Page 1 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 1
1 Decembrie 1 9 1 8
U N I R E A C E A M A R E
Coordonată fu ndamenta. şi manifestaţii populare şi a-şi hotărî singură aşeza
lă şi permanentă a istoriei revoluţionare organizate în rea ei printre naţiunile li
României, lupta pentru fău tot timpul războiului în bere.
rirea statului naţional uni sprijinul realizării dezide Ilotărirea de la Oradea
tar a constituit idealul ce ratului naţional au de însemna virtual despărţirea
lor mai înaintate forţe ale monstrat voinţa de nestră Transilvaniei de Ungaria.
naţiunii noastre, al maselor mutat a românilor de a se Declaraţia de autodetermi
largi populare, al întregu constitui într-Un stat uni nare a naţiunii româna din
lui popor român. tar, liber şi independent. 12 octombrie 1918, prezen
în acei ani dc grele jert
Năzuinţa
reconstituirii
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOARA AL P.C F statului unitar pe vatra fe şi mari nădejdi, cînd tată în Parlamentul din
Budapesta la 18 octombrie
Ş l AI: C O M S I LI U L U I strămoşească a Daciei, eli evenimentele se precipitau 1918, înseamnă "momentul
berată deplin şi definitiv cu repeziciune, cu fiecare istoric de valoare progra
de dominaţia opresiunii zi apropiindu-se sfîrşitul matică şi practică funda
străine, a dominat între unor stăpîniri anacronice, mental pentru naţiunea ro
gul ev mediu, gîndirea po era limpede că sosise mo mână, pentru desăvîrşirea
litică şi culturală, planurile mentul marelui proces is unităţii sale politice şi de
militare şi diplomatice ale toric: autodeterminarea po stat.
înaintaşilor noştri. poarelor. La 31 octombrie 1918 s-a
Evenimentele de la 1600, Transilvania se găsea în
1859 şi 1877 au fost pilo această perioadă sub domi constituit în Transilvania,
la Arad, Coasiliul Naţional
nii pe care s-a făurit, în naţia imperiului austro- Român Central, ca unicul
memorabilul an 1918, sta ungar, o anacronică alcă for care reprezenta voinţa
tul unitar-naţional. Actul tuire politică, un conglo poporului român, format
Nou! mecanism economico-financiar istoric de la 1 Decembrie merat de popoare ce scîr- din şase reprezentanţi ai
1918 a fost rezultatul luptei
ţîia acum din toate înche
întregului popor român, ac ieturile. Dintre popoarele Partidului’ Naţional Român
şi tot atîţia ai Partidului
la cote superioare de eficienţa ţiunea maselor populare subjugate românii s-au do
din România, cît şi a ro vedit cei mai dîrji şi mai Social-Democrat Român. Pe
Fundamentînd principalele cii să fie conştient de me industriei republicane, chel mânilor din teritoriile ro temerari în voinţa lor de întreg teritoriul Transilva
direcţii de dezvoltare econo- nirea socială pe care o are tuielile să fie mai mici cu mâneşti aflate încă sub do a-şi hotărî singuri soarta. niei s-au format consilii
mico-socialâ a ţării noastre şi să acţioneze în consecin circa 110 lei la 1000 lei pro minaţie străină, consfinţind Se întrunesc, astfel, la 12 naţionale regionale, locale
în cincinalul 1986-1990, to ţă - pe planul gîndirii teh ducţie marfă. împlinirea visului secular octombrie 1918, la Oradea, şi gărzi naţionale, ca or
varăşul Nicolae Ceauşescu, nice şi al activităţii concre Important producător, dar al tuturor românilor. reprezentanţii Partidului gane ale revoluţiei burghe-
secretarul general al parti te de producţie — pentru şi mare consumator de ma în anul 1918, lupta pen Naţional Român din Tran zo-democratice.
dului, releva cu justeţe în modernizarea tehnologiilor, terii prime, materiale, com tru unitate naţională şi silvania. Pe temeiul drep La mijlocul lunii noiem
strălucitul Raport prezentat promovarea progresului teh bustibil şi energie, judeţul statală a intrat în faza fi tului fiecărei naţiuni de a brie, Consiliul Naţional
la Congresul al XIII-lea al nic, care să vizeze laturile Hunedoara are în acelaşi nală, angrcnînd toate cla dispune singură şi liberă Român Central, întruchi-
P.C.R. : „O atenţie deosebită esenţiale ale producţiei: creş timp şi posibilităţi considera sele sociale şi forţele po de soarta sa, cei întruniţi pînd voinţa suverană a na-
va trebui să acordăm perfec terea productivităţii, îmbu- bile de reducere a acestora, litice ale naţiunii române declară, în numele români
ţionării şi funcţionării in cele de folosire a lor cît mai chib atît din vechea Românie, lor ardeleni, că „naţiunea Prof. IOAN SICOE
mai bune condiţii a noului zuită, economicoasă. Aceasta cît şi din provinciile cotro română din Ungaria şi Ar
mecanism economico-finan cu atît mai mult dacă a- pite. Marile demonstraţii deal' pretinde dreptul de (Continuare în pag. a 2-a)
1
ciar. Va trebui să înţelegem Rciportul prezentat vem în vedere agravarea
bine rolul legităţilor econo la Congresul continuă a crizei economice
mice şi să aplicăm cerinţele pe plan mondial, care se
acestora la condiţiile concre al Xlll-lea —
te ale dezvoltării economico- reper istoric pentru răsfrînge şi asupra industriei
sociale a României în noua dezvoltarea socialista, noastre. Să dovedim de pe
etapă". multilaterala acum — cînd intrăm în se
Noul mecanism economic a patriei zonul rece şi cînd resimţim
cel mai mult consecinţele
presupune, aşadar, maximă penuriei de combustibil, de
eficienţă în toate sectoarele
producţiei materiale. Presu energie şi de apă — simţ
pune ca fiecare muncitor nătăţirea nivelului tehnic şi practic, să declanşăm iniţia
să-şi facă datoria profesio calitativ al produselor, redu tive, să luăm măsuri concre
nală în cele mai bune con cerea consumurilor de mate te de economisire în toate
diţii, la înalt nivel de cali rii prime, materiale, combus compartimentele producţiei
tate şi cu consumuri cît mai tibil şi energie. Prin măsuri şi vieţii sociale.
reduse, fiecare întreprindere şi acţiuni concrete, specifice în unităţile carbonifere
să fie rentabilă. fiecărei unităţi economice, din Valea Jiului vor trebui
Pentru aplicarea cu bune să determinăm diminuarea sporite eforturile privind uti
rezultate a noului mecanism tot mai accentuată a consu lizarea raţională a forţei de
economico-financiar este ne murilor, astfel ca în cinci
cesar ca fiecare om al mun nalul 1986—1990, la nivelul (Continuare in perg. a 3-a)
SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
Cu planul pe patru ani îndeplinit
In această perioadă de tivitatea la toate locurile 390 000 tone, la talc 6 800
intensă activitate produc de muncă din subteran tone. Un aport însemnat
tivă, colectivele de oameni şi de la suprafaţă, mobi- la acest succes l-a avut
ai muncii de la întreprin lizîndu-şi exemplar forţe secţia minieră Teliuc, ca
derea minieră Hunedoa le de care dispun, în zi re a extras suplimentar
ra, răspunzînd cu abne lele care au mai rămas planului, în perioada a-
gaţie însufleţitoarelor che pînă la finele anului, oa mintită, circa 17 000 tone
mări adresate de secreta menii muncii de la I.M. de minereu de fier brut.
rul general al partidului, Hunedoara vor realiza Intre brigăzile cu cele In imagine operatorul pre Î N Z I A R U L D E A Z i
tova r ă ş u 1 Nicolae peste prevederile stabili mai mari randamente şi parare Sebastian Soclu, in
Ceauşescu, de la înalta te pe cei patru ani o pro. sporuri de producţie se timp ce îndepărtează crus B RITMURI HUNEDORENE
tribună a Congresului al ducţie marfă în valoare numără cele conduse de ta de concentrat de pe su
XIII-lea al partidului, ra de 70 milioane lei, o pro destoinicii brigadieri lor- prafaţa de filtrare. Se evi Din cuprins :
portează un succes de ducţie netă de 11 milioa dache Scînteie, Petru Mi- denţiază prin bune rezul • Lecturi şi privelişti. Despre lancu
prestigiu : îndeplinirea cu ne lei, vor obţine însem halcea (de la Ghelari), tate în munca pe care o
o lună mai devreme a nate depăşiri la produc Nicolae Potoky, Ştefan efectuează la Uzina de • Pledoarie pentru o artă revoluţionară
sarcinilor de plan pe cei ţia sortimentală : la fier Năstase, Ioan Maican (Te preparare a minereurilor • Cronica filmului „Amurgul fîntînilor"
patru ani ai cincinalului polimetalice Deva.
calităţii şi eficienţei. Or- în minereu marfă — 5 000 liuc), Toina Pavel, Ale m 24 DE ORE PE GLOB
gariizîndu-şi temeinic ac tone, la dolomită — xandru Szabo (Zlaşti). Foto N. GHEORGHIU
■ SPORT
In toate fermele zootehnice să se instaureze un climat
de muncă serioasă, responsabilă, de ordine şi disciplină
C.A.P, DOBRA fectiv, 111 vaci sînt în lac- timp şi punerea la adăpost iembrie, o producţie zilnică
In cursul dimineţii de ieri, un colectiv format din taţie. Producţia de lapte a celor 25 tone de fînuri de 150 litri de lapte.
activişti ai Consiliului popular judeţean, specialişti din Şi aici activitatea a în este în creştere, ea ureînd aflate încă în cîm.p. în privinţa furajelor ne
unităţile aparţinătoare Direcţiei agricole judeţene şi zia ceput la timp, î confor de la 131 litri/zi, la înce cesare în perioada de sta
n
rişti a efectuat un control în fermele zootehnice din mitate cu programul afişat putul lui noiembrie, la 250 C.A.P. ROŞCAN1 bulaţie, remarcăm că-în a-
raza Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist în grajduri şi s-a derulat litri/zi în această ultimă cest an au fost asigurate
llia. Publicăm, mai jos, aspectele constatate în tim Programul de grajd a în 540 tone de fînuri din care
pul controlului. ceput la timp şi s-a des 300 tone sînt trifoliene —
făşurat în bune condiţii. cu 40 tone mai 'mult decît
Starea fiziologică a ani necesarul prevăzut —, 640
A.E.I. GRIND Conducerea complexului şi malelor este bună şi îngri tone de grosiere, cu 60 to
îngrijitorii de animale şi-au în bune condiţii. Mircea săptămînă a lunii. Totuşi, jitorii — dintre care îi a- ne în plus faţă de preve
Ordinea şi disciplina se făcut un titlu de mîndrie Jivan, inginerul şef al coo faţă dc sarcinile prevăzute mintirn, pentru responsa deri, şi 500 tone suculente.
regăsesc în sporirea cu a- din preocuparea pentru perativei, prezent la pro bilitatea în muncă şi grija Cantităţi care — preciza
proape 200 1 lapte a pro respectarea programului zil gramul dc grajd, ne-a spus pe 11 luni, la fondul de stat ce o poartă loturilor de a- Mircea Petru, preşedintele
s-au predat mai puţin cu
ducţiei zilnice de lapte mar nic de îngrijire şi hrăniră nimale de care răspund, pe cooperativei, venit şi el la
fă faţă de ce se obţinea la a animalelor. să-i evidenţiem pe îngriji 1C6 hi. Viorica Popovici, Persida programul de grajd — vor
începutul lunii noiembrie. Mulsul se desfăşoară în torii Susana Tieula, Maria Furajele sînt asigurate în Munteanu şi Livia Toplea-
Furajele se prepară şi se condiţii de igienă şi se in Bătrîna, Âron Baba, Solo- cantităţi îndestulătoare pe nu — respectau regulile de Brigada de reporteri : 3
administrează după raţii tervine cu măsuri operati mic Dan, Solomon Suba, rioadei de stabulaţie şi sînt igiena mulsului. Furajarea TIBERIU ISTRATE 1.;
diferenţiate. Stocul existent ve cînd apar deficienţe în Ileana Giura şi Maria Hol- adăpostite în condiţii opti se făcea conform raţiilor NICOLAE TIRCOB ■
asigură furajarea echili organizarea şi conducerea dean. me. Ar trebui însă acţio stabilite. De la cele 60 de MIRCEA LEPĂDATU ;
brată a întregului efectiv procesului da lticru în corn. Din totalul de 449 bovi nat energic pentru trans vaci aflate în lactaţie s-a
pîuă la viitoarea recoltă. plex. ne, cîte există acum îu e- portarea în cel mai scurt obţinut, în cursul lunii no (Continuare in pag. a 3-a|
