Page 9 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 9
PLENARA COMITETULUI
JUDEŢEAN DE PARTID
Ieri, a avut loc la Deva plenara Comite In cadrul plenarei au fost adoptate
tului judeţean de partid şi şedinţa comisiei următoarele măsuri organizatorice :
judeţene de revizie. — eliberarea tovarăşului Ghcorghe Va-
Plenara a avut următoarea ordine de siu din Comitetul judeţean de partid, di«
zi : birou şi din funcţia de secretar, primind
— Informare privind principalele con alte însărcinări pe linie de partid ;
cluzii desprinse din desfăşurarea adunări —• alegerea tovarăşului Ion Ionescu ca
lor şi conferinţelor pentru dări de seamă membru al biroului şi secretar al Comite
şi alegeri în organizaţiile de partid ; tului judeţean do partid ;
—
eliberarea
tovarăşului
Ocoş
Viorel
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Ai P.C.R vire —• Aprobarea dării de seamă cu pri din funcţia de secretar al Comitetului ju
judeţean
Comitetului
la
activitatea
Şl Al C O R I S U I U l U I P D P U l f l R J U D E Ţ E A N de partid de la alegerile precedente pînă deţean de partid, urmînd a i se încredinţa
în prezent, a proiectului de hotărîre şi a
o altă funcţie s
raportului comisiei de revizie, documente — eliberarea tovarăşului Alexandru
ce vor fi supuse dezbaterii Conferinţei Voieulescu din funcţia de membru al bi
organizaţiei judeţene de partid ; roului Comitetului judeţean de partid şi
Anul XXXVI, nr. 8 389 JOI, 1 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani — Măsuri organizatorice. trecerea sa în altă muncă.
Vizita de lucru a tovarăşului
licolae Ceauşescu la Burbăneşii, Folosirea deplină a capacităţii tractoarelor —
judeţul Călăraşi condiţie esenţială pentru buna desfăşurare
a arăturilor adinei
T o v a r ă ş u l Nicolae pusă în slujba creşterii fi utilizate. A reţinut în
Ceauşescu, secretar general continue a forţei economi mod deosebit atenţia insta In cele cinci cooperative — Am efectuat arături mecanizatorilor. Faptul este
al Partidului Comunist Ro ce a patriei noastre şi, pe laţia complexă de excavat agricole de producţie din adinei pe 60 ha, practic nefiresc şi conducerea coo
mân, preşedintele Republi această cale, a bunăstării cu rotor cu cupe, realizată comuna Bretea Română re pe toată suprafaţa elibera perativei are datoria să
cii Socialiste România, a întregului popor. Ia întreprinderea mecanică coltarea porumbului şi e- tă de coceni — ne-a spus mobilizeze la aceste lucrări
efectuat, miercuri diminea T o v a r ă ş u l Nicolae Timişoara, după concepţia liberarea terenului s-au fă interlocutorul. Mecanizato şi membrii cooperativei.
ţa, o vizită de lucru pe Ceauşescu a fost salutat cu originală a specialiştilor cut cu mijloace mecanice rii lucrează pînă noaptea Mecanizatorii Eugen Mun„
şantierul Gurbăneşti din deosebit respect, în numele români. Noul agregat este în cea mai mare parte, ast tîrziu şi fac o lucrare de teanu, Victor Păduraru,
cadrul complexului de lu comuniştilor, al tuturor lo folosit pentru săparea ca fel că s-au creat condiţii ■bună calitate. Gheorghe Chivu şi Dorin
crări hidrotehnice Mostiş- cuitorilor judeţului, de nalelor cu deschideri şi pentru a se trece’ cu forţe La unitatea agricolă din Cucura lucrează la efec
tea, din judeţul Călăraşi. Dumitru Bejan, prim-secre- adîncimi mari — pînă la numeroase la efectuarea a- Bretea Română s-au arat tuarea arăturilor adinei la
După ce a survolat par tar al Comitetului jude 12 m lăţime şl 9 m adîn- răturilor adinei de toamnă. cooperativa agricolă de pro
tea centrală a Cîmpiei Mos- ţean Călăraşi al P.C.R. cime la o singură trecere Ioan Cotuţiu, directorul ducţie din Vîlcele. In cîte-
tiştei, elicopterul preziden T o v a r ă ş u l Nicolae — putînd să excaveze S.M.A. Călan, ne spunea : ÎN COMUNA va zile de lucru în plin
ţial a aterizat în zona Ceauşescu a examinat mo 400 mc p ă m î n t pe — Toate tractoarele din au ogorît o suprafaţă de
excavat
barajului Gurbăneşti. La dul în care sînt transpuse oră. o a Pămîntul îndepărtat secţiile ce deservesc uni BRETEA ROMÂNĂ 33 ha, efectuînd — cum ne
te
fi
p
acest punct de lucru de pe în practică măsurile şi tăţile agricole din Bretea spunea Viorica Ursulescu,
salba lacurilor ce se întind orientările stabilite, cu un cu ajutorul benzilor trans a Română, Bretea Strei, Ruşi, preşedinta unităţii — o lu
asemenea,
portoare.
De
de la Dunăre pînă la rîul an în urmă, pentru reali fost examinat modul de Gîuţaga şi Vîlcele se află pînă în prezent 50 ha. Ge- crare de bună calitate. Şi
Ialomiţa, ari fost aduse sis zarea de maşini şi utilaje funcţionare şi randamentul în brazdă şi lucrează, de lu Buzdugan, preşedintele aici însă eliberarea terenu
teme de maşini folosite la de înalt randament nece dimineaţa pînă seara tîr- cooperativei, evidenţia ac lui de coceni de porumb
lucrările de îmbunătăţiri sare importantelor lucrări draglinei, fabricată la uzi ziu, urmărindu-se folosirea tivitatea desfăşurată de me ar trebui grăbită deoarece
funciare şi de gospodăria prevăzute în Programul nele „Progresul" din Brăila. deplină a capacităţii utila canizatorii Gherasim Sicoe, tractoarele nu au front de
apelor. naţional de irigaţii, dese T o v a r ă ş u l Nicolae jelor şi, în acelaşi timp, Ghcorghe Cîrje, Ioan Gher- lucru pentru a fi folosite
Muncitorii de pe acest cări şi combatere a eroziu Ceauşescu a apreciat efor realizarea unei lucrări de ghinoiu, Aurel Grozav, Va la întreaga capacitate. La
şantier de lucrări hidro nii solului. turile depuse de proiec bună calitate. sile Bărbuţă şi alţii. Vite C.A.P. Gînţaga arăturile
tehnice, ca şi numeroşi Secretarul general al tanţi, specialişti şi construc La cooperativa agricolă za de lucru ar putea fi în adînci sînt efectuate de
ţărani cooperatori, mecani partidului a examinat cu tori pentru a realiza maşini de producţie din Bretea să mai mare dacă la eli mecanizatorii Toader Curtu..
zatori, din comuna Gurbă multă atenţie fiecare utilaj, şi utilaje de înalt nivel Strei se aflau cu tractoa berarea terenului de coceni şan, Ionel Ban, Vălean Cio-
neşti au întâmpinat pe con executat de întreprinderi tehnic şi eficienţă econo rele în brazdă, marţi, 30 s-ar accelera ritmul. A- lea şi Gheorghe Mezemiuc,
ducătorul partidului şi sta de specialitate din ţară, a mică, corespunzătoare lu octombrie, Traian Bradea, ceastă lucrare se face însă care au ogorît pînă în pre
tului nostru cu cele mai cerut explicaţii asupra ca crărilor de hidroamelioraţii Ioan Crişan, Vasile Goga numai mecanizat, la adu zent o suprafaţă do 42 ha.
calde sentimente de stimă racteristicilor tehnice, a şl de gospodărire a apelor. şi Puiu Raiescu, care e- narea şi transportul coce
şi dragoste, i-au exprimat randamentului şi consumu Secretarul general al fectuau arături sub îndru nilor nu ia parte nici un TRAIAN BONDOR
direct recunoştinţa pentru lui de carburanţi, a condi marea lui Marcel Petruţa, cooperator, lăsîndu-se elibe
activitatea sa neobosită ţiilor de teren în care pot (Continuare în pag. a 4-a) inginerul şef al unităţii. rarea terenului în seama (Continuare în pag. a 3-a)
1 Despre nou. In oraşul U- multiplicat şi ele, geome
ricani, noul poate fi tran Dinamism şi împliniri tric. Numai in ultimii doi
t scris intr-un singur cuvînt: ani s-au predat ,,la cheie"
l Uricani ! Este imposibil să 400 c/e apartamente, o can
poţi intocmi obişnuitul „in tină muncitorească la I.M.
l socialiste
ventar■“ reportericesc, amă Valea de Brazi, o şcoală
nunţit şi exact, al noului CONGRESUL cu 24 săli de clasă, un ci
multiplicat in oraş. Aici to nematograf cu 350 locuri...
tul este o „explozie" de Ne oprim. O concluzie,
\ nou ! Atit din punct de ve c °"irni§ în spaţiul hunedoreaii frumoasă ca un motto, a
t dere industrial, cit şi social AL P>CFÎ primarului : „Uricaniul nos
\ - locuinţe, edificii publice. tru are numai două ano
timpuri istorice : prezentul
Totul, absolut totul este
\ nou. De la prima galerie socialist şi viitorul comu
Despre flori. DE NOU
de coastă, Balomir, săpată
nist !“.
\ in 1947, pînă la blocul nr, URICANI—ACOLO UNDE NOUL ESTE 0 „EXPLOZIE 44 Ne allăm
\ 25, cu 42 apartamente, pre sus, pe Dealul Mielului,
dat peste plan in cinstea moden\. dotat cu schip şi a făcut o remarcă : „Dacă socialistă, creată prin vic Despre anotimpuri. Cor- de unde oraşul Uricani nu
')
Congresului al Xlll-lea al pus in funcţiune in 1972, istorie înseamnă numai ani toriile noastre de muncă neliu Bololoi, primarul ora se vede. Nici măcar zarea 1
partidului ; sau, altfel : de şi pină la cel mai mare puf mulţi, atunci timpul scurt in obţinute sub conducerea şului Uricani, ne-a înfăţi unde respiră el nu poate <
la primele apartamente ri al minei din 1980, şi pină şat un tablou bogat al dez ii bănuită. De fapt, n-am
dicate prin anii 1952—1953 la raionul „DEMAG", ori voltării localităţii... urcat coastele grele cu
in cartierul Sterminos, pînă zontul 400, magistrala spre Reporteri ai ziarului pe magistralele Uricani a primit statului scopul de a ,,vina“ meta
la lucrările de deschidere est, unde mai sint de tăiat dezvoltării judeţului de oraş in anul 1965, anul fora vreunei panorame. Ci
aflate in plină desfăşurare 800 m de stincă (din tota de început al celei mai fer pentru că aici se află pri
la Întreprinderea minieră lul de 7500 m) pentru des tile epoci din istoria pa ma ,,bornă" a oraşului. O 1
Valea de Brazi (o unitate... chiderea unui mare cîmp care s-au ridicat mina şi partidului. Tot ce înscriem triei noastre — „Epoca ,,bornă" verde, montană : ţ
nouă !) ; ori, lapte petrecu minier... oraşul nostru, cu greu ar in bilanţ reprezintă istorie, Ceauşescu“. In această E- piatră, brazi, iarbă, fagi. (
te pe verticala aceluiaşi loc Comunistul Ion locea, putea ii numit istoric. Şi, inclusiv cei 15 m pe care pocă de Aur, populaţia o- Platoul de unde începe va- ţ
(I.M. Uricani) : de la primul maistru electromecanic la totuşi, noi avem o altă pă i-am săpat ieri pe magistra raşuiui Uricani s-a dublat : MARIN NEGOIŢA ţ
puţ de extracţie săpat in I.M. Uricani, .chiar la raio rere. Spunem că oraşul şi la subterană spre cimpul de la 6000 a ajuns la 12000
1951, pină la intiiul puţ nul de inaintare ,,DEM mina au o istorie bogată, de cărbune". locuitori. Construcţiile s-au (Continuare în pcig. a 3-a) ^
!
)
\
\
\
\
\
\
y
\
\
\
Uricani 1984 — etape ale devenirii oraşului creai în anii socialismului. Foto N. GHEORGHIU \
l
>w»n*pu«r !•****'
