Page 75 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 75
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4
1
15.00 Telex
(Urmare din pag. 1) înaltului forum al comu asemenea, că rezultatele Ştiri de
niştilor, subliniind că acest dobîndite în toate sectoarele Cuvînfarea tovarăşului Constantin Popa marelui
muniştilc
document de inestimabilă de activitate sînt o expre 15,05 Cu a ti
bra, delegat al organizaţiei valoare teoretică şi practi sie grăitoare a justeţei po i - partid îţ
judeţene de partid Ialomi că, constituie o contribuţie liticii partidului, a perfec delegat al organizaţiei judeţene de partid Hunedoara Emisiune
ţa, Ion Lupulescu, delegat de o deosebită însemnătate ţionării stilului şi metode maghiară
lor)
al organizaţiei judeţene de la îmbogăţirea tezaurului lor de muncă ale organelor Mult stimate şi iubite to dicale, înnoitoare petrecu se în adîncuri. Dar cea mai 16,15 Tele juriu
partid Dolj şi Diomid Năs- socialismului ştiinţific, a şi organizaţiilor de partid; varăşe Nicolae Ceauşeseu, te în această mină, ca de preţioasă bogăţie sînt oa Cronica
tase, delegat al organiza strategiei şi tacticii făuririi creşterii rolului lor în mo Stimaţi tovarăşi, altfel în întreaga Vale a menii noştri, harnici şi rclui* for
niştilor
ţiei judeţene de partid societăţii socialiste şi co bilizarea şi unirea efortu Minerii din Valea Jiului Jiului, constituie o grăitoa dîrzi, capabili să le scoa 20.00 Telcjurn:
Vaslui. muniste în România. rilor comuniştilor, ale tu transmit Congresului, se re dovadă a grijii deosebi tă la suprafaţă spre a fi Cronica .
Tovarăşa Elena Ceauşeseu Analizînd pe larg rezul turor oamenilor muncii în cretarului general al parti te a conducerii partidului puse în slujba propăşirii relui for
niştilor
a condus lucrările Congre tatele obţinute în actualul realizarea sarcinilor şi an dului, tovarăşul Nicolae şi statului, personal a tova economiei naţionale, a so 20,45 Congrese
sului, reluate după-amiază, cincinal, vorbitorii au re gajamentelor asumate. Ceauşeseu,-un fierbinte sa răşului Nicolae Ceauşeseu, cietăţii noastre. Privind — străli
in şedinţă plenară. levat că, în această perioa Menţionîndu-se, totodată, lut muncitoresc, o dată cu faţă de dezvoltarea indus înainte, la sarcinile cres a unităţi
în continuarea dezbate dă, în 'atenţia organelor şi lipsurile şi. neajunsurile urarea de „Noroc bun" şi triei extractive româneşti, cânde ce revin sectorului parii dulu
popor (Ci
rilor, au luat cuvîntul to organizaţiilor de partid din manifestate în activitatea deplin succes lucrărilor ce faţă de condiţiile de mun extractiv, noi căutăm să pre 21,10 Partid al
gătim
de
detaşamente
varăşii Constantin Dăscă- întreprinderile industriale unor colective de oameni lui mai înalt forum al co că şi de viaţa ale mineri mineri, care să preia şi să tre. Emiî
lescu, delegat al organiza şi unităţile agricole, din ai muncii, a unor organi muniştilor din ţara noas lor. suri şi c
ticc şi r
ţiei judeţene de partid Bra institutele de cercetare, zaţii de partid, s-a subli tră. Este grăi tor în acest sens ducă mai departe străda 21,30 Telcjuma
şov, Nicodim Roşea, dele proiectare şi dezvoltare niat că recentele conferin Că şi ceilalţi oameni ai faptul că numai la mina niile noastre. Relevînd ne
cesitatea ca un număr tot
gat al organizaţiei judeţe tehnologică s-au situat pre ţe judeţene au adoptat mă muncii, noi, minerii, am Lupeni valoarea fondurilor mai mare de tineri să îm
ne de partid Alba, Zamfir ocupările privind intensi suri pentru înlăturarea de întîmpinat cu interes deo fixe a crescut în actualul brăţişeze această meserie
Stancu, delegat al organi ficarea laturilor calitative ficienţelor şi ridicarea în sebit acest Congres, ştiind cincinal de la 1,5 Ia 3,5 grea, dar bărbătească, şi
zaţiei judeţene de partid ale activităţii în toate do tregii activităţi la nivelul că el reprezintă un mo miliarde lei. Mecanizarea, atît de folositoare patriei
Prahova, Iosif Szasz, dele meniile, înfăptuirea pro cerinţelor şi exigenţelor ment de cea mai mare im extinderea tehnologiilor mo. şi răsplătită cum se cuvine BUCUREŞTI
gat al organizaţiei judeţe gramelor speciale, de im actualei etape a edificării portanţă în viaţa noastră derne au contribuit în mă de societatea noastră cu greşul al XIII
ne de partid Harghita, portanţă naţională, menite societăţii socialiste multi a tuturor, în viaţa între sură hotărîtoare la creşte însemnate sporuri ale re dului Comuni
Doina Vasileşcu, delegat al să asigure baza de materii lateral dezvoltate. gii ţări. Raportul prezen rea productivităţii muncii tribuţiilor în acest cincinal, Congresului —
tril muncitorcf
organizaţiei judeţene de prime şi energetice, creş tat de tovarăşul Nicolae în subteran. Sînt împuter vorbitorul a spus : Consi ta presei ; 8,
de
Puternic
mobilizaţi
partid Arad, Ion Păţan, de terea mai accentuată a pro măreţele obiective înscrise Ceauşeseu, document pro nicit să raportez Congre derăm că trebuie să avem cîntec români
legat al organizaţiei jude ductivităţii muncii, îmbu gramatic de cea mai mare sului că minerii din secto un sprijin mai puternic în le tiu de ştiri
pentru
nouă
ţene de partid Suceava, nătăţirea nivelului tehnic în documentele supuse însemnătate teoretică şi rul IV, cel mai mare şi această preocupare a noas Program muzi
dezbaterii
în
Congresului,
Mireea Todoran, delegat al şi calitativ al produselor, practică, înfăţişează un bi complet mecanizat sector tră din partea şcolii, a or letiai de ştiri
strălucitul
de
e-
organizaţiei judeţene de reducerea consumurilor şi sufleţiţi pe care tovarăşul lanţ cuprinzător a tot ceea al întreprinderii miniere ganizaţiei de tineret, a ce reaţi ai Festi
xemplu
nai „Cîntarca
partid Maramureş, Con valorificarea superioară a Nicolae Ceauşeseu îl oferă ce poporul nostru a înfăp Lupeni, au extras, de la lorlalţi factori educativi. 11.00 Buletin i
stantin Olteanu, delegat al resurselor materiale, reali tuit, sub conducerea parti începutul anului, o produc, De mare folos ar fi, în a- Partid, pări
organizaţiei judeţene de zarea unor producţii sigu prin întreaga sa activitate, dului, îrt ultimii 5 ani, pre ţie suplimentară de peste ceastă privinţă, aşa cum se mulţumim; 13
vorbitorii au reafirmat an
partid Olt, Constantin Gl re şi stabile în agricultură, gajamentul ferm al organi cum şi drumul luminos, de 25 000 tone cărbune. arată în raportul prezentat te ; 12,00 Bul
12,10 ştiinţa ţ
ia ru; delegat al organiza sporirea eficienţei econo muncă şi de luptă, pe care Aţi, fost de multe ori în Congresului de tovarăşul mân cască Ia <
ţiei judeţene de partid Dîm mice, îndeplinirea exem zaţiilor de partid, al tutu îl avem de străbătut în pe mijlocul nostru în abata Nicolae Ceauşeseu, dacă şi lea Congres ă
muncii
ror
de
oamenilor
boviţa, Gheorghe Dăogaru. plară a sarcinilor de ex rioada viitorului cincinal. jele din adîncuri, în loca scriitorii, cineaştii şi cei Din comoara
13.00 Con greşi
delegat al organizaţiei ju port, perfecţionarea noului a acţiona cu întreaga ca Atît Raportul, cît şi ce lităţile muncitoreşti din lalţi creatori de artă s-ar Marele forum
deţene de partid Giurgiu, mecanism economico-finan- pacitate, cu toate energiile lelalte documente supuse Valea Jiului, iubite şi sti apropia cu mai mult inte for' d fntr
Ioan Popescu, delegat al ciar, aplicarea fermă a pentru înfăptuirea hotărî dezbaterii Congresului poar mate tovarăşe Nicolae res şi căldură de viaţa şi * / .ţări di
Coi»., esului ;)
organizaţiei judeţene de principiilor autbconducerii rilor ce vor fi adoptate de tă pecetea gîndirii profun Ceauşeseu. Am înţeles de munca noastră şi ar pune între borne
partid Go.rj, Ion Floareş, muncitoreşti şi autogestiu- forumul comuniştilor ro de. creatoare a secretaru la dumneavoastră că una în lumină nu numai latu 3 6,00 Buletin •
delegat al organizaţiei ju nii. mâni, adueîndu-şi O con lui general al partidului, din cele mai înalte îndato rile grele, dar şi eroismul Hora muncii i
deţene de partid Botoşani. tribuţie sporită la accele patriot înflăcărat şi revolu riri muncitoreşti este aceea muncii de miner, adînoa Un singur gî
voinţă;
17,00
Lucrările desfăşurate du A fost subliniată impor rarea dezvoltării economi ţionar plin de cutezanţă, de a folosi cu eficienţă ri satisfacţie pe care ţi-o dă ştiri ; 17,10 ©n
pă pauză au fost conduse tanţa contribuţiei aduse de co-sociale a României so- care slujeşte cu neţărmurit dicată şi de a gospodări cu împlinirea unei misiuni de dului — spirh
îi
de tovarăşul Ioachim Moga. cercetarea ştiinţifică la rialiste, la creşterea pe mai devotament năzuinţele cele cea mai mare răspundere înaltă însemnătate socială vo^.ţionar so
ptica
pr
Au Luat cuvîntul tovară promovarea progresului departe a nivelului de trai mai înalte ale poporului mijloacele tehnice de care şi patriotică. Pa’rtiduT. Ceai
şii Manea Mănescu, dele tehnic în toate sectoarele material şi spiritual al în nostru. De altfel, tot ceea dispunem, pentru care so Aşa cum bine ştim eu nia. Cîntecf
cietatea noastră a făcut şi
gat al organizaţiei judeţene vieţii economico-sociale,-e- tregului popor. ce am înfăptuit în ultimii face mari eforturi. Prin de toţii, îndeo cbi după Con 17,40 Odă lir
18.00 Congres'
de pârtiei .Timiş, Eufrosina videnţiindu-se, totodată, îndeplinindu-şi înaltul 20 de ani este strîns legat plina stăpînire a tehnolo gresul al IX-lea, de cînd Marele forurr
Băiaşuj delegat al organi sarcinile deosebite ce revi mandat încredinţat, parti de activitatea clocotitoare, în fruntea partidului se forumul înti
n
zaţiei judeţene de partid ştiinţei, în general, ea for cipanţii la dezbateri au dat deschizătoare de drumuri giilor extracţiei mecanizate, află tovarăşul Nicolae *■ Relatări d
prin întreţinerea şi exploa
Congresului:
Vîieea, Dumitru Radu Po- ţă materială de producţie. glas simţămintelor de ne noi, desfăşurată de secre tarea corespunzătoare a u- Ceauşeseu, ţara noastră se tr-o oră : *
peseu, delegat al organi în cuvîntul lor, partici ţărmurită dragoste, de sti. tarul general al partidului, tilajelor, am reuşit să re înscrie cu o prezenţă mar XlII-lea al P.
zaţiei municipale de partid panţii la dezbateri au re mă şi recunoştinţă pe care de uriaşa sa capacitate re ducem în sectorul nostru cantă în conştiinţa umani creaţia lui c
beseiiî 23,30—
Bucureşti, Vasile Bădieă, liefat, cu profundă satisfac^ toţi cetăţenii patriei le nu voluţionară de a stimula şi cheltuielile cu peste 20 lei tăţii, promovînd larg o po muzica'!.
delegat al organizaţiei ju ţie şi recunoştinţă, că suc. tresc faţă de tovarăşul mobiliza forţele creatoare pe tona de cărbune, ceea litică de pace, de înţelege
deţene de partid Buzău, cesele înregistrate în dez Nicolae Ceauşeseu, cel mai ale întregii naţiuni. Iată ce echivalează cu o eco re între popoare. Exprimîn-
Bina Ciobanu, delegat al voltarea economico-socială, iubit şi stimat fiu al po de ce, noi minerii din Va nomie de peste 7 milioane du-ne deplina aprobare fa
organizaţiei judeţene de in ridicarea continuă a ni porului, exponentul năzuin lea Jiului, alături de toţi lei la întreaga producţie, ţă de această politică, noi,
partid Inşi, Aurel Sandu, velului de trai şi a cali ţelor supreme ale naţiunii muncitorii ţării, susţinem în lumina cerinţelor şi o- minerii Văii Jiului adre
delegat al organizaţiei ju tăţii vieţii oamenilor mun noastre. Ei au reafirmat, cu toată căldura, din adîn- rientărilor formulate de săm tovarăşului Nicolae DEVA: Drt
deţene de partid Timiş, cii se datoresc îndeplinirii totodată, voinţa unanimă a rul inimii,- realegerea în dumneavoastră, tovarăşe Ceauşeseu recunoştinţa ţuri (Patria);
Gheorghe Pană, delegat al obiectivelor şi hotărîrilor comuniştilor, a întregii funcţia supremă de secre Nicolae Ceauşeseu, în Ra noastră fierbinte pentru ne lui Filip (Axt;
organizaţiei municipale de stabilite de Congresul al ţări ca tovarăşul Nicolae tar general a] partidului, portul prezentat Congresu obosita activitate, pentru RA: Singur
r
de u — sala
partid Bucureşti, Vasile XÎI-lea şi Conferinţa Na Ceauşeseu să fie reales, la a celui mai iubit fiu al cla lui nostru privind ridicarea iniţiativele de înaltă res r reşli (IVI
Baca'lu, delegat al organi ţională ale partidului, po Congres în înalta funcţie sei noastre muncitoare, al la noi cote calitative şi de ponsabilitate întreprinse pe L Jmul şi
zaţiei judeţene de partid liticii dc repartizare armo de secretar general al parti poporului român, marele eficienţă a autoconducerii plan internaţional pentru I—II (Flacăr
Julicta ’82 (J
Mehedinţi, şi Vasile Sava, nioasă, echilibrată a for dului, garanţia cea mai si conducător revoluţionar, to_ muncitoreşti, instituţie statornicirea unui climat de ŞANI: Acţiu
delegat al organizaţiei ju ţelor de producţie pe întreg gură a înfăptuirii neabă varăşul Nicolae Ceauşeseu, nouă, reprezentativă pen pace, fără arme nucleare, zul“ (Paring)
deţene de partid Suceava. teritoriul ţării, sprijinului tute a politicii partidului minerul de Onoare al ţării. tru rolul sporit al clasei în consens cu aspiraţiile spun adio (t
fierbinte
al
Vorbitorii au exprimat şi orientărilor date de to de înflorire continuă a pa Pentru noi, aceasta este cea muncitoare în sistemul de fundamentale de progres şi iembric); L
înalta apreciere şi deplinul varăşul Nicolae Ceauşeseu triei, de înaintare pe calea mai sigură garanţie a în mocraţiei socialiste, sîntem libertate ale naţiunii româ (Cultural); V
acord faţă dc tezele, orien pentru modernizarea conti luminoasă a socialismului făptuirii neabătute a liniei hotăriţi să acţionăm cu fer ne, ale tuturor popoarelor. gostea mea >
ccafărul) ; L<
tările şi analiza profundă nuă a economiei şi promo şi comunismului. politice a partidului şi sta mitate pentru a obţine In încheiere, doresc să raţi-i la bari
conţinute în Raportul pre varea celor mai noi cuce Lucrările Congresului tului nostru, a propăşirii creşterile de producţie pre încredinţez Congresul că PETRI LA : . c
zentat de tovarăşul Nicolae riri ale ştiinţei în toate continuă. continue, în deplină liber văzute în anul 1985 şi în minerii din Valea Jiului puşcă, nu-i
Ceauşeseu dc la tribuna domeniile. S-a arătat, de (Agerpres) tate,' a . patriei noastre so viitorul cincinal, pentru a vor munci cu energii spo tor esc) ; ANI
(Muncii!
rul
cialiste. mări contribuţia noastră la rite pentru a îndeplini e- CÂNI: Cccili
Subliniind faptul eă în înfăptuirea programului de xemplar sarcinile ce ne (Retezat); B
bilanţul marilor înfăptuiri dezvoltare a bazei energe revin din hotărîrile Con niile (Steaua
BARZA : Va
cu care se prezintă parti tice şi de materii prime — gresului, conştienţi fiind că (Minerul); C)
dul, poporul nostru la acest program prioritar de im în acest fel ne aducem con nuţa (Pair ia
istoric congres, este încor portanţă naţională pentru tribuţia la opera grandioa căra); GEOA-
porată organic şi munca progresul economico-social să pe care o făurim, sub ţesa Păun (
ră);
HAŢE
minerilor din Lupeni, unde al ţării în actualul dece conducerea partidului, a se sî m bâtă se
îşi desfăşoară activitatea, niu. cretarului său general, iu BRAZI: Călă
vorbitorul a arătat în con Minele noastre deschid bitul nostru conducător, to CALAN : (
divorţ să fi
tinuare că schimbările ra drum spre bogăţiile ascun varăşul Nicolae Ceauşeseu. cultură); i
boiul stelelo
(Mureşul) ;
dragostea m
Fierbinte omagiu muncitoresc
(Urmare din pag. 1) ieşirea din subteran ei au triotică obţinerea peste
raportat că şi-au îndepli plan a 352 tone cărbune
puteri orare mai mari, nit cu cinste misiunea, de bună calitate.
Timpul ţ
ceea ce înseamnă noi re cxtrăgînd peste plan mai azi, 21 noien
corduri în producţie închi mult de 300 tone minereu DECADĂ RECORD mea va li f
nate Congresului al XIII- complex. ÎN MUNCĂ cu cerul to:
lea al partidului. Local vor ci
SCHIMBURI In perioada 15—25 no slabe sub f(
TREI BRIGĂZI — DE ONOARE iembrie, comuniştii, colec Vintul va st
derat, cu i
300 TONE MINEREU tivul muncitoresc de la cări tem por
PESTE PLAN Pentru a aduce cea mai S.U.T. Deva, au organi km/h din
mare cinstire Congresului zat o decadă de muncă peraturile
în ziua deschiderii lu al XlII-lea al partidului, record în cinstea Congre cuprinse înt
iar cele ma
crărilor Congresului al la mina Ţebea s-au orga sului al XlII-lea al parti t 10 grade. C
XlII-lea al partidului, nizat schimburi de onoa dului. în această perioa ducerea ceţ
, echipele de mineri, de la re în subteran, între bri dă, angajamentul lor este t
La munte
I I.M. Barza, conduse de găzile conduse de minerii de a livra peste plan, \ în general
J comuniştii Constantin comunişti Petru Ivănuţ, pe şantiere, în fiecare zi, ) rul mai mi
^ Drăgoi, Vasile Justian şi Gheorghe Josan şi Traian 50 tone betoane de cea cădea preci
j Ioan Purcel au obţinut Băjan. La sfîrşitul primu mai bună calitate, anga t sub formă,
ninsoare, vi
, cele mai înalte randamen- lui schimb, minerii au jament care se îndepli \ ta unele in
\ te în abataje. Astfel, Ia raportat cu mîndrie pa neşte cu succes. porare de ţ
Delegaţi huiicdoreni Ia Congresul al XlII-lea al P.C.R. din vest.