Page 92 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 92
• DUMINICA, 25 NOIEMBRIE 1984 Pag. 3
Bucurie nemărginită pentru realegerea tovarăşului
oi», aşa cum Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar gen
XICA,
MBRIE erai
U familiei
i patriei •“
tulul (părţi.» al partidului, intensă activitate creatoare pentru
>entru toţi
opillor:
Imoteca de
„Potcoava
“. Episodul 4 înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XHI-lea al Pj C.R.
zminical
:olor)
* Fotbal !
uzău — Jiul
. Transmisiu-
ă de la Bu Faptele de muncă - elocventă expresie a O nouă calitate în literatură si artă
ra» pentru *
(color)
;cri Asemcnea tuturor sec trăim sul; zările Hunedoa satisfacţie care atestă ca
1 (parţial co- deplinei angajări şi responsabilităţi faţă toarelor de activitate, noua rei, ne angajăm eu lot litatea scrisului său. I s-a
calitate trebuie să carac sufletul să facem, să fim atribuit Premiul pentru
RomAnicl
latcca (co terizeze determinant litera prin scrisul nostru în pri poezie pe anul 1983 de că
dul Dosarele de prezentul şi viitorul patriei tura şi arta zilelor noas mele rînduri ale celor ce tre Comitetul Central al
: „Bateria de tre. Este una dintre ideile îşi îndeplinesc nobila mi Uniunii Tinerelului Comu
I (parţial co- directoare pe care le con siune de ridicare a con nist şi Radioteleviziunea
ţine Raportul prezentat ştiinţei socialiste şi for Română. Adînc impresio
Combinatul siderurgic „Vic tiind dorinţa fierbinte a în riior de invăţâmint, de mem
a programu-
toria" Călan. Comuniştii, toţi tregului popor, de a-l avea brii birourilor, de alţi co marelui forum democratic mare a omului nou. E da nat de conţinutul Raportu
oamenii muncii din această in continuare in fruntea parti munişti, rezultind un dialog al comuniştilor de către toria noastră de onoare lui prezentat Congresului
JOIBMBRIE secretarul general al parti faţă de patrie şi partid, al Xlll-lea al partidului,
1 (parţial co- mare citadelă muncitorească, dului pe tovarăşul Nicolae viu, angajant din partea co dului. Aşa cum evidenţia ne-a relatat : „Este un lu
dau prin laptele lor de mun Ceauşescu, România va urca muniştilor, a tuturor lucrăto faţă de t o v a r ă ş u l
Con greş ului că o vie expresie hotărîrii neabătut noi trepte de lumi t o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, ctitorul cru verificat de viaţă. Un
m de acţiune rilor secţiei. Ceauşescu, „Sursa de inspi unui marc ev pc pămîntul scriitor nu se poate rupe
tregul popor, de a acţiona cu toată res nă şi împliniri." Discuţii pe marginea Ra raţie să fie izvorul viu al
eclaraţii, an- ponsabilitatea pentru trans Metalargişli - agricultori portului C. C. al P.C.R. pur patriei, a cărui realegere de realitate indiferent de
3 precum losil Sora, şei de muncii, al Vieţii poporului în funcţia de secretar ge -genul literar în care creea
folcloric (co- punerea in viaţă a sarcinilor tau, in timpul pauzei de nostru, nu ulcioarele, chiar neral o omagiem cu toată ză. Nu este o chestiune
ce le revin din documentele echipă la staţia de prepa aurite, care pot deforma
ileton: Congresului al Xlll-lea al rare a amestecului de lor- masă, şi cei 25 de membri căldura inimii noastre". retorică, ei un adevăr pro
*olo“ — epi- ai formaţiei de lucru de la realităţile. A sorbi apa nu In creaţia pc care a fund al scriitorului în so
partidului. mare, sint mulţi in com din ulcioare, ci din izvoa abordează, artistul plastic cietatea socialistă. Cu atît
tchnico-ştiin- In turnătoria nr. I, mun binat. Ei, locuitori ai aşe reparaţii cocserie a secţiei rele limpezi, dătătoare de Tiberiu Fazakaş, foloseşte mai mult al unyi hunedo-
Teolil
Maistrul
mecanică.
citorii din formaţiile conduse zărilor rurale din apropie viaţă, constituie — şi va rean „îmbarcat" pe o veri
1 (parţial co- Şîncan, conducătorul forma
de comuniştii Aurel Mihăies- rea Călanului, au reţinut constitui întotdeauna — tabilă navă-şcoală a side
a programu- din prevederile cuprinse in ţiei, propagandist al cursului singura sursă adevărată CU DOCUMENTELE rurgiei româneşti, ce îşi
cu. Petru Va moş, Nicolae de învăţămint politico-ideo-
Bordea, Cornel Lupu ş.a. au Raport şi laptul că prin logîc, conducea dezbaterile. de inspiraţie pentru toţi CONGRESULUI găseşte permanent izvoare
ascultat la radio, prin ro hărnicia şi dăruirea in mun Intr-adevăr, dezbateri se pu creatorii patriei noastre, AL XIII-LEA de inspiraţie în istoria ve
care doresc să scrie pentru
che şi imediată a miracu
taţie, între două turnări, Ra că a tuturor cetăţenilor ce teau numi Întrebările, răs
spaţiu
a
portul prezentat Congresului trăiesc in satele ţării, agri punsurile, discuţiile la care popor, să trăiască împreună PE MASA DE LUCRU losului privilegiu] în să care fi
cu Poporul".
se
avut
de secretarul general al cultura românească va cu Eroii lucrărilor literare, născut şi să trăiască. Real
lc- noaşte in viitorii ani însem participau strungarul lacob
u Ue rtiniute; partidului, tovarăşul Nicolae Milăşan, frezorul loan Balog, plastice, de film trebuie ea tehnică de creaţie mente e un privilegiu de a
sei * Diuni- Ceauşescu. Cindurile şi mai nate creşteri cantitative şi să fie în primul rînd oa op-art-ul. Această modali trăi in acest judeţ. Inlr-o
itieră ; 8,00 calitative ale producţiei, alir- forjorul Nicolae Petruşe sau
il satelor ; ales laptele lor de muncă lăcătuşul Traian Ciorogaru. meni în haine de lucru. tate de lucru nu putea fi bună parte a poeziei mele
i duminical ; demonstrează din plin anga mindu-se tot mai puternic - Răspunsul lor la sarcinile cu Este ideea care a răzbătut abordată decît oglindind se regăsesc reperele realu
hidrologic ; jarea lor fermă in îndepli aşa cum sublinia tovarăşul în discuţia purtată cu crea. peisajul industrial al Hu lui cotidian .şi mai ales
de aur '-\ra Nicolae Ceauşescu in magis prinse în Raport se regăsesc tori ce trăiesc şi muncesc nedoarei. „Pentru mine, a oamenii, semenii mei. De
13,00 Rari.,- nirea sarcinilor de plan. In tot in laptele de muncă. In
Orchestra de aceste zile sărbătoreşti ei au tralul Raport prezentai Con pe platforma industrială, a locui în Hunedoara repre altfel, aceste adevăruri
ră a Radio- depăşit planul de producţie gresului al Xlll-lea al parti zilele Congresului, oamenii Hunedoarei. zintă o şansă a vieţii ar axiomatice transpar eu
13,30 Sport .Şi muncii din secţia mecanică putere din Raportul pre
Unda veselii; cu 15 tone lingotiere, 10 tone dului. „La Congres, menţiona tistice. Tehnica degradeu-
artelor; 18,00 piese de schimb pentru ele In aceste zile, in trei or şi-au amplificat elorturile scriitorul Neculai Chirica, lui pe care o folosesc este zentat de tovarăşul Nicolae
ri ; 18,0.) Din ganizaţii de bază din secţia pentru a termina in ăvans a bătut în ritm viu inima în măsură să ilustreze per Ceauşescu, Congresului al
or noastre !; mente de-cocserii, 5 tone predarea cupelor, axelor şi fect peisajul industrial. Xlll-lea al partidului, din
a pentru toţi; plinii pentru turnare. Clar, I furnale s-ou desfăşurat a- întregii ţări şi, în clocotul
tal; 20,13 Re- dunări generale de partid. rolelor necesare executării ei fierbinte, inima celui Aşa au apărut seriile de cuvîntarea la Plenara ,C. G.
erii multiple concludent, convingător. Nota dominantă a dezbateri reparaţiilor la banda de căruia de aproape două creaţie avînd ca generic al P.C.R. din iunie 1982
20,20 De pe Andrei Şteg, turnător-lor- „Siderurgie", „Ţevi", „Pei care va deveni parte inte
ţarii — lau- lor care au avut loc a losi turnare a fontei de la sec decenii i-au fost încredin
alului naţio- mator specialist, lucrează in ancorarea problematicii eco ţia a II-a turnale. ţate destinele acestei epoci saj industrial" ş.a. LucixL grantă ţ a programului de
nomâniei" ; această secţie de mai bine numită pe drept cuvînt rile contribuie la apropie edificare a societăţii so
melodiilor ; nomice, aliată pe ordinea In ■ cele trei secţii, laptele rea de specificul industrial cialiste în perioada vii
al; 22,10 Pa- de trei decenii. A trăit şi a de zi, in prevederile Rapor de muncă ale comuniştilor, „Epoca Ceauşescu". Iată
v; 22,23 Mu- participat cu puterile sale la de ce, realegerea sa in al judeţului, la educaţia toare.- Trăiesc cu cea mai
; 23,00 Bulc- translormarea micului ate tului prezentat de tovarăşul ale tuturor oamenilor muncii înalta luncţie de secretar estetică a oamenilor mun mare intensitate bucuria
1,30—5,00 -Von Nicolae Ceauşescu la Con constituie expresia vie a cii. Este o materializare a r e a l e g e r i i tovarăşului
lier de odinioară în puterni gresul al Xlll-lea al partidu deplinei, lor aprobări a ma general al partidului a îndemnurilor repetate ale Nicolae Ceauşescu în func
ca secţie de astăzi. ,, Ascut - dobîndit sensul unui impe
lui. Comunişti ca loan gistralului Raport prezentat rativ naţional. Ca scriitor secretarului general al ţia supremă de partid. La
tind magistralul Raport pre Lucoiu, Nicuşor Stoicuţa - de secretarul general al îmi însuşesc întru lotul partidului de a oglindi în fel cum trăim îndemnurile
zentat de tovarăşul Nicolae din organizaţia de bază nr. partidului, tovarăşul Nicolae îndemnurile sale. Trebuie mai mare măsură realiză sale, ale timpului de a
Ceauşescu, secretarul nostru 1, Constantin Şerban, Vlad Ceauşescu, a tuturor docu să ne aplecăm spre izvorul rile de excepţie ale anilor ţine aproape de cei din
tură fu' general, am rememorat în Vasile, Marin Coman - din viu al muncii, spre cei ce socialismului, de a contri mijlocul cărora ne-um ri
Uiua d mentelor Congresului. Semni bui Ia formarea omului dicat".
tînăr va.^,0- tregul drum al devenirii sec organizaţia. de bază m. 3, ficaţia acestui fapt se regă muncesc cu braţele şi cu
UUNEDOA- ţiei, muncii şi împlinirii oa loan Popa, Gheorghe Rus - mintea ca ţara noastră să nou".
e cart (Mo- seşte permanent in atitudi fie mal frumoasă, mai bo Poetul Eugen Evii a cu Anchetă realizată de
Bulctin de menilor de aici. Sint min- din organizaţia de bază nea de lermă angajare şi noscut în aceste zile o mare M1NEL BODEA
lodcrn, sala dru şi proiund recunoscător nr. 4, au adresat întrebări, gată, mai fericită. Scriind
ara — serli- iubitului nostru conducător, înaltă responsabilitate a în pentru popor, trăind îm
i); Acţiunea ou cerut detalieri asupio tregului colectiv pentru înde preună cu el, promovăm
’ETROŞANI: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unor prevederi cuprinse in plinirea exemplară a sarcini
ibuzul" (Pa- pentru grija permanentă şi Raport şi care vizau activita prin gînd şi scris umanis Manifestări politico-educative
eald pentru lor de plan, pe acest an şi mul revoluţionar ce ca
rea); Miezul atenţia deosebită acordată tea lor concretă de muncă. in perspectivă. racterizează societatea • „Omul contemporan"
iinii (7 No- Răspunsurile au fost date pe liste". Sala căminului cul
PENI: Sala- muncii şi vieţii noastre. Am noastră socialistă. E ceea este tema expoziţiei de fo tural a mai găzduit o ex
ral); V UL- convingerea că, respectată loc de propagandiştii cursu MIRCEA DIACONU ce şi noi, scriitorii care tografii, organizată în poziţie de artă populară
eaid pentru
I.u cea iilrul) ; holul H o t e l u l u i „De şi un spectacol folcloric.
(Minerul): va" din oraşul reşedin In cursul săptămînii au
fost vecini ţă de judeţ. Organizată sub mai fost organizate dezba
N
ANINOA- egida Oficiului judeţean de
no (Munci- teri, întîlniri cu membrii
,NI: O afa- Hotărirea lucrătorilor ogoarelor - îndeplinirea tuturor sarcinilor turism, Filialei Transilva brigăzii ştiinţifice, „Tribu
(Uetczal) ; nia a Asociaţiei artiştilor na democraţiei", „Tribuna
Liră fulgeră- fotografi .şi Muzeului dc
a roşie) ; ideilor", colocvii de istorie.
30 dc trepte Exprimând voinţa comu lui- stabilite de forumul Ne-au încercat cele mai vii î'iţi ca in anul viitor să ie artă populară din Orăştio,
.ŞTIE: Lişca niştilor, a tuturor oameni comuniştilor. sentimente de mîndrie pa amplificăm şi să obţinem expoziţia cuprinde 189 de • Clubul „Constructorul"
■rloo — se- lor muncii hunedorenî, în La C.A.P. Deva, continuă triotică şi satisfacţie pen importante sporuri de pro fotografii color şi alb-ne- din Hunedoara a iniţiat
M a c a r a ) ; un ciclu de dezbateri pe
: Concertul consens unanim cu a în o activitate susţinută atîl tru realizările obţinute în ducţie la toate culturile. gru, care răspund cu gene
oră); HA- tregului partid şi popor, în eîmp — menită să asi perioada trecută de la Con Cu răspundere se mun rozitate temei. Sînt lucrări marginea documentelor
’i (Dacia) ; delegaţii din judeţul nostru gure baze temeinice recol gresul al XII-lea, dar am cea şi în sectorul zooteh de artă fotografică realiza Congresului al XIH-lca al
să ştiu de nic. Aici îngrijitorii Vilmos te de membrii fotoclubului partidului. Acestea au avui
:ALAN; Fe- în baza mandatului încre tei anului viitor — cît şi simţit în acelaşi timp ma loc la Brigada 02 a
asa de eul- dinţat de Conferinţa orga în ferma zootehnică. Meca rea răspundere ce stă în Takacs, Gheorghe Tudoran, „Museion" al Cooperativei
Acţiunea nizaţiei judeţene de partid, nizatorii au trecut la ferti faţa noastră, a celor care Viorica Seleşi, Iosif Avram, „Viaţă nouă" Orăştio, lu 1.A.C.S.1T. — purtînd ge
il); IL1A ; Ana Gergely, Ana Toth şi cruri ce poartă semnături nericul „Perspectivele de
o ştrengă- au votat, în unanimitate lizarea cu îngrăşăminte ov- muncim pe ogoare, răs înflorire ale României so
GIIP" ARI: cu ceilalţi delegaţi la Con 'ganice a terenurilor pe pundere ce derivă din alţii, în frunte cu ingine le lui Petre, Elisabeta şi
lansăm in gres realegerea Celui mai care se vor cultivp cartofi mobilizatoarele obiective şi rul ScbaStian Domnariu, Valentin Pctaru, Alexan cialiste oglindite în Rapor
in sarcini ce revin agricul şeful fermei, îşi făceau dru Cazan, loan Blîndea, tul Comitetului Central al
iubit fiu al naţiunii noas şi sfeclă de zahăr. Se aflau Partidului Comunist Ro
tre socialiste, ctitor al în eîmp, în aceste zile a- turii. De aceea am trecut datoria eu pricepere şi gri Zoltan Piroş, Nicolae A- mân, prezentat Congresului
României moderne, patriot ceiaşi oameni pe care i-am cu toate forţele la fertili jă faţă de animale. Pro dam, Nicolae Bîru, Vasile al XHI-lea de secretarul
înflăcărat şi revoluţionar întîlnit mereu la datorie, zarea terenurilor şi pregă ducţia zilnică de lapte este Moşanu, Cornel Oană. general, tovarăşul Nicolae
participînd la bătălia re tirea lor temeinică pentru în continuă creştere, ajun- • „Ecouri zărăndene" se
încercat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu" — la căminul
abil pentru coltei. Erau acolo Vasile anul viitor. Iar ei, meca gînd la aproape 800 litri intitulează Săptămâna cul
e 1984: Vrc- Ceauşescu, în suprema Bob, loan Andreucă, Petru nizatorii, au muncit în lapte. turii şi educaţiei socialisto muncitoresc G 2 inti
ţeneral cal- funcţie de secretar general organizată de Consiliul co tulată „Congresul al Xlll-
schimbător, al Partidului Comunist Gav'rilă .Şi loan Borodi. aceste zile cu o neobosită Acestea sînt citova din
s. Vor că- Cu M.t.G.-Urile adminis abnegaţie, -reuşind să în faptele de muncă prin munal de educaţie politică lea al P.C.R., eveniment
locale sub Român, trau in eîmp îngrăşămiti- cheie de fertilizat cu în care comuniştii, toţi me şi cultură socialistă Luncoiu epocal în istoria contem
o, care pot Mobilizaţi de ideile şi grăşăminte organice în canizatorii, cooperatorii şi de Jos. Manifestarea, afla porană a patriei" — şi la
• de aversă, direcţiile înscrise în amplul tele organice. sediul clubului avînd ca
a moderat, — Am ascultat cu toţii treaga suprafaţă ce ur specialiştii de la C.A.P. tă la a IV-a ediţie, S-a
pînă la 40— Raport prezentat de la şi apoi am studiat cu a- mează a fi cultivată cu Deva au înţeles să întă deschis cu expunerea : temă : „Documentele Con
sud-vest şi înalta tribună a Congresu cartofi şi 55 ha din cele rească mandatul încredinţat „Directivele Congresului gresului al XHI-lea al
urile mini- tenţie Raportul prezentat partidului •— expresie ii
insc intre 2 lui al Xlll-lea de către de t o v a r ă ş u 1 Nicolae 70 ha, unde vom semăna delegaţiilor hunedoreni la al Xlll-lea ăl partidului >-
cele maxi- t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu de la tribuna sfecla de zahăr. In acest Congresul al XTlI-len al un grandios şi însufleţite;- aplicării creatoare a legită
i 16 grade, Ceauşescu, lucrătorii ogoa Congresului al Xlll-lea — an noi am obţinut produc, partidului. program de muncă al în ţilor generale la condiţii)*
cale. izolat, concret istorice alo patriei
relor hunedorene sint hotă- arăta inginera Maria Călu- ţii bune la orz, grîu şi sfe tregului popm- pentru în
rîţi să dea viaţă obieotive- şeru, şefa fermei vegetale. clă de zahăr. Sîntem hotă- MIRCEA LEPADATU făptuirea' României soeia- noastre". < - - -