Page 98 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 98
Vizita oficială în ţara noastră
iui Republicii Elene,
C O N T I N U A R E A C O N V O R B I R I L O R O F I C I A L E
Preşedintele Republicii şi focare de conflict, mani de Uniunea Sovietică, pen
politicii
festării
rachetelor
eliminarea
tru
de
forţă
Socialiste
tovară
România,
m şul Nicolae Ceauşescu, şi şi de ameninţare cu forţa cu rază medie de acţiune
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.Q preşedintele Republicii şi, în mod deosebit, conti de pe continentul euro
Şl AL C O N S I L I U L U I r i m U L A R J U D E Ţ E A N Elene, Constantin Ka- nuării politicii de înarmare, pean şi, apoi, a tuturor ar
ramanlis, au continuat, care a făcut ca pe conti melor nucleare. A fost ex
marţi dimineaţă, la Palatul nentul european şi în în primată convingerea că la
Consiliului de Stat, schim treaga lume să se acumu noile convorbiri ce ur
bul de vederi în probleme leze uriaşe cantităţi de mează să aibă loc între
Anul XXXVI, nr. 8 412 MIERCURI, 28 NOIEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
bilaterale şi internaţionale arme, ce ar putea distruge Uniunea Sovietică şi Sta
de interes comun. de câteva ori întreaga tele Unite se va ajunge Ia
Cei doi şefi de stat au omenire. înţelegeri reciproc accep
subliniat, : cu satisfacţie, Subliniindu-se că pro tabile în problema arma
Hotărîrile Congresului a! XIII-lea al P.C.R. — bunele , relaţii româno — blema centrală a zilelor mentelor nucleare şi cos
noastre
o
lupta
constituie
elene şi consideră că tre
mice — ceea ce va consti
program însufîeţitor <le acţiune al întregului popor buie să se facă totul pen pentru pace, pentru opri tui un factor important
tru dezvoltarea raporturilor rea cursei înarmărilor, s-a pentru dezarmare şi pace.-
de prietenie, pe diverse, arătat că se impune mai Dat fiind că rachetele nu
planuri, dintre România şi mult ca oricînd adoptarea cleare pun în grav pericol
Grecia, spre binele ambelor unor măsuri concrete şi viaţa tuturor popoarelor
„Avem un partid care ţări şi popoare, al cauzei eficiente de dezarmare, în europene este necesar ca
SUCCESE păcii şi înţelegerii între primul rînd de dezarmare toate ţările continentului —
ştie să învingă greutăţile Schimbul de păreri în unei catastrofe nucleare.
ÎN ÎNTRECEREA naţiuni. nucleară, de prevenire a în primul rînd ţările , din
( SOCIALISTĂ \ probleme fundamentale ale P r e ş e d i n ţ i i Nicolae N.A.T.O. şi ale Tratatului
de la Varşovia — să -parti
şi sîntem convinşi că în vieţii ...mondiale actuale a Ceauşescu şi Constantin cipe activ, într-o formă co
Karamanlis au relevat ne
CREŞTEREA evidenţiat poziţii şi con cesitatea opririi cursului e- respunzătoare, la negocie
CALITATII tregul popor va merge ferm cluzii comune, hotărîren yenim.entelor spre confrun rile pentru realizarea- unui
PRODUSELOR celor două ţări de a-şi uni; tare şi război, realizării acord * 1 privind eliminarea
Intre obiectivele prio- eforturile în lupta pentru armelor nucleare din Eu
1 *“*‘ V VUtVV*. TV4V P* l pace, dezarmare, pentru unei Europe unite, a păcii
) ritare ale activităţii sale i înainte, sub conducerea co depăşirea situaţiei deosebit şi .înţelegerii, dezvoltării ropa.
1 pe 1985, colectivul In- ţ de grave existente' în rela . prieteniei şi colaborării In cursul convorbirilor
1 tip lină Hunedoara şi-a ' muniştilor, spre cele mai ţiile internaţionale, care dintre ţările europene. ş-a arătat, totodată', că
/ treprinderij de tricotaje l
în legătură
cu situaţia
i propus să obţină o pro- ) generează pericolul declan deosebit de gravă creată pe România şi Grecia acordă
însemnătate
deosebită
o
şării unor noi conflicte şi
! ductivitate dublă faţă l înalte culmi de progres şi confruntări militare. S-a continentul european,_____ ,ş-a Conferinţei de ja Stockholm
i de primul an al aciua- / arătat că această situaţie apreciat că trebuie să se consacrată, încrederii - şi
i Ia sută mai mare decît i civilizaţie!" se datorează nesoluţionurh facă totul pentru oprirea dezarmării în Eurbpa, sub
ţ lului cincinal şi cu 16,5 )
1 în acest an. , la timp a problemelor liti amplasării rachetelor nu liniindu-se că îiVchcierea cu
cleare americane şi a rea
acumulate,
gioase
apariţiei
ţ Un rol însemnat în a- 1 NICOLAE CEAUŞESCU unor noi stări de tensiune lizării contramăsurilor luate (Continuare în pag. 1 a 4-a)
i tingcrea acestui obiectiv l
’ îl va avea şi noul „Pro- -
\ ccdeu de finisare a pro- ţ
i duselor tricotate din lînă 1 Calitate, productivitate, eficienţă — puncte Adunăriis generale in unităţile
, sută la sută", prin apli- ,
1 carea căruia productivi- 1
ţ tatea creşte de 5 ori. ţ vitale ale industriei, tribune de lansare agricîle cooperatiste
i Tehnologia constă în eli- i
ţ minarea completă a tra- i
i tamCfntului de stabili- \ a tuturor acţiunilor economice în această perioadă, în cretarul general al parti
' zare şi ' conduce la îin- i .» cooperativele agricole de dului, tovarăşul Nicolae
\ bui.ătăţirea tuşeului pro- J pentru îmbunătăţirea con calitatea trebuie să asigu producţie şi asociaţiile eco Ceauşescu, în magistralul
a
impetuoasă
Dezvoltarea
1 duselor, la creşterea ca- \ industriei noastre socialiste, tinuă a caracteristicilor re o yaloare de întrebuin nomice intercooperatiste se Raport prezentat la Con
lităţii şi afirmarea lor 1 tehnico - constructive şi ţare maximă în condiţiile desfăşoară adunările gene gresul al XlII-lca al parti
\ pe piaţa externă. Au 1 a economiei naţionale este funcţionale ale produselor, unor cheltuieli minime, rale ale membrilor coope dului, privind mobilizarea
t fost deja înaintate mos- ţ guvernată permanent de perfecţionarea structurilor Calitatea producţiei repre ratori şi oamenilor muncii întregului potenţial uman
,* trele necesare testelor i imperativul sporirii eficien de fabricaţie şi obţinerea, zintă, deci, eficienţă eco din asociaţii, eveniment cu ■ şi material al agriculturii
ţei tuturor activităţilor pro
\ pentru învestirea u n i - l ~ ductive pe baza interacţiu nomică. cu reflectare di semnificaţii deosebite în în vederea realizării obiec
i tăţii hunedorene cu ţ rectă asupra evoluţiei tu viaţa fiecărei unităţi. Cu tivului fundamentul stabi
dreptul de a-şi mar a i nii mai multor factori de turor domeniilor vieţii. acest prilej, .se face anali lit de forumul comuniştilor
1 produsele cu simbolul > cisivi, dintre care se deta-r Raportul prezenta» Subliniind necesitatea rea za aprofundată a modului — înfăptuirea (Voii revolu
şează
calitatea
şi
produc
l „Woolmark", al Secreta- \ la Congresul lizării unei bune calităţi cum se îndeplinesc indica ţii agrare, care presupune
! riatului internaţional al 1 tivitatea muncii. In aces al Xlll-lea - şi ridicării nivelului, tehnic torii de plan pe anul 1934 transformarea generală a
direcţii
1 linii. I te două programe au fost al producţiei, tovarăşul în unităţile agricole coo felului de muncă, de viaţă
speciale
adoptate
\ PIESE DE SCHIMB 1 de acţiune la plenara C. C. reper istoric pentru Nicolae Ceauşescu n ară peratiste şi asociaţiile eco şi de gîndire al ţărănimii
cooperatiste,
obţinerea
unor
tot
nomice,
stabilindu-se
^ PESTE PREVEDERI ţ al P.C.R. din 14—15 noiem dezvoltarea socialistă, tat : „Problema calităţii are odată măsuri corespunză producţii care să satisfacă
i în paralel cu îndepli- l brie 1983, două drumuri cu multilaterală o importanţă foarte mare, toare în scopul recuperării necesităţile de consum ale
' ni rea exemplară a sar- ? măsuri complexe care să a patriei ea privind şi eficienţa eco restanţelor şi realizării în întregului popor, precum
1 cinilor fizice de plan, * asigure mai rapid progre nomică, şi realizarea celor condiţii ireproşabile a sar şi alte cerinţe ale. dezvol
l colectivele de muncă ale ţ sul economico-social multi lalte sarcini în diferite sec cinilor economico-finanoiare tării economiei naţionale.
/ întreprinderii'de mate- i lateral al ţării, creşterea în final, a unor efecte e- toare"; pe anul în curs. Totodată,
1 riale de construcţii Deva 1 bunăstării întregului popor. conomice pozitive priyind • Aceleaşi imperative ma pe ordinea de zi a adună Cum este şi firesc, un
l şi Exploatării miniere ţ Programul calităţii a fost consumurile, productivita jore au condus şi la adop rilor generale se află dez accent deosebit se cere pus
? M n t i a — Vcţel acordă r elaborat pe baza orientă tea, costurile, gradul de tarea programului privind baterea şi aprobarea pla pe dezbaterea problemelor
1 maximă atenţie realiză- 1 rilor fundamentale şi sar valorificare a materiilor creşterea productivităţii nului pe anul 1985. precum privind rnodul de gospodă
rire a fondului funciar, evi
/ rii în avans a pieselor ţ cinilor trasate de secretarul prime, eficienţa la export. muncii. Elaborat din iniţia- şi a programului unitar denţiind acţiunile întreprin
} dc schimb necesare u- l general al partidului, tova Fiind abordată într-o vi de măsuri politico-organiza-
1 tilajelor din dotare. Ast- ’ răşul Nicolae Ceauşescu, ziune modernă şi realistă, (Continuare in pag. a 3-a) toriee şi tehnico-economice se pentru ridicarea poten
i, fel, în cele aproape 11 ţ care să asigure îndeplinirea ţialului productiv al pămîn-
, luni trecute din an, la i integrală a sarcinilor eco- tului şi măsurile ce tre
1 acest important indica- / nomico-financiare pe anul buie întreprinse în conti
ţ tor s-au obţinut depăşiri ţ viitor. nuare în scopul cultivării
i valorice de 2,1 milioane i „Vom încheia anul cu toate sortimentele Adunările generale se si folosirii cu randament
1 lei la I.M.C. şi peste 3 , desfăşoară in lumina exi
ţ milioane lei la E.M. 1 Lk genţelor formulate de se (Conlinuare în pag. a 2-a)
i Mintia — Vcţel. ţ metal
| 35 DE ZILE AVANS ţ
? Comuniştii, toţi oamc- 1 în cele 10 l u n i şi două decade care au trecut din -negaţie, obţinîndu'-se reali
) nii muncii dc la Cen- / an, producţia globală a fost depăşită cu 23,6 milioa zări deosebite. In perioada
ţ trul de distribuire a e- 1 ne Ici, producţia marfă cu 12,6 milioane, producţia • trecută din an am reuşit
i nergiei electrice din Ilu- l netă pe 10 luni cu 14 milioane lei, productivitatea să ne îndeplinim sarcinile
1 nedoara au raportat în- ^ muncii cu 15,3 la sută, beneficiul cu 11 milioane lei. ritmic, lună de lună, chiar
ţ deplinirea planului anu-, în aceeaşi perioadă s-au obţinut însemnate sporuri să înregistrăm la unii in
i al cu 35 de zile înainte! la producţia fizică sortimentală: la minereu extras şi dicatori producţii supli
de termen. Iată procen- ţ mentare. Pentru depăşirile
prelucrat — 2 750 tone, la zinc 85 tone, la plumb 189
\ tele îndeplinirii prin- 1 tone. Ia cupru 15 tone, la sulf 705 tone, la concen obţinute meritul este al
l cipalilor indicatori de > tuturor colectivelor subuni
/ plan : . exploatare agre- trat feros 1300 tone, la bentonită 5 405 tone, la piese tăţilor, care au răspuns cu
1
) gate — 111 la sută, re-t de schimb pentru utilaj minier 3,4 milioane, la des- multă însufeţire chemării
i vizii tehnice — 114 la copertă 31 500 mc, la lucrări de deschideri şi pregă comitetului de partid şi
i sută, reparaţii curente ţ tiri 270 ml. consiliului oamenilor mun
1 — 121,5 la sută, econo- cii pe n t r u a se
\ mie de energie elcctri- / mobiliza exemplar în
că - 8 415 000 kWli e- ) ] producţie şi a cinsti înal
nergie electrică. Munci- t tul forum al comuniştilor
ţ torii comunişti Scurtu / r e a liz a t ă e x e m p la r , z i d e z i români cu fapte cât mai
1 Viorel, Gheorghe Dedu, ) bune în -muncă,
I Dumitru Ioan, Vasile ţ — Pe cele 10 luni şi două
ţ Leocuţa, Aurel Popa, i Acesta a fost raportul în realizări. Inginerul Ioan decade trecute din an, în
l Valerica Bejenaru, Fio- 1 comuniştilor, al celor peste Ştefănescu, directorul uni „clasamentul" hărniciei
’ rea Petrea, mulţi alţii \ 1 400 de oameni ai muncii tăţii, ne-a spus : muncitoreşti pe ramura
^ şi-au adus o contribuţie 1 de la Exploatarea minieră — De la începutul anu extracţiei şi prelucrarea
la obţine- ?
ţ hotărîtoare la obţine- Mintia-Veţel, în cinstea lui, şi cu deosebire în pe minereurilor neferoase, co-
i rea acestor frumoase ţ Congresului al XIII-lea al rioada premergătoare şi în
Emil Tufăroiu se preocupa cu răspundere de efectuare»
1 succese. (Vasile Grigo-\ Partidului Comunist Ro zilele Congresului al XIII- LIVIU BRAICA rodajului la motoarele reparate la Centrul specializat de
\ raş, corespondent). / mân, precum se poate con lea al partidului, s-a mun reparaţii al S.M.A. ueva. Foto N. GHEORGHIU
stata — deosebit de bogat cit- bine, cu dăruire şi ab- (Continuare în pag. a 2-a)