe, cu 234 tone metale ne­ le Pop, Petru Brădilă, şi Xlll-lea al partidului. Pute­ loare teoretică şi practică
so- feroase. La originea acestor Nicolae Lupuj. rea economică a Devei va Participanţii la lucrările
17,30 Muzt- după anul 1965. Ca o pri­ realizări stă munca între­ Q Concomitent cu spori­ creşte, o dată cu intrarea in a lucrărilor omului aflat simpozionului au vizitat ex«
idă; 17,15 Noi măvară perpetuă sint aceşti gului colectiv de mineri, funcţiune, in viitorul an şi în fruntea partidului şi sta­ poziţiile dc carte: „Epoca
muzică popu- 19 ani de istorie nouă a dar cu deosebire a forma­ rea puternică a potenţialu­ tului, revoluţionar înflăcă­ Ceauşescu — epoca marilor
rcle serii; * lui său economic, Deva a cincinal, a unor noi obiecti­
Săptămina municipiului, o primăvară ţiilor conduse de Gheorghe crescut impresionant in aceşti ve industriale - I.P.S.R.U.M., rat, vizionar al destinelor Împliniri", „200 de ani de
ă si interna­ a devenirii, Începută sub Apreotesei, Iulian Doţa, ani pe planul construcţiilor întreprinderea de confecţii, patriei. la răscoala populară con­
ta Congresul auspiciile unei epoci lumi­ Au prezentat comunicări dusă de Horea. Cloşca şi
Congres’^, al Alexa Ifdochimov, Vasile ediliiar-sodale şi culturale. întreprinderea de mobilă şi tovarăşii: Rafila Iacob, Crişan", expoziţia de gra­
nadiojuri "ii; noase, cea mai fertilă şi Damian. Bătrina urbe, ce-şi trăia altele. Construcţiile de lo­
ală; 22,00 iia- dinamică din istoria patri­ ■ întreprinderea de ma­ viaţa Intre cele citeva clă­ cuinţe se vor menţine la preşedintele Comitetului ju­ fică apa r ţinând artistului
,) Muzică de teriale de construcţii şi cea deţean de cultură şi edu. plastic Mircea Bîtcă .şi ex­
'etin de ştiri; ei, epoca deschisă de Con­ diri mai răsărite, copleşită un ritm înalt in întreg cin­ raţie socialistă, — „Cultu­ poziţia de ex-libris, aparţi-
stop muzi- gresul al IX-lea al partidu­ de lianţi sint alte unităţi parcă de înălţimea şi fai­ cinalul viitor - 800 de apar­
lui. Sint anii in care oa­ cu pondere mare in econo­ ma istoricei Cetăţi, şi-a des­ tamente pe an -, ridi- ra hu.nedoreană în anul ce­ nînd plastieienilor losif
menii Devei, in frunte cu mia judeţului. Construite coperit vocaţia de oraş al cindu-se noi şi moderne lui dc al XIIT-lcn Congres Tel.lma.nn şi Dafinel Duinea.
comuniştii au impus . un in 1961, respectiv in 1973, armoniilor arhitecturale, al cartiere. Cincinalul viitor
nou ritm vieţii şi muncii, cele două puternice între­ înălţării pa verticală. A va însemna modernizarea
un ritm viu, desfăşurat pe prinderi producătoare de descoperit, in ultimul cinci­ transportului in comun, prin
Iront larg, menit să propul­ materiale de construcţii nal mai ales, elixirul tine­ introducerea liniilor de
seze străvechea urbe in şi-au sporit continuu gama reţii, al frumuseţii, al mo­ troleibuze. Sectorul agricol
manul torea- rindul celor mai frumoase sortimentelor şi volumul se va îmbogăţi cu un nou
da); Serata oraşe• ale patriei, cu o eco­ producţiei, Faţă de primii dernului şi utilului. Dacă
□OARA; Sa- pină cu 2 decenii in ur­ complex de sere r avî.nd o
dern — sala nomie puternică şi diversi­ ani, producţia de prefabri­ mă, venind in Deva, imagi­ suprafaţă de 10 ha, ce va
- seriile I-II ficată. Este un statut pe cate a crescut cu peste nea cea mai ,,atrăgătoare" utiliza ca sufeă de încăl­
la B); Drep- care Deva şi l-a dorit. 115 000 mc şi cea de b.c.a. zire energia termică de la
I (Flacăra) ; cu 190 000 mc. Iar pro­ era vechiul centru, astăzi Termocentrala Mintia. La
’ al Dunării SH Termocentrala Mintia prim-planul il deţine întreg
;; PETRO- este o stea de primă ducţia de ciment a între­ oraşul. Amintim mai îniîl, acestea, adăugaţi un nou
furată (Pa­ m ă r i m e in constelaţia prinderii de lianţi este as­ cel mal tinăr, mai larg şi cinematograf cu 500 de lo­
iul (Unirea); energetică a patriei. tăzi de 1 400 ori mai ’V.O'Q frumos bulevard al munici­ curi, noi şcoli, baze spor­
i dc r decil in 1973. tive, zone de agrement,
ibric), . Numai despre colectivul de piului - Decebal - magis­ spaţii verzi şi veţi avea
fierbinte ai energeticieni s-ar putea !U Cu 10 ani in urmă au trală căreia grandioasele
); VULCAN: scrie pagini întregi cu lap­ început probele tehnologice edificii ii conferă nu doar evoluţia municipiului nos­
dară (Lucca- te de muncă responsabilă. la cea mai puternică uni­ o alură modernă ci şi o per­ tru in viitor".
: Ca-n filme Mircea Firtat, Nlcolae Stan- tate de industrie uşoară a sonalitate distinctă. Bule­ Aceasta este Deva anu­
ANINOASA : ciu, Gheorghe Dumitrache, municipiului - Jesătoria de lui 1984. Municipiu cu
t (Muncito- vard care face cinste ori­
ni : Galax loan Ursan, Cornel Costina, mătase. Construită la indi­ cărui oraş, dar, în primul toate ferestrele deschise
AD: Carlic- loan Toderică, Nicolae Da- caţia secretarului general al rind, factorilor de decizie, spre miine. Un miine stră­
leaua roşie); mian, Florin Coposu sint partidului, in scopul utili­ talentaţilor arhitecţi şi con­ lucitor, pe care oamenii
lăuza Pană doar cîţiva din veteranii zării forţei de muncă fe-. structorilor. Apoi, celelalte săi îl făuresc cu hărni­
Felix şi O- minine, ţesătoria, a cărei
I-II (Flacă- ,,Stelei de pe Mureş", care noi cartiere de locuinţe, in- cie şi răspundere, sub con­
J-BAl: Astă în cei 14 ani de la pulsa- producţie a crescut de 5 sumind peste 24 600 apar­ ducerea înţeleaptă a parti­
în familie rea in sistemul energetic ori din 1975 şi s-a diversifi­ tamente, casa de cultură, dului. il.M. Barza, jaboraUiru! ,<(<■ chimie : la pupitrul de lucru
i-ă); HAŢEG: laboranta Zmaraiula Titani. Foto GH. IMPARAT
c (Dacia) ;
băie(i şi o
’ALAN: în- In acest an, colecti­ prefabricate pentru toile
iinilor (Casa vele de oameni ai muncii Toate obiectivele — predate la termen brigăzile antreprizei, ne or­
S1MERIA : din cadrul Brigăzii „Ener- ganizăm riguros munca şi
rătonre (Mu- goconstrucţia" Mintia-Deva Din programul dc reparaţii producţie îi vom adăuga constructorii dc la „Ener- dat la termen — 15 oc­ ne realizăm constant pre­
: Capcana au avut obiective impor­ al C.T.E. Mintia noi am e- pînă la sfîrşitul anului goconstrucţia" Mint ia-De- tombrie 1984 — magistrala vederile dc plan, spunea
Lumina). tante dc realizat — ne pu­ xeeutat reparaţiile capitale încă 6 milioane Ici, a ţinut va acţionează pentru ur­ de termoficare a munici­ interlocutorul. Acum ne
ne în ■ temă inginerul Ti- la clcctrofilti'.ele grupului să precizeze Tiberiu Neag. gentarea lucrărilor la cele­ piului Deva, .obiectiv im­ pregătim deja stocurile dc
beriu Neag, şeful brigăzii. nr. 5 şi la coşul de fum dc la Contribuţii la aceste rea­ portant, dîndu-ne silinţa materiale pentru perioada
ssm m m sm Principala lucrare a fost grupul nr. 1. Hotărîţi să în- lalte obiective, pregătind iernii, îneît să putem ono­
lizări au atît constructorii,
!£A: termoficarea parţială a cit şi colectivele atelierului eu grijă şi răspundere pla­ să-l rbalizăm de înaltă ca­ ra în continuare cererile
litate — ne spunea ei. A-
municipiului Deva, de la tîinpine cu realizări deose­ dc producţie industrială şi nul anului viitor. „Aş vrea cum continuăm lucrul la beneficiarilor. Meseriaşii
bite marele eveniment po­
Termocentrala Mintia. Noi litic al anului — Congre­ autocoloanci auto. Sc evi- să spun că la toate obiee- noştri cef mai buni -- Con­
prelungirea
’iabil pentru am avut de executat ma­ sul al Xlll-lea al partidu­ agent termic magistralei dc stantin Acasandrei, George
în
cartierul
n bric 198-1 : gistrala, de la uzină în Brigada „Energoconslrucţia" Mintia — Deva Rusu, loan Ticaş, Vaier
"al umedă şi municipiu şi racordarea la lui — oamenii muncii dc Dacia, la racordarea altor
icopcrit. Vor la „Energoconslrucţia" Min­ puncte termice, la protec­ Mureşan, toţi eeilalţi — îşi
.iţii iTivtl ales aceasta a 20 puncte termi­ tia, din cadrul Antreprizei ţia termoizolaţiei cu tablă, fac cu conştiinciozitate da­
■îloaie. l/.olat, ce. Dc asemenea, am lu­ toria".
'/intui va su­ de profil din Timişoara, încât la anul să finalizăm
in sud-est şi crat şi lucrăm în continua­ şi-au amplificat în acest întreaga lucrare de termo­ Raporlind frumoase rea­
urile minime re la modernizarea depozi­ an preocupările şi străda­ ficare". lizări în cinstea celui dc al
;e între zero tului de cărbune dc la XlII-lca Congres al parti­
r cele maxi- niile în producţie, şi-au or­ Realizări bune a obţinut
şi 10 grade, U.T.K. Mintia, lucrare de ganizat temeinic muncă la in acest an şi colectivul dului, comuniştii, toţi oa­
.in ea (.a, local mari proporţii. Pină la a- fiecare obiectiv şi lucrare, denţiază constant, prin fap­ tivele la care am lucrat dc la atelierul de prefabri­ menii muncii din cadrul
ccastă dală am predat be­ reuşind să încheie cu peste tele lor de muncă, şefii de în acest an împreună cu cate din beton. Maistrul brigăzii ..Energoeonstrueţîa"
rome m gc- neficiarului jumătate din trei luni do zile avans pla­ formaţii Ştefan Szatmari, Joja Adalbert, Alexandru Ştefan Vodă, care coordo­ Mintia-Deva Îşi exprimă şi
încliisâ. Cci­ stiva nr. 1 din depozitul nul anual Ia construcfii- Teodor Ştefan, loan Cheşn, Gal], Gheorghe Lebădă, nează activitatea acestui pe această calc adeziunea
că dea preci- nou dc cărbune, iar la
rmă de nin­ montaj. In continuare, au Constantin Acasandrei, Du­ cu toţi cei 14 zidari din important compartiment, deplină la documentele ce
ii c joase la- montaj am predat linia , a acţionat cu aceeaşi dăruire mitru Gherghei, maiştrii formaţie, am cat toată a- ne spunea că cei 70 do oa­ vor fi supuse dezbaterii şi
.1 va sufla Il-a de alimentare cu căr­ şi hărnicie, înscriind acum, Alexandru Marcu, Mircea tenţia calităţii, obiectiv c- meni din subordine, din aprobării marelui forum al
intensificări
00—100 km/ bune. O altă lucrare im­ înaintea începerii lucrărilor Bogătoiu şi Ştefan Vodă, senţial al muncii noastre", care jumătate sint femei, comuniştilor români şi se
t şi sud, vis- portantă din planul pe a- înaltului forum al comuniş­ subinginerul loan Rusu, in­ sublinia Ştefan Szatmari. raportează depăşirea sar­ angajează să le materiali­
Se va scin­ ccst an est? turnul de ră­ tilor, o producţie supli­ ginerul Vasile Giurgiu şi Subinginerul loan Rusu cinilor anuale de plan in zeze exemplar în întreaga
tre local va cire, la care am finalizat mentară de construcţii- alţii",
ă. coordonează activitatea de cinstea Congresului al activitate.
structura de rezistenţă. şi monta.i însumînd 9 milioa­ în perioada care a rămas confecţii metalice a brigă­ XlII-lca al partidului, la
lucrăm la sistemul interior. ne lei. „Acestui spor de nînă la sfîrsitul n n In i zii. „Am lucrat şi am pre­ DUMITRU GHEONEA