Page 7 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 7
SÎMBĂTĂ, 3 NOIEMBRIE 1984 Pag, 3
de Si'ip-
jr)
cumenlar
politică
parţial eo-
XIIMea —
ale edi
tai ist. Re-
edia i *
e. „Pric-
inică“. Pro- (Urmare din pag. 1) Cind vorbeşti cu oamenii te adinei şi de duh, cu a- o producţie totală de griu la note şi greve şi înalte
itudiourilor Dobrei simţi ca venind de ceeaşi pricepere, dăruire şi de 740 tone, în anul urmă fapul că aici se conturea finalizarea
emieră Tv. două-trei ori pe săplămî- departe această dorinţă, candoare cu care se ară şi tor - 1020 tone, iar in acest ză o“Oşezare ce depăşeşte
i interpre- nă — seara, după munca amplilicindu-se intr-o sinte se seamănă, se mulge vaca an — 1 2.36 tone. Intr-un sin condiţia clasică a comunei. [ ££
). Speela-
lic realizat grea a zilei, vin cu toţii la ză a voinţei de schimbare sau se aşteaptă lăiarea gur an producţia de car Au apărut blocurile noi şi »» 8
Sibiu repetiţii, care durează une înnoitoare. Traian Suba, mieilor. Munca in cimp şi tofi a crescut cu 1 000 de frumoase, cu dotări sociale
(parţial eo- ori pinâ la ora 12 noap preşedintele cooperativei a- îngrijirea animatelor este tone. Comuna realizează moderne, se finisează alte
tea". Dirijorul de azi re gricole din satul Lăpuşnic, prima pagină a partiturii anul acesta o producţie instituţii, aici şi în sate,
roflectoa- marcă, pe bună dreptate, spune că in 1984 au ob trăirii spirituale, iar aceas totală in valoare de aproa dedesubtul cărora se alia (Urmare din pag. 1)
). Baletul
Fragmen te. perpetuarea acestei osmoze ţinut cea mai mare produc tă partitură dă semnele re pe 125 milioane lei, dublă amplificarea activităţii pro
a muncii şi cinlecului, fă ţie la griu şi orz din isto voluţiei agrare, ale bogă faţă de acum 7 ani. ductive agricole şi indus — Cum este organizată
cute cu înclinaţie şi dra ria comunei, dar că sint ţiei. Şi, iarăşi spunem că Corul intră in scenă so triale. Dobra se înalţă mîn- şi cum se desfăşoară lu
goste, pentru că omul are rezerve pentru producţii şi producţia da griu la C.A.P. lemn şi spune cald, tainic dră pe toate planurile, crarea ?
»== nevoie neîncetat să-şi com mai mari. Pe acelaşi ton Lăpuşnic anul acesta a fost şi emoţionant întreaga in numai doi ani dobrenii — Tractoarele intră In
pleteze munca cu trăirea vorbeşte şi Mircea Jivan, cu 900 kg la hectar mai splendoare a muncii din au adunat o valoare socia- brazdă cum se luminează
ei spirituală. inginerul şef al cooperati mare decit anul trecut, iar cimp, îmbogăţind sufletele ■lă de peste 235 000 lei, In de ziuă. Mai multe zile la
Dobrenii anului 1984 sint vei din centrul de comună, ta Dobra a crescut de la oamenilor, căci - spune di corporată intr-un magazin rînd mecanizatorii Ioan
: fi,00 Ra-
mine(ii; 6,30 deopotrivă vîrstnici şi tineri, iar losif Ancuţa, şeful ate 2 650 la 4 014 kg la hectar rijorul corului — noi avem la Mihăieşti, împrejmuirea Galax, Vaier P.le.şca, luliu
in agricul- cei bălani aducind din ur lierului de tîmplărie, cere Prima a ridicat producţia aricind 20-25 de melodii dispensarului veterinar, ca Huţuţuc, Pavel Vinerean,
ijurnal; 7,30 mă acumulări de piine şi să se îngăduie unităţii să de orz de ta 2 550 kg la pe care le putem interpre Nicolae Bălţatu, Ioan Croţu
rile tovarft- 4 506 kg la hectar, iar cea nalizarea pirîului Roşcani,
1 Ccauşescu, sare pentru juvenili, iar a- se dezvolte pînă la capa ta, după o încălzire iniţia reparaţii la şcoli şi cămine şi ceilalţi au lucrat pînă
Xui-lea — ceştia inţelegind căldura citatea satisfacerii cerinţei de a doua — de la 2 818 lă a vocilor. Este produc culturale, încălzirea noului aproape dc miezul nopţii.
ţie muncă ; soarelui din piine şi greul judeţului la mobilier co la 4 302 kg. In astfel de ţia iui fizică, este cantita Arătura se face la ndînci-
sei; 8,10 Cu- cămin din centrul de co
•r; 9,00 Eu- şi nevoia sării in bucate, mercial. urcuşuri se află şi produc tea de emoţie pe care o mună şi multe altele. Cu mea de 25—30 cm, urmă-
,05 Audienţa ridică fruntea in seninuri Repertoriul corului, ca şi ţiile la porumb, la cartofi poate da şi o dă oameni sprijin de la stat se mo rindu-se să fie uniformă,
■tln de ştiri; noi. Această metamorfoză al formaţiilor de dubaşi şi sau legume. Şi unde pă- lor satelor şi oraşelor. Sau, dernizează unităţile coope să nu rămînă greşuri, să
orară radio; obiceiuri de la Pane şi mintul este mai slab şi mai dacă vreţi, viaţa spiritua se întoarcă brazde pînă
- de muzică nu este metaforă, ci o rea ratiste, s-a creat o păstră-
a Moldovei" litate, implintată in bobul Panc-Sălişte, Stinceşti, Stîn- greu de lucrat — la Rădu lă, organizată şi ordonată, vărie la Roşcani, un uscă- la marginea tarlalelor.
Buletin de multiplicat al griului şi în ceşli-Ohaba sau Răduleşti, leşti şi Roşcani - se creş este întreţinută in comună La recoltarea, transportul
univers în- laptele din tîmplele oame. prezente pe atîtea scene te, chiar dacă nu atit de de 31 formaţii de amatori tor de cherestea şi se află şi însilozarea porumbului
ill,35 Publi- in curs de modernizare cen
etin de ştiri; nilor care au clădit şi urcă ale judeţului şi ţării, îşi au mult, dar se creşte. De a- in artă şi profesionişti în trul de sortare şi preindus- cultivat în amestec cu floa
ral; 12,35 Din azi mai greu anii, in do originea in lucrarea pămin- ceea, din riurile unităţi muncă. trializare a lemnului, s-a rea soarelui iau parte Ioan
rului ; 12,45 rinţa şi voinţa de a lucra tului, această trăire dură şi lor se revarsă, an de an, O filă frumoasă a reper Biriş, Ioan Borsos şi alţi
Radio-Tv. ; deschis o exploatare de
3; 15,00 Me- mai bine pentru binele co universală. Se cintâ pe voci, un fluviu tot mai bogat. toriului esie rezervată îm bentonită, se lucrează la lucrători ai secţiei de me
16,00 Buletin munei, al oamenilor. se joacă, se roslesc cuvin- Comuna a realizat, in 1982, plinirilor sociale, cintindu-re construcţia a 3 microhidrc- canizare ce deserveşte uni
nterpreţi în- tatea agricolă din Simeria.
icului popu- centrale pe rîul Dobra, se Cooperatorii din brigăzile
;ta „Plutaşul apropie de sfîrşit lucrarea
“; 17,00 Bu- mm de irigare a grădinii. Cărpiniş, Uroi şi Simeria
17,05 ralei- Veche muncesc cu hărnicie
kce» isc ; Cama de exprimare a la strîngerea, transportul şi
Ic p ena- Dobrei a inceput, prin sim
:ică uşoara 7 depozitarea sfeclei fura
ii; 20,00 Ra ple soliegii şi arpegii şi jere. Recoltarea merge bine
mară cultura- tinde la armonii ample, (se realizează o producţie
jestia dv... ; monumentale, iar aceasta
al: 22,20 Mu- de peste 60 000 kg la hec
3,30—G,00 Nou se datorează faptului că în tar n.n.), dar transportul
fruntea corului-cetăţean se acesteia este lent don cauza
află o organizaţie de partid lipsei mijloacelor de trans
harnică şi inimoasă. Dacă port.
vreţi faptul este subliniat şi în grădina de legume,
de o coincidenţă : la intra- echipa condusă dc Silvia
rea în primărie se află în Iordate munceşte la strîn
cadrat cu veneraţie steagul gerea şi valorificarea pro
rile (Patria); uniunii meseriaşilor dobreni duselor. Culturile de legu
I-IUNEDOA- din anul 1920. Este un tri
— seriile I-1I me verdeţuri arată bine,
la A); Febra color mare, lucrat în fir promiţând producţii bune.
n — sala B); scump, pe aversul căruia Cu sprijinul Oficiului de
slina (Flăcă se află două mii ni strinse cadastru şi organizarea
ri la Marea
iile I-1I (Ar- una în alta, o împletire teritoriului sc lucrează şi
lNI : Surorile simbolică a echerului, com la noua livadă do pomi.
eStea călâto- pasului şi ciocanului, iar la Aici, pe o suprafaţă de 20
t; Trccătpa- etaj şi de-a lungul şi de-a de ha, se vor planta 14 000
Noiembrie) ;
latul comunei lucrează o meri. Pînă în prezent s-au
u! si mijloa-
| ; VULCAN: primăriţă, Eugenia Lazăr, plantat 17 ha, urmînd ca
care este constructor; de lucrarea respectivă -să fie
a Paris (LU
NEA : Păcală Aşa arată astăzi Dobra, o comună în care noul este la el acasă. Folo N. GHEORGH.U meserie. încheiată în săptămina
(Minerul) ; viitoare.
de
') ;
rul veseli-
\D: Galax 5.
GURA- Succese in întrecerea socialistă
lă neobiş- Si 1 a a u n i r e a
; ORAŞ- La întreprinderea „Mar 120—130 mp dale, iar pînă
i (Patria); mura" Simeria, după cum de lucru de la C.C. al ţionează trei ateliere, în la sfîrşitul programului
al pîinii spunea ing. Ioan Iiaţe- P.C.R. din septembrie a.c., care practic se finalizează ajungem la 250. Pentru minerii de la sectorul IV
\GIU-BĂI: gan, directorul adjunct al privind îndeplinirea inte produsele de bază ale uni Elena Bud, Marioara Şu-
uită (Casa unităţii, preocupările pen grală a producţiei fizice tăţii. La dale mozaicate, teu, Veronica Rob, Viorel al I.M. Petrila a început anul 1985
.ŢEG: Ar- tru realizarea integrală a sortimentale, am urmărit şef de atelier este maistrul Radu, Ana Cristescu, Oti-
i ardelenii producţiei fizice sint per cum se derulează produc Ilie Manea, care ne-a spus: lia Cine, Edina Bende, (Urmare din pag. 1)
atelier
în
fiecare
ţia
pe
La
anului
—
începutul
Fructe de manent îmbinate cu cele parte. am avut unele probleme. Floarea Onac sînt şi ele
Şapte bă- privind creşterea calităţii Despre activitatea din Ulterior lucrurile s-au muncitoare harnice ale a- Metoda ,,a prins" repede, dovedindu-se eficientă. Ran
iriţă (Casa produselor, înnoirea .con cariere ne-a vorbit ing. Pe schimbat, producţia de- cestui atelier, care contri damentele pe post au crescut cu 2 tone. De fapt, în cei
(ERIA: Că- tinuă a producţiei, spori tru Pop, secretarul comite- curgînd în condiţii norma- buie din plin la îndeplini trei ani trecuţi din cincinal am extras suplimentar, utili-
(Mureşul); rea eficienţei economice, rea ritmică a planului fizic. zind această metodă, mai mult de 100 000 tone de căr
de pădure în sprijinul afirmaţiei, in în atelierul placaj, ing. bune.
terlocutorul a relevat fap Ianoş Bence, şeful secţiei — Cum veţi încheia anul ?
tul că, în prezent, o bună prelucrare, împreună cu - Angajamentul ortacilor mei este să încheiem acest
parte din producţia reali m u zA m m iM P iA m m i mai mulţi muncitori, sta an, în care am sărbătorit 40 de ani de construcţie so
zată la „Marmura" Sime bileau ultimele detalii pri cialistă şi în care va avea loc Congresul al Xlll-lea al
ria se exportă în mai mul tului de partid al între le. Colectivul atelierului vind finalizarea în bune partidului, cu o depăşire de peste 40 000 tone de căr
te ţări, lărgindu-se gama prinderii. este harnic, arc mare pu condiţii a comenzilor spe bune.
ibil sortimentelor oferite parte — Pentru că cerinţele tere de mobilizare. ciale lansate în fabricaţie
: 1984 : Vrc- nerilor străini. Astfel, în de marmură sînt tot mai — Ce realizări aveţi ? pentru obiective de interes Importante economii de energie electrică
'eneral fru- mari pe plan interni şi ex — în octombrie am pro naţional şi cu termene de
ii temporar acest an s-au livrat la ex
t sulla mo port noi modele de dale tern, conducerea întreprin dus în plus 2 300 mp predare foarte apropiate. şi combustibil convenţional
şi sud-est. mozaicate şi circa 1 000 to derii a stabilit un program dale, rezultat ce-1 vom am Pe lingă aceste lucrări, a
minime vor De la serviciul energetic consumul dc energie al com
: minus 1 şi ne de mozaic granulat. De amplu de acţiuni în vede plifica în continuare. căror execuţie este urmă al Combinatului siderurgic binatului), 99,8 la sută gaz
ir cele ma- asemenea, concomitent cu rea măririi capacităţii de Didina Lung şi Dorica rită zi de zi, muncitorii E- Hunedoara adăin că, in pe de cocs, 99,25 la sută gaz dc
;i 16 grade, îndeplinirea producţiei sor extracţie în cariere. La Curtean sînt formatoare meric Siito, Viol:na Ştefan, rioada care a trecut de la furnal.
olat în de- Ruşchiţa se execută lucrări dale în atelier. Maria Zvoişteanu, - Vaier începutul anului şi pin a in Ei s-au încadrat, de ase
a produce timentale, s-a acţionat cu prezent, encrgewcacnii acestei menea, în normele de con
local se va insistenţă în direcţia creş de investiţii, la Căprioara, — Sînteţi la jumătatea Dara, Attila Sitaş, Ioan mari unităţi industriale a sum planificate, economisind
terii productivităţii muncii. Cărpiniş şi Geoagiu s-au schimbului, cum staţi cu - Bortoc, Evdochia Bălgră- judeţului au produs in plus 19 000 ui.h pentru producerea
curentului electric in centra
Pentru a avea o imagine introdus instalaţii moderne planul fizic al zilei ? dean şi Victoria Petric, faţă de plan 7 800 810 k\Vh
•omea va fi energie electrică, au econo lele proprii (C.E.T. 1 şi C.E.T.
imoasă, cu cît mai completă asupra de extragere mecanizată a — De mai mult timp nc-au vorbit despre străda misit 9 1G9 000 kWh din cota 2), 132 000 kWU pentru obţi
noros. Vîn- modului în care acţionează marmurii şi travertinnlui. mergem bine — arătau cele niile lor pentru a încheia repartizată de la sistemul c- nerea oţelului Martin, 46 700
moderat din colectivul de la „Marmura" Comparativ cu anul trecut, două muncitoare. Frecvent în cinstea Congresului al ncrgelic naţional, au recu k ; .Vh pentru fabricarea oxi
Temporar perat din resurse energetice genului, 23 300 tone corabus-
ce ceaţă eu pentru realizarea sarcinilor ia cariera din Geoagiu ca înregistrăm depăşiri. Totul XITI-lca al partidului exe iclo-losibile : G5î) '.31 tone. com t.bll C-iivenţional pentru ela
ticiură. (Me- exprese formulate de se pacitatea de extracţie a este să ştii să mînuieşti cuţia ultimelor două co bustibil convenţional (care borarea fontei, oţelului Mar
serviciu A. cretarul general al parti crescut cu 20 la sută. iar maşina, să respecţi reţeta menzi pentru Libia, repr . zintă, pe perioada a- tin şi electr c. (Steiian Dena,
corespondent).
dului, tovarăşul Nicolae la Cărpiniş cu 15 la sută. de fabricaţie. Este ora 11 mintită, peste '.6 la sută din
Ceauşescu. la Consfătuirea în secţia prelucrare func- şi fiecare am făcut între L. 8RA!CA
