Page 71 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 71
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 40f
LUCRĂRILE CONGRESULUI AL XIII-LEA
Secţiunea
proble
pentru
alese
acestor
1986—1990 şi orientările de
lisubetu Stătescu, Ion Tro
Marin
Cuvîntul de deschidere Eduard Eiscnburger, Fazekas, perspectivă pînă în anul ian Ştefănescu. mele orînduirii sociale şi delegaţii şi inv :
Hnache,
Ludovic
mă i .delung pi
Gheorghe Fio re a, Suzana 2000. Delegaţii au aprobat, în de stat, conducerii ştiinţi cui nostru parti
fice a societăţii şi dezvol
constituirea
unanimitate,
1. Programul-Directivă de
rostit de tovarăşul Gâdea, Mihai Gcre,' Măria dezvoltare economico-so celor opt secţiuni ale Con tării perfecţionării mecanis şi secretarul si
democraţiei
socialis
Ignat,
Viorica
Ghiţulică,
te,
pentru
minuni
7 Marin Ion, Mircea loncscu. cială a României în profil gresului şi componenţa mului economico-financiar român, constru
Ştefan ia Ionescu, Severin teritorial în perioada 1986— prezidiilor acestora :
NICOLAE CEAUSESCU Iriciuc, luljcă Ivan, “Dia- 1990. - Secţiunea pentru dezvol şi ridicării continue a efi rios al socialisr
tru patria noast
activităţii
cienţei
econo
manta Laudoniu, Maria Ln-
» zăr, Lctay Lajos, Dumitru 5. Programul-Directivă de tarea forţelor de produc mice : tovarăşii Gheorghe lă, liberă, demr
creştere a nivelului de trai ţie a bazei de materii pri ritoare, pentr
(Urmare din pag. 1) a progresului social, pen Manole, Manca Mănescu, si de ridicare continuă a me şi a producţiei de c- Rădulescu, Dumitru Bejan, cauzei păcii, în
tru destindere, pentru de Nicolae Mihalache, Ioachim calităţii vieţii în perioada nergie, înfăptuirea Progra Maria Bradeu, Gheorghe colaborării înt
Am marea bucurie ea, in zarmare, pentru colaborare Moga, Ilarie Muntcanu, 1986—1990. mului de dezvoltare eco Chivulesou, Ion Coman,
numele -comuniştilor ro şi pace în întreaga lume. Ana Mureşean, Andrei Nea. 6. Modificarea unor pre nomică şi socială a ţării : Florea Dumitrescu, Mihai Sala oferă, în
mâni, al întregului nostru (Urale şi aplauze puterni gu, Alexandru Nccula, Con. vederi ale Statutului Parti tovarăşii Constantin Dăs Gere, Petre Gigea, Nicolae pe, o imagine in
popor, să adresez un cald ce, îndelungate). stantin * Olteanu, Gheorghe dului Comunist Român. călescu, Neculai Agaehi, Giosan, Troian Gîrha, Ioan tă a unităţii d
salut prietenesc şi cele mai La- lucrările Congresului Oprea, Cornel Pacoste, Ştefan Bîrlea, Nicolae Totu. faptă a naţiunii
bune urări tuturor oaspe al XlII-lea sînt prezenţi Gheorghe Pană, Patru 7. Alegerea secretarului Constantin, Elena Nae, Ma Secţiunea pentru proble jurul partidului
Partidului
Co
ţilor de peste hotare care 3.112 delegaţi, aproape u- Păun, Georgeta Podaru, Io. general al Român, alegerea rin Nedelcu, Gheorghe Pa mele activităţii de partid, tarului său gen
munist
nă,
participă la marele eveni nanimitatea delegaţilor a- vjţ Popescu, Dumitru Po- Comitetului Central a1 Szasz, Petre Preoteasa, losif organizatorice, politico-idc- eipanţii la ma
ologice şi educative şi ale
Şlefunnche,
Marin
ment al partidului nostru. leşi de conferinţele judeţe pescu. Ion Popescu-Puţuri, partidului şi a Comisiei Rirhard VVinter. organizaţiilor dc masă şi se angajează,
(Aplauze puternice, înde ne pentru a-i reprezenta Dumitru Radu Popescu, Centrale de Revizie. întregului pârtii
lungate). pe comuniştii din organi Ştefan Rab, Gheorghe Ră- Secţiunea pentru cerce obşteşti : tovarăşii Emil gului popor, s;
zaţiile respective la foru în continuarea lucrărilor tare ştiinţifică, dezvoltare Bobu, Pa vel Aron, Nicu ferm pentru î.
Conside ru m parti ei pa rea mul suprem al partidului. dulescu, Nicodim Roşea, au fost alese, de asemenea: tehnologică şi introducerea Ceauşescu, Lina Ciobanu, în spirit revolu
dumneavoastră la Congre Consider Congresul al Gheorghe Stoica, losif progresului tehnic, perfec Petru Enache, Suzana Gâ
sul nostru, dragi tovarăşi, XlII-lea legal constituit şi Szasz, Costaehe Trotuş, Ion Comisia de redactare a ţionarea invăţămintului, dea, Mihai Marina, Ana înaltă respinsa
munistă, a bot;
ca o expresie elocventă a ii urez deplin succes în în Ursu, Petru Vasile Uscat, proiectelor de hotărîri şi pregătirea forţei de mun Mureşan, Dumitru Popes vor fi adoptate
bunelor raporturi dintre deplinirea rolului de înaltă Doina Vasilescu, Ilio Ver- rezoluţii ale Congresului, că şi a cadrelor: tovarăşa cu, Ştefan Rab, Ion Radu.
l
alcătuită din t o
a r ă ş u
v
partidele, organizaţiile şi răspundere faţă de partid deţ, Vasile Vîleu, Radu NICOLAE CEAUŞESCU, Elena Ceauşescu, tovarăşii A fost aprobat, totodată, XlII-lea Congn
care vor asigur:
popoarele noastre, precum şi popor. (Urale şi aplauze Voinca. Ion Anton, Leonard Con regulamentul de desfăşu neabătută a Ro:
şi a hotărârii comune de a puternice, îndelungate, se în prezidiu au luat loc, tovarăşa Elena Ceauşescu, stantin, Maria Ionescu, Ma rare a lucrărilor Congre
Neculai
tovarăşii
Agaehi,
acţiona în strânsă unitate scandează: „Ceauşescu — de asemenea, conducătorii Ştefan Bîrlea, Emil Bobu, rin Ivaşcu, Ioachim Moga, sului, care vor avea, loc cea mai dreap
nă orânduire ci
pentru cauza libertăţii şi P.C.R.*‘, „Ceauşescu reales delegaţiilor de peste hota Nicu Ceauşescu, Lina Cio Viorica Neculau, Florin Tă- intre 19 şi 23 noiembrie, istorie — soviet
independenţei popoarelor, la al XlII-lea Congres"). re, participante la Congres. banu, Leonard Constantin, năsescu, Ion Teoreanu, Ion în şedinţe plenare şi în ca nistă.
Lucrările primei şedinţe Nicolae Constantin, Silviu Ursu, Radu Voinca. drul secţiunilor. Lucrările mm
Secţiunea pentru agricul
Prima zi a lucrărilor plenare au fost conduse de Curticeanu, Constantin Dăs- tură, silvicultură, industria Intr-o atmosferă de ma al comuniştilor
tovarăşul Manca Mănescu.
călcscu. Ion Dincă, Petru re entuziasm, în uralele şi continuat, luni
In continuare, au fost a- alimentară şi gospodărirea ovaţiile prelungite ate mii
(Urmare din pag. 1) eipanţii la Congres au re lese: Enachc, Ludovic ‘ Fazekas, apelor : tovarăşii Ion Din z.ă, in cadrul i:
afirmat, din toată inima, Maria Ghiţulică, Ioan Had- că, Ion Badea, Constanţa lor de participanţi la lu festive de proze
relui forum al comunişti sentimentele de nemărgi Comisia de validare, al nagy, Margareta Hedwiga Balint, losif Buric, Vasile crări, tovarăşul NICOLAE legaţiilor de pi
lor români. nită dragoste şi stimă pe cătuită din tovarăşii : Ion Hauscr, Manea Mănescu, Bărbulcscu, Ion Ceauşescu, CEAUŞESCU, secretarul
Congresul, spre oare se care le nutresc faţă de se Radu, Vasile Bărbuleţ, Ion Nicolae Mihalache, Con Ion Cioară, Gheorghe Da- generai al partidului, a ur pârtiei te la
îndreaptă cu justificată cretarul general al parti Catrinescu, Ilie Ceauşescu, stantin Mitea, Ion Mitran, vid, Vasile Marin, Tiberiu cat la tribuna Congresului al XIL ,.uj al
inîndrie şi încredere gîndu- dului, tovarăşul Nicolae Elena Dumitraşcu, Tralan Gheorghe Oprea, Alexan Mureşan, Gheorghe Stoica. şi a prezentat Raportul Comunist Rom;
rile întregii'naţiuni, va face Ceauşescu, eminent om po Gîrha, Ion Moldovea nu, Io- dru Orzaţă, Cornel Pacoste, Secţiunea pentru inves Comitetului Central cu pri şi a partidelor
bilanţul" activităţii desfăşu litic şi de stat, patriot şi landa Pasztor, Constantin Gheorghe Pană, Dumitru tiţii, construcţii, transpor vire la activitatea Partidu dresat mesaje c
rate de partid, de popor revoluţionar înflăcărat, de Radu, Teodor Roman, Con Popescu, Dumitru Radu Po turi şi telecomunicaţii : to lui Comunist Român în
pentru înfăptuirea preve semnat de istorie să condu, stantin Stoica, Frusina Taş- pescu, Ion Popescu-Puţuri, varăşii Ilie Vcrdeţ, Ion perioada dintre Congresul
derilor cincinalului 1981— că cu strălucire, în anii mău, Andrei Vela. Ion Radu, Gheorghe Itădu- Avram, Radu Bălan, Vusi- al Xll-lea şi Congresul al
1985 .şi va stabili obiective luminoşi ai construcţiei so Secretariatul Congresului, lescu, Ion Stoiân, Gheor le Bulucea, Marin Enache, XIII-lca şi activitatea dc
le principale ale dezvoltă cietăţii socialiste multila din care fac parte tovară ghe Stoica, Ioan Totu, Ion Maria Gheorghe, Cornul viitor a partidului in ve
rii ţării in următorul cin teral dezvoltate, destinele şii : Emil Bobu, Dinu Dră- Ursu, Ilie Vcrdeţ. Pacoste, Ion C. Petre, derea înfăptuirii obiective
lor
cronomico-
dezvoltării
cinal şi în perspectivă. ţării, ale poporului nostru. gan, Mihai Dulea, Petru Comisia pentru modifica Gheorghe Pelrescu, Petre suciale în cincinalul 1986— Nicolae
La lucrările Congresului Animaţi de aceste calde Enache, Ioan Foriş, Maria rea unor prevederi ale Stă LCniilian Petroşanii, Con
iau parte delegaţii aleşi de simţăminte, ei scandează Gheorghe, Nicolae Mihai, tutului Partidului Comunist stantin Radu. 1999 şi io perspectivă pînă
conferinţele organizaţiilor cu putere, minute în şir, Iulian Ploştinaru, Ion Radu, Român, din care fac par Secţiunea pentru dezvol în anul 2000 a României.
judeţene de partid şi a „Ceauşescu — P. C. H. ! . Ton Sîrbu, losif Szasz. te tovarăşul NICOLAE tarea economico-socială in Raportul prezentat cit* to- PI
il
municipiului Bucureşti — Sînt cuvinte cu valoare de profil teritorial, creşterea varăşul Nicolae Ceauşescu
muncitori, ţărani şi intelec simbol, adine întipărite în Delegaţii au adoptat, In CEAUŞESCU, t o v a r ă ş a nivelului de trai, ridicarea a fost urmărit cu deosebit
tuali, cadre ale forţelor ar cugetele şi simţirea tuturor unanimitate, ordinea de zi Elena Ceauşescu, tovarăşii continuă a calităţii vieţii, interes, cu profundă satis
mate — comunişti care se cetăţenilor patriei, rclic- a Congresului : losif Bane, Emil Bobu, dezvoltarea producţiei bu facţie şi deplină aprobare,
disting prin activitatea find unitatea strinsă, indes 1. Raportul Comitetului Constantin Dăscălescu, Miu nurilor dc consum, a co fiind subliniat, în repetate Adeziur
desfăşurată, prin iniţiativă tructibilă a naţiunii în ju Central eu privire la acti Dobrescu, Ioachim Moga, merţului şi serviciilor pen lânduri. cu vii şi puternice
şi spirit revoluţionar, prin rul partidului, al secreta vitatea Partidului Comu Cornel Pacoste, Gheorghe tru populaţie: tovarăşii 'aplauze.
competenţă şi înalte trăsă rului său genera], Unitate nist Romăti în perioada Pană, Gheorghe Stoica, Ilie Manea Mănescu, Ion Anas- In sală domneşte o at împreună eu
turi moral-politico, situîn- cc reprezintă forţa motrice dintre Congresul al Xll-lca Vcrdeţ. tasiu. Bogdan Ioan Băluţă, mosferă vibrantă, de înăl 40 de oameni
du-se în primele rânduri a înaintării ţării noastre şi Congresul al XlII-len şi Comisia dc presă com Vasile Bărbuleţ, Teodor ţător patriotism. Sînt mo conduc în sec
ale luptei pentru înfăptui pe trepte tot mai înalte de activitatea de viitor a pusă din tovarăşii Petru Coman, Ludovic Fazekas, mente care exprimă emo minei Lupcni,
rea neabătută a politicii in progres şi civilizaţie socia partidului in vederea în Enache, Ernest Breitenstein, Susana Galpal, Alexandri ţionant bucuria pe care o ieri ’bnineaţă
terne şi externe a partidu listă. In deplin consens cu făptuirii obiectivelor dez Maria Costaehe, Alexandru na Găinuşă, Maria Lazâr, trăiesc toţi cetăţenii ţării tont .„Adurilv
lui şi statului. voinţa întregii ţări, cei pre voltării economico - sociale Ionescu, Ilie Matei, Con Dumitru Neeşoiu, Teodor pentru marile succese do- minteie nonstr
Participă, de asemenea, zenţi rostesc, intr-un singur in cincinalul 1986—1990 şi stantin Mitea, Ion Mitran, Roman. îndreptate sj
delegaţii de peste hotare, glas, „Ceauşescu reales, la în perspectivă pînă în anul Constantin Petre,, Emilia Secţiunea pentru activi bindite in edificarea noii patriei, unde
rcprezentînd partide comu al XIII-lca Congres !“, ex- 2000 a României. SOnea, Gheorghe Sprinţc- tatea internaţională a parti orânduiri, sub conducerea lucrările înalţi
niste şi muncitoreşti, parti primînd dorinţa fierbinte a roiu, Dezideriu Szilagyi. dului şi statului nostru şi' partidului şi a secretarului comuniştilor
de socialiste, social-demo- comuniştilor, a întregului 2. Raportul Comisiei Cen Comisia pentru examina comerţ exterior : tovarăşii său general, mândria de a Congresul al
erate, alte partide şi orga popor de a avea în conti trale de Revizie, rea apelurilor compusă din Gheorghe Oprea, Ştefan se şti făuritori ai propriei partidului —,
nizaţii democratice, progre. nuare în fruntea partidului 3. Proiectul de Directive tovarăşii Miu Dobrescu, Andrei, Virgil Cazacu, Ion lor istorii şi încrederea lor cinstim acest
siste, mişcări de eliberare pe cel mai iubit fiu al na ale Congresului al XlII- Ion Cîreei, Ion Creţu. Pe M. Nicolae, Anton Lungu, nestrămutată în viitorul lu mont politic ;
naţională, forţe sociale şi ţiunii noastre. lea al Partidului Comunist tre Fluture, Mihai Gere, Nicolae Mihalache, Ferdi- minos al patriei pe carc-1 însemnate Şi spoi
ducţie.
ni
politice înaintate, antikn- In aceste momente deo Român cu privire la dez Virgil Marcoşanu, Alexan nand Nagy, Ion Păţan, E- prefigurează proiectul de valoare intri
perialiste de pretutindeni, sebite Sala Palatului Re voltarea economico-socială drina Mocanu, Constantin lcna Pugna, Vasile Pungan, Directive ale celui de-al pricepere si pu
cu care Partidul Comunist publicii Socialiste România, a României în cincinalul Niţă, Constantin Radu, E- Ion Stoian. XUI-Ln Congres. Din i glas
■ltomân întreţine relaţii de martora atîtor evenimente că, încheind ş
19
noiembrie
solidaritate şi colaborare. de însemnătate istorică din tone de eărbu
în sală au luat loc şefii viaţa partidului şi a ţării, bil date peste
misiunilor diplomatice â- a îmbrăcat un aspect săr Am ascultat
creditaţi la Bucureşti, pre bătoresc. Pe fundalul sce am urmărit la
cum şi un mare număr de nei străluceşte în reflexe portul prezent;
corespondenţi ai presei aurii stema partidului, în de către tovai
străine, trimişi speciali cadrată de drapele roşii şi Ceauşescu, si
ai ifnor agenţii de presă, tricolore, sub care se află ne ral al parti
cotidiene, posturi de radio înscris: Congresul al XlII- rul nostru di
şi televiziune de peste ho lea al Partidului Comunist am trăit o inii
tare. Român. luînd cunoşlin
T o v a r ă ş u I Nicolae A fost intonat Imnul de rile înfăptuiri
Ceauşescu, tovarăşa Elena stat al Republicii Socialis anii ce au ur
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi te România. sului al Xil-lc
din conducerea partidului T o v a r ă ş u l Nicolao, lui, înfăptuiri 1
au fost întâmpinaţi, la so Ceauşescu a .rostit cuvîntul adus şi noi m
sirea în sala Palatului Re de deschidere a lucrărilor te de contril:
publicii Socialiste România celui de-al XlII-lea Con Malcrializâni
— unde se desfăşoară lu gres al Partidului Comunist îndemnurile *
crările Congresului — cu Român. preţioase date
multă căldură şi însufleţi în unanimitate, delegaţii Nicolae Ceauş
re, cu puternice urale şi o- au ales prezidiul Congre logurile purta
vaţii. sului, din Care fac par abataje, nc-an
Delegaţii şi invitaţii au te : tovarăşul NICOLAE ocupările şi :
aclamat pentru gloriosul CEAUŞESCU, t o v a r ă ş a muncă, ne-am
nostru partid comunist, Elena Ceauşescu, tovarăşii continuu preg
care îşi îndeplineşte cu cin losif Banc, Vasile Bărbu- sională, deven
ste, misiunea istorică de "Ii leşeu, Emil Bobu, Mihai văr, mincri-ti
organiza şi călăuzi lupta şi Burcă, Nicu Ceauşescu, Lina am reuşit să c
munca poporului român pe Ciobanu, Dumitru Constan an producţiile
calea edificării noii orin- tin, Leonard Constantin, Totodată, ai
duiri, demonstrând prin în Nicolae Constantin, Iulian Raport prevbd
treaga sa activitate că slu Costeseu, Constantin Dăs- de importante
jeşte fără preget interesele călcscu, Coleta de Sabata, dezvoltării ba:
vitale ale naţiunii. Parti- fon Dwkh Miu Dobrescu, Delegaţi din judeţul Hunedoara la Congresul al XlII-lea al P.C.R. prime şi resu