Page 10 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
L Hotărîrile Congresului al XlII-lea al P.C.B. — Ziarul „Steagul roşu“
? program însufleţitor (le actiiine al întregului popor la 40 de ani de apariţie îTeleî
13,00 Telex
Ziarul „Steagul roşu" din
TJrmînd neabătut îndem
PLANUL PE 1984 - REALIZAT EXEMPLAR Petroşani — confratele nos nul partidului, sub ale că 15,05 Amfiteatr
15,30 Laureaţi
tru întru împlinirea nobi rui flamuri s-a dovedit •' I lui naţio:
PRODUCŢIA PE 1985 - PREGĂTITĂ TEMEINIC lei misiuni de slujire cu . vrednic cronicar, ziarul României'
15,45 Universul
fidelitate şi devotament a „Steagul roşu" a angajat, 16,10 îndrumări
{Urmare din pag. 1) unora dintre acestea. Sîn- oamenilor muncii pe între Pînă la această dată, politicii partidului, aniver de-a lungul celor patru de tru Lucră
tem hotărîţi să încheiem prindere, apoi defalcat pe 3 baza tehnico-mate- sează 40 de ani de la apa cenii de activitate, un gricultură
de pe strada „23 August" eu rezultate bune ultimul sectoare, secţii, ateliere, " rială necesară pro riţia primului său număr. constructiv dialog cu mine lC,30 închiderea
din Deva. Noi vom căuta an al actualului cincinal, formaţii de lucru. Produc ducţiei ultimului an al ac înfiinţat la numai patru rii, cu oamenii Văii Jiului, lui.
sa ne organizăm maj bi îneît să demarăm de pe o ţia anului viitor, atît la tualului cincinal este asi luni de la istoricul act al durînd, prin puterea slo- 20,00 Telejuma
ne munca, să întărim ordi bază solidă' cincinalul intern, cît şi la export esţe gurată în proporţie de pes revoluţiei de eliberare so , velor tipărite, orizonturi lor)
nea 'şi disciplina la toate 1986—1990, ale cărui direc de pe acum contractată. Cu te 65 la sută. Mai avem cială şi naţională, antifas de lumină în munca şi via. 20,20 Aetualital
punctele de lucru, să men ţii sînt clar trasate de peste. 30 milioane lei va probleme nerezolvate cu cistă şi antiimpcrialistă din ţa lor. mie
ţinem o bună colaborare Congresul al XlII-lea al trebui să crească produc asigurarea necesarului de August 1944, ziarul îşi a- La jubileul celor patru 20,33 Teatru ti
cu beneficiarii şi furnizorii partidului, perioadă în ca ţia noastră fizică, iar pro cherestea de stejar şi brad, nunţa din articolul-pro- decenii de muncă şi împli „Mihai V
de materiale, cu celelalte re nouă, constructorilor, ne ductivitatea muncii cu 21,63 cu unele sortimente de vop gram ideile înaintate pe niri din anul 40 al liber Octav Dc
brigăzi din cadrul trustu revin sarcini mari, impor la sută, depăşindu-se sele, dar acţionăm stărui care avea să le promove tăţii patriei, sărbătoare ee Ultima pj
lui nostru. Condiţii mai tante. 240 000 lei pe fiecare om tor pentru a le soluţiona are loc în aceste zile isto 21,50 Telejuma
bune aşteptăm în privinţa Ne vom pregăti să le pre al muncii. Sarcini deosebit cît mai repede. ze pentru a susţine şi îm rice pentru ţară, cînd Con lor)
transportului materialelor luăm şi să le înfăptuim de mobilizatoare ne revin Ca întotdeauna, colecti plini cuvântul partidului, 22,00 închidere;
pe şantiere şi a calităţii neabătut. în ultimul an al actualu vul muncitoresc de la însăşi denumirea ce şi-o a- gresul al XlII-lea a jalo Iui.
lui cincinal şi în ceea ce I.M.M.R. Simeria va şti sumase atunci — „Zori nat noile orizonturi ale de
ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ priveşte reducerea cheltu să învingă greutăţile ce se noi" — prefigura timpul venirii patriei şi naţiunea
ielilor materiale şi totale. vor mai ivi, va acţiona nou ce se deschidea şi pe a reales în fruntea parti
DE MATERIAL RULANT SIMERIA Cu 45,4 lei. va trebui să re ferm, unit şi hotărît pen această vatră de istorie, dului pe cel mai iubit fiu
ducem cheltuielile totale tru a îndeplini .cu cinste cărbune şi metal a Româ al ei, adresăm colegilor
Ne răspunde tovarăşul LI VIU BĂDILĂ, inginerul
şef al unităţii. ia 1000 lei producţie mar hotărîrile istorice ale ce niei. noştri din Valea Jiului noi
fă, iar pe cele materiale lui de-al XlII-lea Congres Identificîndu-se cu inte izbînzi în misiunea nobi BUCUREŞTI
■ţ Anu] 40 al libertăţii marfă, mai bine de 1 mi cu 5,3 lei, în condiţiile cînd al partidului. resele şi aspiraţiile mineri lă de propagare în mase a dioprogram ui
I patriei, anul Congre- lion lei la producţia netă, producţia industrială va lor din Valea Jiului, ziarul politicii partidului, de mo 6.30 Lai ordini
gricultură ; 7
** sului al XlII-lea al cel puţin 200 osii recondi spori cu 8,5 la sută. GH. I. NEGREA s-a afirmat ea o tribună bilizare a oamenilor mun nai; 7,30 Hotă
partidului, a fost deosebit ţionate montate peste pre de luptă, de mobilizare a sului, chemă:
de bogat în împliniri şi în vederile iniţiale, în timp cii la înfăptuirea grandio lui Nicolae iC
programul nos
întreprinderea noastră. Du ce valoarea pieselor de lor la construcţia epopeii sului program adoptat de ne rcvoluţion,
pă 11 luni de muncă, a- schimb recondiţionate pen socialiste, fiind o oglindă înaltul forum comunist. vista presei;
cum cînd am intrat în ul tru material rulant depă fidelă a eforturilor şi vre La mulţi ani ! melodiilor; B,(
ştiri; 0,05 Uâ
tima lună din acest an, şeşte 7 milioane lei, iar rilor de mai bine ale oa cultătorilor ;
vorbind în numele întregu cheltuielile totale şi cele menilor muncii de aici. „Drumul socialismului" dc ştiri; 10)05
lui nostru colectiv munci materiale la 1000 lei pro muncitoresc)
tecclc şi dan
toresc, afirm că ne vom ducţie marfă sînt sub pro rclor; 10,40 3
depăşi sarcinile planului centul stabilit. DE LA C.E.C. Buletin de şt
anual cu 380 vagoane re Planul de producţie crofonul pion
parate în plus, vom ob 2 pe 1985 îl cunoaştem. DREPTUL TITULARILOR DE A Publicitate; 12
ştiri- ’2 -s Ar
ţine peste 2 milioane lei * A fost dezbătut în ÎMPUTERNICI SI ALTE PERSOANE telo „c,25
suplimentar la producţia adunarea reprezentanţilor role; .Jti ; 1
SĂ DISPUNĂ DE SUMELE micră Radio-'
la 1 la 3 ;
PĂSTRATE LA C.E.C. curioşilor; 16,
ştiri; 16,05 Soi
Răspundere deosebită pentru Avînd dreptul exclusiv testamentare" pot fi mo ţii folclorice;
16 Kadioga;
şi nelimitat de a dispune dificate sau anulate ori cei,* 17,00 Buh
după cum doresc de su când de către titulari. 17.30 Audicnţî
desfăşurarea în cele mai bune mele depuse spre păstra Sînt scutite de impozite Orele scrii; 2
re la C.E.C., titularii li şi taxe toate operaţiunile nai; 20,10 Mi-
tului române?
condiţii a activităţii în sectorul bretelor de economii sau de depuneri .şi restituiri Bestia dv. ; 2
tr-o oră * Rai
de conturi personale la ale economiilor băneşti Bijuterii muzi
C.E.C. au şi dreptul de a personale, ea şi dobînzile re) 23,30—5.00
zootehnic! împuternici alte persoane, şi cîştigurile, indiferent zlcal.
sub forma „clauzei de îm de instrumentul de eco
(Urmare din pag. 1) cesar finalizării grabnice puternicire*; să dispună nomisire utilizat. De ase
a acestor lucrări. Utecistul Mihai Horvat, prin preocuparea continuă pen de sumele păstrate la Ca menea, sînt scutite de im
tru Îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale reuşeşte să-şi În sa de Economii şi Con- pozite şi de orice fel de ICSINEI
siv a ciocălăilor. • O sar deplinească în bune condiţii sarcinile de plan. De pe acum semnaţiuni, ca şi dreptul taxe actele în legături cu
cină de prim ordin a con O bună pregătire el se numără printre strungarii cei mai buni ai secţiei me de a lăsa moştenire su transferul depunerilor la
canice de la I.A.C.R.S. Hune doara.
ducerilor C.A.P. şi I.A.S. a tuturor lucrărilor mele depuse sub forma C.E.C. pe numele moşte- DEVA: Im
este asigurarea preparării Foto N. GHEORGHIU „dispoziţiei testamentare". • nitorilor. gpînzui*ătoare
nutreţurilor, punerea în din agricultură Prin „clauza de împu Totodată, prin lege, se pă mulţi ani
NEDOARA :
funcţiune a tuturor insta ternicire"-, dreptul de dis asigură imprescriptibili mandrelor <JV
laţiilor de tocare şi prepa • Pentru creşterea efi 0 valoroasă sinteză a poziţie asupra depunerilor tatea depunerilor, precum la A); Salută
pe Terra (Mi
rare a furajelor. • In sco cienţei economice, şi îmbu poate fi acordat la cql şi a dobînzilor şi cîştigu- B); Campionu
pul evitării oricărei risipe, nătăţirea radicală a între cercetărilor, strlns legate mult două persoane. Be rilor acordate de C.E.C., (Flacăra); Ba
trebuie ca furajele să fie gii activităţi din agricultu neficiar al unei „dispozi ele putînd fi încasate sau lui Ivanhoe
gospodărite cu chibzuinţă ră, se impune ca în perioa ţii testamentare" . pot fi ridicate oricînd de titular TRO ' T '* Di
maximă, eîntărite şi gestio da de iarnă să existe preo de problemele de producţie una sau mai multe per sau de persoanele stabili ţuri .aug);
nirea>,
Lov
nate în raport de raţiile cupare deosebită în toate soane. te de acesta, prin „clau-. toare (7 Noii
stabilite. unităţile ' agricole pentru (Urmare din pag. 1) sarmatice” a obţinut un bi Depunerile asupra că za de împuternicire" în PENI: Dacă
vorţ să fie !
ridicarea nivelului de pre nemeritat premiu, e emoţio rora nu s-au dat „dispo timpul vieţii titularului VULCAN : Ci
Lucrările gătire politică şl profesio numai învingători — după nat nu atît de locul ocupat ziţii testamentare" se .eli sau prin „dispoziţii testa ţa mea (Luc
nală a tuturor lucrătorilor berează de Casa de Eco mentare". în cazul cînd NEA: Ultima
de modernizare — cum se aprecia şi in dezba în întrecere, ci mai ales pen rul) ; ANINO.
— mecanizatori, îngrijitori terile finale — pentru că în tru că ştiinţa va beneficia de nomii şi Consemnatiuni nu s-au dat asemenea particulară (
grabnic încheiate de animale, legumicultori, săşi participarea este o iz- cercetarea sa. Introducînd moştenitorilor legali sau împuterniciri sumele res URICANI: Mi
pomicultori şi cooperatori. bîndă a cercetării ştiinţifice, matematica in paleontologie testamentari după recu pective se eliberează — cheist o t r i v (Retez
p
a
î m
e Deoarece mai sînt u- • Adunările generale din cîştigul este imens atît pen — ceea ce conduce la o se noaşterea calităţii lor de aşa cum s-a arătat — (Steaua roşie
nele ferme unde nu s-au C.A.P. şi învăţămîntul a- tru autorii lucrărilor cît şi lecţie mult mai riguroasă — către organele competen moştenitorilor legali sau Îndrăgostit la
(Patriâ)
încheiat lucrările de mo- grozootehnic reprezintă un pentru economia naţională. cercetarea va avea multiple te. testamentari ai titularului rinţă (Flacăra
mine
deVnizare, este necesar ca bun cadru pentru a realiza Asist. univ. Grigore Buia, se aplicaţii practice. „Clauzele de împuter libretului de economii sau BAT: Galbenu
toate forţele să fie con acest deziderat, punînd ac cretarul subsecţiei „geologie, Relevantă a fost prezenţa nicire" şi „dispoziţiile contului personal. mai culoarea
centrate la corectivele res centul pe respectarea cu inginerie geologică şi geo lucrărilor în subsecţia teh sa de cultui
Martorul de 1 1
pective, astfel îneît în tim stricteţe a tehnologiilor sta fizică", vorbindu-ne despre nologia şi chimia textilelor, na (Dacia);
pul cel mai scurt să fie în bilite pentru fiecare sector valoarea celor 29 lucrări mai cu seamă cele care au rurgul Sch ro-
lăturate toate restanţele. • de activitate, e Cadrele re prezentate, sublinia: „Au fost vizat obţinerea unor ţesă Cu planul anual de predare S-a întîmplat
cui
(Casa
de
Atenţie maximă să fie a- partizate să răspundă de reprezentate toate domeniile turi de înaltă calitate, la RTA: Elegi-
cordată bunei funcţionări activitatea unităţilor agri prioritare ale geologiei, atît costuri reduse, competitive a laptelui îndeplinit TLIA : Prea
a instalaţiilor de adăpat, cole să se implice- cu în cele cu rol practic, cît şi cele pe plan extern cu produse luna mai (t.i
muls şi evacuare a dejec treaga răspundere în so de fundamentare teoretică a similare. „S-a remarcat — ne Puternic mobilizaţi de 1 800 hl prevăzuţi pe în
ţiilor, transportului în cîmp luţionarea operativă şi con proceselor de prognoză, pros mărturisea asist. univ. ing. ideile, sarcinile şi chemă tregul an.
a îngrăşămintelor organice cretă a tuturor probleme pecţiune, explorare şi exploa loan Stoicoiu — preocuparea rile desprinse din Raportul Printre gospodarii frun ^RES
din platformele fiecărei lor ce condiţionează valo tare a substanţelor minerale pentru valorificarea superi prezentat de tovarăşul taşi ai comunei se numă
ferme. • Unităţile econo rificarea deplină a posibili utile (cărbune, petrol, me oară a materiilor prime, pen Nicolae Ceauşescu la Con ră loan Buble, care a pre
mice repartizate să spriji tăţilor de sporire a produc talifere, nemetalifere), a păr tru reducerea consumurilor gresul al XlII-lea, din cu dat 3 965 1 lapte, Ana Las- Timpul pre
ne cooperativele agricole ţiei la hectar şi în sectorul ţii de geologie inginerească specifice de crom şi agenţi vântarea rostită la încheie lău — 3 075 1 lapte pre azi, 1 -Iccemlj
să acorde tot ajutorul ne zootehnic. •> (stabilitatea taluzelor în ex de retanare". rea lucrărilor marelui fo daţi, Irina Florea, Elena mea Va fi în
ploatare, hidrogeologie), geo Cele 14 lucrări prezentate rum al partidului, comu Seleşan, Serafim Irimie, moaşă, cu cc
mai mult ser
fizică (investigare a posibi în subsecţia chimie organi niştii, ceilalţi locuitori ai Eugenia Burza, loan Capo- sufla modera'
lităţilor de interceptare a că şi farmaceutică au vizat ficări tem por
Protejarea culturilor agricole — comunei Lăpugiu de Jos tesc şi Elena Crişan, care km/oră în st.
substanţelor minerale utile, obţinerea unor produşi de fiecare au predat între şi va predoiT
obligaţie a fiecărui cetăţean ! de accidente tectonice). Ni mare valoare în medicină, în au predat în această peri 1 600 şi 2 600 litri de lapte Temperatura
velul lucrărilor a fost deo industria chimiei organice (în oadă cantităţi sporite de la fondul de stat. dere: noapte:
Obţinerea în anul vii se dijmuieşte recolta, fapt sebit de ridicat pentru toa realizarea de polimeri şi pro lapte îndeplinindu-şi sarci vor fi cuprins
7 şi minus
tor a unor producţii spo pentru care cei vinovaţi te centrele universitare pre duse fotografice). nile ce le revin din progra Hotărâţi să răspundă prin maximele ziu
noi fapte de hărnicie che
rite la hectar de pe toate trebuie să suporte sanc zente, ceea ce a demonstrat O participare valoroasă a mul de autoconducere şi mărilor adresate locuitori grade. Ceaţă
suprafeţele însămînţate ţiunile legale. Pe lingă re preocuparea responsabilă avut institutul gazdă în sec autoaprovizionare. Ca ur lor satelor de secretara] tea şi dlmtn e
lat va depun
în această toamnă impu cuperarea pagubelor adu pentru rezolvarea marilor ţiunea „mine şi utilaje minie mare, comuna şi-a îndepli
ne măsuri hotărîte în toa se avuţiei obşteşti, orga sarcini ce revin geologiei din re", cu cele 121 de lucrări, nit şi depăşit prevederile general al partidului, co La munte,
te unităţile agricole în nele în drept vor dispu documentele Congresului al cu reală valoare practică în planului de livrare a lapte muniştii, ceilalţi gospodari în general fru
ruj variabil,
scopul protejării semănă ne, în astfel de situaţii, XlII-lea al partidului". Cris industria extractivă, care răs din Lăpugiu de Jos s-au fia moderat,
turilor. Deţinătorii de a- confiscarea animalelor şi tian Drăguşanu, student la pund cerinţelor de dezvolta lui la fondul de stat pe a- angajat — preciza loan eări de 40—5
nul 1984. De la gospodă
nimale şi păsări au obli păsărilor care sînt lăsate Universitatea „Al. I. Cuza" re a bazei energetice şi de Cîmpureanu, primarul co sectorul estic
de servicii! :
gaţia să nu le lase să pă- să păşuneze pe semănă laşi, care cu lucrarea „Stu materii prime, puse în faţa riile populaţiei s-au pre munei — să predea în plus, oo).
şuneze pe culturi, întrucît turi. diu în secţiuni subţiri ale u- ţării de Congresul al XlII-lea dat, pînă în prezent, 1 886 pînă la finele anului, încă
nor cochilii de gasteropode a! partidului. hl lapte de vacă faţă de 200 hl de lapte de vacă.