Page 94 - Drumul_socialismului_1984_11

Vizita oficială în tara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITM/A!

a preşedintelui Republicii Elene,

Constantin Karamanlis
Ijudeţul hunedoara

La invitaţia tovax-ăşului VIZITĂ PROTOCOLARĂ
Nicolae Ceauşescu, pre­
şedintele Republicii Socia­ Preşedintele Republicii Intîlnirea dintre cei doi
liste România, la 26 noiem­ Elene, Constantin Karaman­ conducători de stat, care a
brie a sosit în ţara noastră,
după-
0RG4MAL COMITETULUI JUDETEAFti HUNEDOARA AL P.C m într-o vizită oficială, pre­ lis, a făcut, luni protoco­ precedat convorbirile ofi­
ciale, a avut loc într-o at­
âmiază;
o
vizită
şedintele Republicii Elene, lară preşedintelui Repu­ mosferă de caldă cordiali­
SI AL C O N S I L I U L U I 1 ani i U I A R J U D E Ţ E A N Constantin Karamanlis. blicii Socialiste România, to­ tate, în spiritul tradiţiona­
Vizita în România a pre­ varăşul Nicolae Ceauşescu, lelor legături de prietenie
şedintelui Republicii Elene la Palatul Consiliului de şi colaborare dintre ţările
reprezintă un moment im­ Stat. şi popoarele noastre.
Anul XXXVI, nr. 8 411 MARŢI, 27 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani portant în bogata cronică a
raporturilor de prietenie şi ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
colaborare dintre ţările şi
popoarele noastre. Noul , La Palatul Consiliului de voltarea pe mai departe a
dialog român’o-elen la cel Stat au început, luni, 26 bunelor, relaţii statornicite
mai. înalt nivel, ce se în­ noiembrie, convorbirile o- intre România Şi Grecia.
scrie în suita întîlnirilor şi
] * „Perspectiva minunată care stă în .convorbirilor purtate în ul­ ficiale între preşedintele Preşedintele României a
Republicii Socialiste Româ­
timii ani la Bucureşti sau nia, t o v a r ă ş u l Nicolae salutat cu deosebită căldură
vizita oficială a preşedinte­
'faţa noastră ne cere să lucrăm în spirit Atena, ilustrează voinţa Ceauşescu Elene, preşedintele lui Greciei în ţara noastră,
şi
comună a României şi Re­
Constan­
Republicii
publicii Elene de a apro­ tin Karamanlis. subliniind că ea reprezintă
|revoluţionar, să facem totul pentru a păs- funda în continuare bu­ mulţumit cordial pentru in­ a un moment de importanţă
statului
elen
Şeful
majoră în bogata cronică a
nele relaţii statornicite în­
ţtra tradiţia şi spiritul de luptă al comu- tre ele, de a-şi aduce con­ vitaţia de a vizita România, raporturilor T dintre a r ă ş u cele
o
v
l
două
ţări.
tribuţia la crearea unui cli­
mat de bună vecinătate în pentru primirea priete­ Nicolae Ceauşescu şi-a ex­
nească ce i-a fost făcută
că
noul
primat
încrederea
jniştilor, al partidului nostru, să servim Balcani, la cauza păcii şi la sosirea în ţara noastră, dialog cu preşedintele Ka­
pe
continentul
înţelegerii
ramanlis va avea rezultate
nostru şi în întreaga lume. şi-a exprimat profunda sa­ .rodnice, contribuind la .ex­
[în orice împrejurare poporul, cauza socia­ a avut loc ceremonia so­ tisfacţie de a se reîntîlni tinderea - şi aprofundarea
Aeroportul
unde
Otopeni,
t o
v
Nicolae
l
a r ă ş u
cu
sirii, era împodobit sărbă­ Ceauşescu, de a avea înv colaborării' pe multiple
lismului !“ I toreşte cu drapelele de stat păreri, afirmîndu-şi con­ planuri dintre Republica
preună un nou schimb de
Socialistă România- şi Re­
două ţări'
celor
ale
care
încadrau portretele pre- vingerea că înţelegerile la publica Elenă.
j NiCOLAE CEAUŞESCU j care se va ajunge îşi vor
(Conlinuare în pag. a 4-a) găsi materializarea în dez- (Continuare în pag. a 4-a)
ÎN ÎNTRECEREA
Aşa cum prevăd documen­ SOCIALISTĂ
tele Congresului al Xlll-lea miliarde lei construcţii-tnon- economiei naţionale, in ve
al - partidului, în cincinalul taje şi 17,6 miliarde iei uti­ derea creşterii randamentelor IMPORTANTE
1986—1990 România îşi va laje. Se va asigura punerea de extracţie şi prelucrare şi
spori forţa economică, .va în funcţiune a unor fonduri îmbunătăţirea calităţii mate DEPĂŞIRI DE PLAN
face paşi importanţi spre ci­ fixe de peste 35 miliarde riilor prime finite. Oamenii muncii din
vilizaţie şi bunăstare. Se lei. Ponderea o vor deţine Fonduri importante vor fi cadrul întreprinderii ju­
vor construi noi obiective in­ în continuare mineritul, e- investite în continuare în si deţene de recuperare şi
dustriale şi agrozootehnice, nergetica şi siderurgia, con­ derurgie, îndeosebi pe plat valorificare a materia­
se va îmbogăţi zestrea edili- strucţia de locuinţe, alte do­ forma de la Călan, pentru lelor refolosibile Deva
tar-gospodărească, reţeaua menii industriale şi sociale. finalizarea obiectivelor plani­ acţionează cu însufle­
de transport în comun şi înfăptuirea obiectivului de ficate a se construi aici — ţire pentru a obţine noi
prestatoare de servicii, ora­ independenţă energetică a dar şi la C. S. Hunedoara — şi frumoase realizări în
şele şi localităţile patriei vor ţării reclamă, în judeţul cu accent principal pe dez­ producţie, a încheia a-
deveni mai înfloritoare. Hunedoara, dezvoltarea şi voltarea intensivă a capaci­ cest an cu importante
Pentru toate acestea, în modernizarea unităţilor exis­ tăţilor de producţie, pe mo­ depăşiri de plan la toţi
cincinalul viitor, la nivelul tente de exploatare şi pre­ dernizări şi reutiiări, pe per­ indicatorii. Printr-o bună
întregii ţări se va aloca un parare a cărbunelui şi des­ fecţionarea tehnologiilor de organizare a activităţii
volum de investiţii de 1 350— chiderea unor noi capaci­ fabricaţie. Aceloraşi dezide­ • în cele şase centre de
1 400 miliarde lei. în marea tăţi în Valea Jiului, urgenta­ rate de dezvoltare intensivă, C.S. Hunedoara. Discretă satisfacţie umple inima oţela- colectare din judeţ, în
lor majoritate, aceste fon­ calitate şi eficienţă le vor rului, cu fiecare şarjă eliberată din pîntccul cuptorului. Pe perioada care a trecut
duri vor fi destinate lărgirii rea lucrărilor şi punerea în fi subordonate fondurile de chipul calin al şefului de atelier cuptoare de Ia O.S.M. 1, Octa- de la începutul anului
vian Furdui, urmărind evacua rea unei noi şarje, sint greu
bazei de materii prime şi re­ funcţiune a hidrocentralelor investiţii şi în celelalte sec­ de descifrat chiar -Iţi aceste lăuntrice trăiri. şi pînă în prezent vo­
surse energetice, realizării de pe amenajarea Riu Mare- toare ale economiei judeţu­ lumul total dc colectare
programului de dezvoltare in­ Retezat, măsuri energice pen­ lui : chimie şi industrie uşoa­ a materialelor refolosl-
tensivă, modernizare şi ridi­ tru funcţionarei 1 la parame­ ră, exploatarea şi prelucra­ bilc a fost depăşit cu
care a nivelului tehnic al tri înalţi a termocentralelor rea lemnului, materiale de 14 la sută, iar pe sorti­
industriei, a programului de Mintia şi Paroşeni. Pe ace­ construcţii şi bunuri de con­ Garanţia Împlinirii mente după cum ur­
irigaţii şi îmbunătăţiri fun­ laşi plan se va situa preo­ sum. mează : la oţel cu 18 la
ciare in agricultură, perfec­ cuparea pentru intensificarea In domeniul construcţiei de tuturor năzuinţelor noastre sută, la fontă cu 20 la
ţionării activităţii de trans­ cercetării geologice şi pune­ locuinţe, atenţia principală
port, altor sectoare economi- rea în valoare a noi zăcă­ va fi orientată spre indus­ sută, la cupru cu 13 la
co-sociale. minte de resurse minerale trializarea lucrărilor, utiliza­ T o v a r ă ş u l Nicolae Unitatea minieră de la sută, la alamă cu 24 Ia
6
bronz cu
sută,
la
Avîndu-se in vedere pon­ utile, pentru atingerea 'para­ rea prefabricatelor fipisate Ceauşescu a fost reales in Coranda-Certej se alia în
derea pronunţată a judeţu­ metrilor la obiectivele de la industrial, eliminarea supra­ funcţia supremă de secre­ plină dezvoltare. Trăiesc o la sută, la plumb cu 9 la
sută, la aluminiu cu 70
lui Hunedoara în angrenajul Coranda—Hondol şi Valea dimensionărilor şi folosirea tar general al partidului - mare bucurie că in Rapor­ la sută, la hîrtie cu 1
economiei naţionale, în cin­ Morii—Brad, pentru moderni­ unor tehnologii de execuţie garanţia împlinirii tuturor tul prezentat la Congres,
cinalul viitor vom beneficia zarea şi automatizarea agre­ năzuinţelor noastre. la capitolul in care se face la sută, la anvelope cu
de investiţii însumînd 33,9 gatelor şi instalaţiilor' Am trăit şi noi, minerii bilanţul realizărilor de la 3 la sută. Pe aceeaşi
de la Coranda-Certej, mo­ Congresul al Xll-lea încoa­ perioadă, cheltuielile de
mentele de înălţătoare e- ce, se regăseşte şi munca circulaţie au fost reduse
moţie patriotică aşa cum noastră. „S-a dezvoltat pro­ cu 4 lei Ia 1000 lei
le-a trăit întreaga ţară, a- ducţia de cupru, zinc, marfă colectată, s-a ob- j
plumb şi alte minereuri" — ţinut un beneficiu cu 8 !
tund cind s-a anunţat că la sută mai mare dccît i
cel mai iubit şi stimat iiu sublinia tovarăşul Nicolae cel planificat. Aceste |
al naţiunii noastre, omul Ceauşescu, Este un mare rezultate deosebite sînt j
adevăr concretizat şi in u-
dreptăţii, al omeniei şi cu­ nitatea noastră. Numai a- rodul eforturilor unite, I
tezanţei revoluţionare, se a- nul acesta, în cinstea Con­ al preocupărilor stator- j
flă în continuare in frun­ gresului ai Xlll-lea al nicc ale colectivelor în- |
tea partidului.
partidului, am raportat rea­ ţreprinderii, pentru a '
Ştiindu-I in locul pe care lizarea planului la extracţia înfăptui exemplar sarci- I
i l-a deschis istoria, avem de cupru în procent de 170 nile şi angajamentul pe .
puterea şi credinţa să afir­ la sută, la zinc - 186 la acest an, indicaţiile şi I
măm că orientările de per­ sută, la plumb — 1 7 2 la orientările secretarului '
spectivă privind dezvoltarea sută, la suli - 131 la sută, general al partidului, i
economico-socială a Româ­ t o v a r ă ş u i Nicolae <
Ing. VALERIU ALMĂŞAN Ceauşescu, date de la j
niei în viitorul cincinal şi
in perspectiva anului 2000 directorul înalta tribună Congre- |
a
E.M. Coranda-Certej sului ai Xlll-lea al «
var deveni realităţi în viaţa
întreprinderea „Marmura" Simeria. începe despicarea unui nou bloc de marmură, Partidului Comunist Ro- j
care va Ii transformat in plăci sau obiecte artizanale. Foto N. GHEORGHIU fiecăruia dintre noi. (Continuare în pag. a 2-a) mân.