Page 90 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 90
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VĂ j
' „Aeţioiiîiicl cu fermitate, în toatei
[sectoarele, pentru înfăptuirea hotărîrilor'
'adoptate de Congres, vom asigura realizarea!
\neabătută a Programului de făurire a!
JUDEŢUL HUNEOOfiflA
societăţii socialiste multilateral dezvoltate, \
de înaintare spre comunism, de ridicare!
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEANHUNEDOARA AL P C . R continuă a bunăstării materiale şi spirituale j
m m im m m m w i m e U L A R J U D E Ţ E A N a poporului, de întărire a independenţei j
Anul XXXVI, nr. 8 410 DUMINICA, 25 NOIEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani României! “ nicolae ceausescu !
Bucurie nemărginită pentru realegerea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general
al partidului, intensă activitate creatoare pentru
înfăptuirea hotărîrilor Congresului al Xlll-lea al P.C.R.
Dezvoltarea bazei energetice şi de materii Un nou şi dinamic început de drum
Acum, cind Congresul al sarcinile mari pe care le lurilor de progres şi pace in
ţară şi in lume, vom par
prime — condiţie esenţială a Xlll-lea s-a încheiat, cind avem in continuare, sarcini curge sigur noul drum pe
ce derivă din strălucitul Ra
poporul intreg işi manifestă
neţărmurita bucurie de a-! port prezentat la marele fo care l-a inaugurat Congresul
rum . comunist de către
tova-
progresului economic avea in continuare in frunte răşu/ Nicolae Ceauşescu, din .al Xlll-lea. secţia sculărie a
Pentru
pe cel mai de seama expo
nent al naţiunii, tovarăşul celelalte documente adopta I. M. Orăştie, in care lucrez,
in cea de a treia etapă producţia de energie electri 21,2 la sută, ocupind locul Nicolae Ceauşescu, şi oa te de Congresul al Xlll-lea, direcţiile de acţiune sini
a realizării Programului parti că a ţării va fi cu 14 la sută doi pe ţară. menii muncii de l a _ între la a căror înfăptuire ne vom clare şi ţin in principal de
dului - etapă inaugurată mai mare faţă de 1980. A fost intensificată activi prinderea mecanică Orăştie aduce inireaga contribuţie creşterea intensivă a activită
In acelaşi timp nutrim ferma
de Congresul al XIII-lea al Judeţul Hunedoara are o tatea de prospectare şi ex işi fac planuri de viitor şi se încredere că, ştiindu-l pe mai ţii productive, obiectiv major
angajează la activitate mai
partidului — cum se subli contribuţie deosebită la aces plorare geologică pentru susţinută, mai fructuoasă. departe la cirma partidului Ing. MIRCEA LUGOJAN,
niază şi în Raportul pre te realizări. în 1965 se afla descoperirea şi punerea în Regăsindu-ne şi noi in ta pe t o v a r ă ş u l Nicolae şeful secţiei sculărie,
zentat de secretarul general pe locul trei, cu o pondere valoare de noi substanţe bloul măreţelor înfăptuiri ale Ceauşescu, conducător vizio I.M. Orăştie
al partidului, tovarăşul de 13,8 la sută în produc minerale şi resurse energe ţării • din ultimii ani, sin- nar şi inţelept, patriot înflă
ţia de energie electrică a tice. Implicit, în „Epoca
Nicolae Ceauşescu, trebuie tem conştienţi totodată de cărat, apărător ijirz al idea (Continuare în pag. a 2 a)
ţării ; în prezent ocupă pri Ceauşescu" s-a dezvoltat
să punem pe primul plan
mul loc pe ţară, cu o pon producţia de- cupru, zinc,
dezvoltarea bazei energetice
dere de 11,8 la sută. După plumb, de alte minereuri.
şi de materii prime, ca o
cum se observă, deşi pon Cu locul I pe ţară la mine
condiţie hotărîtoare pentru derea a scăzut, locul pe reu de fier, locul secund la
progresul întregii economii care ne situăm este mai bun. minereuri complexe şi locul
naţionale. Trebuie să se a-'’ Aceasta înseamnă creşterea patru la minereuri cuprifere,
corde o atenţie prioritară producţiei naţionale de ener judeţul Hunedoara dove
realizării programului ener gie electrică, prin apariţia deşte o participare activă,
getic şi de dezvoltare a unor centre energetice şi susţinută la sporirea bazei
bazei proprii de materii în alte judeţe, simultan cu de materii prime a ţării.
prime în vederea asigurării, dezvoltarea continuă a a- Toate acestea constituie
cestei ramuri în judeţul nos argumente puternice pentru
intr-un timp cit mai scurt, a
independenţei energetice a tru. trecerea avîntată la realiza
ţării, a satisfacerii într-o Aceleaşi ritmuri dinamice rea obiectivelor prevăzute
măsură tot mai mare din a cunoscut extracţia de ţi în ce! de-al 8-lea plan cin
producţia internă a cerinţe ţei şi gaze, precum şi pro cinal. In faţa întregului po
ducţia de cărbune, a sub por stau sarcini deosebite
lor de materii prime şi mate stanţelor minerale utile, me pentru dezvoltarea continuă
riale. Realizarea acestui o- talifere şi nemetalifere. Căr a bazei energetice şi de ma
biectiv strategic de maximă
bunele net extras a ajuns terii prime. In 1990 produc
importanţă este pe deplin
de la 10 291 mii tone în ţia de energie electrică va
posibilă. Sînt relevante, în
1965, ia 27 091 mii tone — ajunge la 95—97 miliarde
acest sens, succesele obţi 1975 şi 35 164 mii tone — kWh. Se vor dezvolta puter
nute pînă acum. Incepînd 1980. în ultimul an al ac nic energia pe bază de căr
din 1965, producţia de ener tualului cincinal producţia bune şi şisturi bituminoase
gie electrică a crescut sim de cărbune net va fi de (ajungînd la aproape 38 mi
au
m
să
oţelani
O'.S.M.
prezent
m-dorcni
ţitor : în 1965 la 17,2 mi peste două ori mai mare liarde kWh), energia hidro ducţie L:\ suplimentară I, de peste Im 21 milioane reuşit ea piuă Nicolae Ilurdu, realizeze o pro
co
Maistrul
preşedintele
lei.
liarde kWh, în 1975 — la faţă de 1980. Şi în acest electrică şi cea nucleară. Se mitetului sindical al secţiei, face cunoscute frumoasele rezultate dobîndile în întrece
53,7, iar în 1983 - la 76,8 domeniu judeţul Hunedoara rea socialistă. Foto N. GHEORGHIU
miliarde kWh. in anul 1985, are o pondere mare, de (Continuare în pag. a 2-a)
Însufleţire si dăruire In munca, realizări remarcabile In producţie
t ■ i f *
VALEA JIULUI — peni 611 tone, iar la Lo- Printre producătorii materialelor de construcţii
MAI MULT CĂRBUNE - nea aproape 500 tone.
PATRIEI Acum, la încheierea
celei de a treia săptămîni In marele forum politic cii Ceauşescu", activitatea din imensa hală de fabri tele sarcini ce ne re
Puternic mobilizaţi şi de muncă din această al ţăj;ii, comuniştii au productivă s-a derulat caţie porneau spre bene vin din prevederile Con
stimulaţi de îndemnurile lună, minerii Văii Jiului dezbătut devenirea patriei în flux continuu. „în fie ficiarii din judeţ şi din gresului al XTII-loa al
secretarului general al raportează un. plus de în perioada 1986—1990 şi care zi din această săptă- ţară noi şi noi repere din partidului".
partidului nostru, tovară 3 689 tone cărbune. direcţiile de perspectivă riiînă, declarată record în oţel şi beton, „în cinstea ' La atelierul armături,
şul Nicolae Ceauşescu, pină în anul 2000. Eveni producţie, s-au obţinut • Congresului al Xlll-lea, maistrul Gheo’-ghe Nicula
rostite cu înflăcărare pa CELE MAI BUNE mentul, de- importanţă însemnate depăşiri de ne-am îndeplinit planul coordona cu competenţă
triotică şi patos revolu BRIGĂZI cardinală pentru viitorul plan în toate secţiile, re anual la stîlpi electrici, activitatea, punea cu
ţionar de ia înalta tribună naţiunii, a captat atenţia iar depăşirile din această rivnă umărul alături de
a Congresului al XlII-lca Cei care şi-au adus de-a şi interesul întregului leva Olimpiu Matei, ingi săptămînă record au în oamenii din subordine.
al partidului, minerii Văii lungul anilor o contri partid şi popor, al tutu nerul şef al întreprinde tregit sporul de produc „Ascultînd . R a p o r t u l
Jiului îşi amplifică efor buţie esenţială la înlnoi- ror celor ce muncesc. în rii. A fost omagiul nostru ţie la zi la acest sortiment prezentat la Congres
turile în abataje pentru a rca Hunedoarei, Călanu- toate sectoarele muncii şi cotidian adresat Congre la aproape un milion lei, de t o v a r ă ş u l Nicolae
da ţării tot mai mult lui, a multor altor loca vieţii s-a acţionat cu sului al Xlll-lea, a- spunea cu mulţumire ingi
cărbune. lităţi şi unităţi economice dinamism şi hărnicie, deziunea noastră faptică nerul Sabin Mîndruţ. Dc .Ceauşescu, nc-am bucu
rat mult pentru înfăptui
Numai la încheierea zi din ţară — constructorii într-o atmosferă de însu la realegerea tovarăşului asemenea, la fî.şii avem rile remarcabile obţinute
lei de muncă de ieri, do de la I.A.C.R.S. Hune fleţire şi entuziasm ge Nicolae Ceauşescu în un plus faţă de plan de de poporul nostru în, ul
pildă, minerii de la doara — au făcut în a- neral, pentru obţinerea funcţia supremă de se peste. 70 000 bucăţi, iar
Petrila au raportat ex ccastă lună, mai cu sea unor realizări dintre cele- cretar general al parti timii cinci ani, simţin-
tragerea peste prevederi mai bune în producţie. dului". la structuri — aproape du-ne şi noi părtaşi
a 486 tone cărbune, iar mă în zilele Congresului La întreprinderea de Ne-am aflat printre 55 000 .lei. în continuare, la aceste realizări ca
cei de la Lupcni un plus al Xlll-lea, o nouă şi materiale de construcţii oamenii întreprinderii. ne vom intensifica preo re ne îndeamnă să
grăitoare dovadă a dă
de 461 tone. De la în ruirii lor muncitoreşti, co Deva, important reper e- cupările şi eforturile în m u n c i m mai mult.
ceputul acestei - luni-rc- conomic - al judeţului, Atmosferă an.gajantă, producţie îneît să înche
cord, la Paroşeni s-au muniste. La aproape un înălţat în urmă cu un de dăruire plenară în muncă iem cu bine anul econo DUMITRU GHEONEA
extras peste plan 2 246 ceniu şi jumătate, în anii la secţia prefabricate. La mic 1984 şi să preluăm
tone cărbune, la Lu- (Continuare în pag. a 2-a) de mari împliniri ai „Epo intervale exacte de timp, încă din 1985 importan (Continuare în pag. a 2-a)
