Page 13 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 13
If«
DIN PARTEA COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, CONSILIULUI DE STAT
SI GUVERNULUI REPUBLiCII SOCIALISTE ROMÂNIA
Comitetul Central al gată suferinţă, tovarăşul socialiste, muncitoreşti re
Partidului Comunist Ro Ştefan Voitcc, membru al voluţionare din ţara noas
mân, Marca Adunare Na Comitetului Politic Execu tră, fiu credincios a] parti
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. ţională, Consiliul de Stat tiv al Comitetului Central dului comunist şi al po
şi Guvernul Republicii So al Partidului Comunist Ro porului român, luptător de
U L A R J U D E Ţ E A N cialiste România anunţă cu mân, vicepreşedinte al Con votat pentru cauza socia
profundă durere că, la 4 siliului de Stat al Republi
decembrie 1984, a încetat cii Socialiste România, lismului, pentru întărirea
din viaţă, după o îndelun vechi militant al mişcării şi înflorirea patriei noastre.
Anul XXXVI, nr. 8 418 MIERCURI, 5 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
La 4 decembrie a înce tuali. A urmat cursurile boiului, pentru unitatea
tat din viaţă, după o grea Universităţii şi Şcolii Po clasei muncitoare, a forţe
şi îndelungată suferinţă, litehnice din Bucureşti, an- lor democratice, pentru o
tovarăşul Ştefan Voitec, gajîndu-se apoi ca profe colaborare strînsă între co
Realizarea noii revoluţii agrare — membru al Comitetului Po sor suplinitor la gimnaziul munişti şi socialişti.
litic Executiv al Comitetu „Sf. Iosif" din Capitală, între anii 1925—1948 a
lui Central al Partidului între anii 1925 şi 1927 lu deţinut funcţii în conduce
sarcină fundamentală pentru toţi lucrătorii Comunist Român, vicepre crează ca redactor la zia rea Partidului Social-De
rul „Socialismul".
mocrat — membru şi secre
şedinte al Consiliului de
Stat. Din anii tinereţii a de tar al Comitetului Organi
venit membru al Partidu
zaţiei P.S.D. Bucureşti, se
de
frunte
al
Activist
ogoarelor hunedorene Partidului Comunist Ro lui Social-Democrat, s-a în cretar general al Partidu
mân şl al statului nostru cadrat în rîndul militanţi lui Social-Democrat.
Tovarăşul Ştefan Voitec
Fn magistralul Raport pre Preocupîndu-se de gospo lul 1986-1990 se vor extin socialist, tovarăşul Ştefan lor pentru socialism şi a a avut un rol deosebit în
participat, în cadrul forţe
zentat la Congresul al XIII- dărirea judicioasă a fondu de irigaţiile pe încă 3 200 ha, Voitec şi-a consacrat în lor sociale înaintate ale făurirea, în aprilie 1944, a
treaga viaţă slujirii neabă
lea, secretarul general al lui funciar, lucrătorii ogoare se vor face desecări pe 1 100 tute a cauzei nobile a li ţării, la marile bătălii ale Frontului Unic Muncito
partidului, tovarăşul Nicolae lor judeţului nostru au ac ha şi combaterea eroziunii bertăţii şi independenţei clasei muncitoare, ale ma resc, pe baza căruia s-a
Ceauşescu, a subliniat fap ţionat în acest cincinal pen solului pe 9 200 ha în prin poporului român, a edifi selor largi populare împo desfăşurat lupta forţelor
tul că : „Agricultura va fi tru creşterea suprafeţei ara cipalele bazine hidrografice cării noii orînduiri pe pă- triva exploatării şi asu populare împotriva fascis
în continuare a doua ramură ale rîurilor Mureş, Strei şi mîntul patriei. pririi sociale. Tovarăşul mului şi războiului şi care
de bază a economiei naţio bile cu 1 900 ha, amenaja Crişul Alb.
Tovarăşul Ştefan Voitec
nale. Obiectivul fundamental rea pentru irigaţii a 2 400 ha, O sarcină - de mare răs s-a născut la 19 iunie 1900 Ştefan Voitec s-a aflat a constituit un factor ho-
tărîtor în asigurarea victo-
printre socialiştii care au
il va constitui realizarea noii combaterea eroziunii solului pundere în cincinalul viitor la Corabia, judeţul Olt, militat activ, încă din ile
revoluţii agrare, ce presupu o constituie creşterea pro dintr-o familie de intelec galitate, în anii grei ai răz- (Continuare in pag. a 4-a)
ne transformarea generală a ducţiei de cereale care, pe
felului de muncă, de viaţă Raportul prezentat ţară, trebuie să ajungă, la
şi de gîndire al ţărănimii la Congresul nivelul anului 1990, la 30—32 in numele comuniştilor, al în
noastre cooperatiste, realiza milioane tone. Prin folosirea tregului nostru colectiv —
rea unei producţii agricole al XIH-Iea — cu randament rididat a pă Angajarea noastră — locul I sintem hotâriţi să o recupe
care să satisfacă din plin reper istoric pentru mîntului şi a bazei tehnico- răm, să reciştigăm astfel lo
necesităţile de consum ale dezvoltarea socialistă, materiale, prin introducerea în întrecerea socialistă cul ce l-am ocupat anterior.
întregului popor, precum şi multilaterală şi aplicarea în producţie a Am la indemină lapte con
alte cerinţe ale dezvoltării e- a patriei cuceririlor ştiinţei agrotehni Şi noi, ceferiştii staţiei Si- liniei politice trasate de Con. crete de muncă in susţine
conomiei naţionale". In acest ce, în a n u l viitor producţiile meri-a, intr-un deplin consens greşul al Xlll-lea al partidu rea acestei afirmaţii. La zece
context, secretarul general al medii la hectar în judeţul cu toţi ceferiştii ţării, am lui se măsoară cel mai grăi luni, volumul de transport
partidului a cerut ca lucră pe 6 500 ha, realizarea de nostru trebuie să ajungă la primit cu nemărginită bu tor in laptele noastre de este depăşit cu 18,2 la sută,
torii ogoarelor să acţioneze secărilor pe 7 400 ha, ame 3 305 kg grîu, 3 370 kg orz, curie vestea realegerii tova muncă. Cei peste 200 de co productivitatea muncii cu
cu consecvenţă pentru în liorarea pajiştilor pe 30 000 3 600 kg porumb, 21 420 kg răşului Nicolae Ceauşescu munişti, ceea ce reprezintă 20,8 la sută, vagoane intra
făptuirea neabătută a pro ha şi înfiinţarea de planta cartofi de toamnă, 17 980 kg in cea mai inaltă iuncţie de mai mult de jumătate din te—ieşite - 6,4 la sută, greu
gramului de irigaţii şi de ţii pomicole pe 340 ha. Ţi- legume în ogor propriu şi răspundere din fruntea Parti numărul lucrătorilor staţiei, tatea medie brută a trenu
îmbunătăţiri funciare, de nînd seama de sarcinile ce 6 800 kg fructe, iar în cinci dului Comunist Român. In asigură in fiecare zi, in fie lui de marfă - 29,7 la sută,
creştere a potenţialului pro revin agriculturii hunedorene nalul 1986-1990 nivelul sta fapt, a fost împlinirea totalei care tură, ridicarea mereu utilizarea mijloacelor de
mai sus a ştachetei realiză
transport - 5,8 la sută, sta
adeziuni la documentele is
ductiv al pămîntului, asigu- în perioada următoare, Con bilit este de 3 455 kg grîu, torice ale celui de-al Xlll-lea rilor. Ne-am situat 9 luni pe ţionarea vagoanelor de mar
rînd totodată o mai bună ferinţa organizaţiei judeţene 3 750 kg orz, 4 105 kg po Congres al partidului nostru, locul I pe ţară in cadrul fă in tranzit cu manevră
sistematizare şi organizare a de partid a stabilit ca în a- rumb, 24 500 kg legume de la a căror elaborare şi fun intrecerii socialiste ce se des
teritoriului în vederea folo nul 1985 să fie efectuate lu cîmp, 25 900 kg cartofi de damentare, secretarul general făşoară intre staţiile de cale VLADIMIR CAZACU,
toamnă şi 9 000 kg fructe la
sirii corespunzătoare a în crări de irigaţii pe alte 3 000 hectar. al partidului a avut rolul cel ferată din ţară. In luna oc secretarul Comitetului
tregii suprafeţe, ca o condi mai însemnat. tombrie ne-a luat-o înainte de partid de la staţia
ha, desecări pe 1 000 ha, Pentru transpunerea în
ţie hotărîtoare pentru obţi Aş vrea să spun că op cu 3,7 puncte staţia de cale de cale ferată Simeria
nerea unor producţii mari şi combaterea eroziunii solului ţiunea ceferiştilor din sta lerată laşi. Este o dilerenţă
sigure. pe 7 400 ha, iar în cincina (Continuare in pag. a 2-a) ţia Simerio la înfăptuirea minimă, pe care - o spun (Continuare în pag. a 2-a)
Preocupare intensă, rezultate Modernizarea celulelor la liniile de flotare — MAI MULT VAR
ŞI DOLOMITA
PENTRU OŢELÂRII
bune in asigurarea iernării obiectiv permanent al preparatorilor
l Organizîndu-şi mai iţ
animalelor uzina de preparare, ing. celui de-al Xlll-lea Con cut, s-a maturizat politic : bine munca în fiecare
înainte de a ajunge la
şi profesional în cea mai
gres au fost executate re
) schimb, folosind la ca
Ioan Stănculescu, directo paraţii de calitate şi în fertilă epocă din istoria ii paritate agregatele, ma-
Şi în acest an, la ferma mei — pentru asigurarea rul Exploatării miniere termene scurte, iar unele ţării — „Epoca Ceauşescu". / şinilc şi utilajele din do-
zootehnică a C.A.P. Mărti- microclimatului corespun Deva, ne-a propus un scurt piese complexe necesare au Adaugă cu emoţie: „Reale 1 tare, colectivul secţiei
neşti a existat o perma zător. Instalaţiile de apă popas la atelierul mecanic. fost asimilate rapid şi con gerea tovarăşului Nicolae ^ dolomită — var a C. S.
nentă preocupare din par de la cele trei grajduri au Motivul: La succesul sem struite. Ceauşescu în fruntea parti i Hunedoara înregistrează
tea conducerii cooperativei fost revizuite şi se află în nat, recent, de întregul în atelier îl întîlnim pe dului înseamnă fericirea , zilnic însemnate sporuri
şi a celor care muncesc funcţiune. Toate adăpostu colectiv al exploatării — comunistul , Ioan Burcin. întregii naţiuni". 1 de producţie. De la in
în sectorul zootehnic pen rile au fost dezinfectate şi realizarea planului pe 1984 Are 38 de ani şi conduce Pe lăcătuşii din echipa ii ceputul anului, s-au
tru realizarea efectivelor şi văruite, ţiglele şi geamu în cinstea marelui forum o echipă de lăcătuşi. A lui Burcin îi vedem mun / produs şi livrat supli-
a planului de lapte la fon rile sparte au fost înlocuite. primit calitatea de comu cind in jurul unor celule 1 mentar oţelăriilor de Ia
dul de stat, a celorlalţi Ca urmare toate catego comunist — au contribuit nist în 1966 şi ne mărturi şi jgheaburi pentru liniile ^ Hunedoara, Galaţi, Rcşi-
indicatori. riile de animale -au condiţii substanţial şi harnicii me seşte cu mîndrie că a cres de flotare. Liviu Cojan, ^ ţa şi -Tîrgovişlc peste
Astfel, fală de un efectiv bune de iernare. seriaşi de aici. în anul Ioan Cîzu, fraţii Ştefan şi i 2 500 tone dolomită me-
Iulian Chinez... Vreo 7—8 l talurgică ele bună calita-
C.A.P. N ĂRTiNEŞTI oameni uniţi prin profesie I) te şi mai bine de 500
şi hărnicie. „O adevărată t tone var. I’araiel a fost
echipă care a reuşit în- ' redus consumul de gaz
total planificat de 470 bo Totuşi, după cîte ne-am tr-un timp record să mon ) metan pe tona de pro-
vine, în prezent ferma de dat seama, la ferma zoo teze o linie nouă de flotare 1 dus cu 2 metri cubi, s-a
ţine 545. Faţă de un plan tehnică a C.A.P. Mărti la uzina de preparare — / economisit o însemnată
anual do 1 900 hl au fost neşti au mai rămas cîteva ne declară ing. Iîoria Sîrbu, cantitate de energie e-
livraţi, pînă acum, la fon lucruri de pus la punct, şef secţie coordonator. Este s\ iectrică, au fost repuse
dul de stat 1 800 hl, ceea pentru ca cei de aici să o linie de celule moderni în circuitul productiv
ce creează premise sigure se declare pe deplin mul zate care a fost omologată u însemnate cantităţi de
— preciza medicul veteri ţumiţi. Este vorba de une ^ materiale refolosibile,
nar Lucia Petre, şeful fer le mici lucrări pe care e- chiar în săptămîna ce a i iar productivitatea mun-
mei zootehnice — ca să se chipa de constructori de la precedat marele forum po ; cii a crescut cu 2,3 la
depăşească, sarcinile aces I.E.E.L.I.F. Deva trebuie litic al ţării". ) sută. în fruntea între-
tui an la acest indicator. să le execute Ia noul grajd. Am urcat în „podul" de li cerii socialiste se situea-
Cu cîtva timp în urmă Pe tot parcursul verii şi flotare al uzinei. Linia cu ? ză muncitorii comunişti
animalele au intrat în sta- în această toamnă s-a mun noile celule prepară mine 1 Ghcorghe Bota, Gheor-
bulaţie. Am căutat, deci, cit eu răspundere pentru reu cuprifer şi se deose l ghe Ardelcanu, Ti ta Ci-
să vedem cum au fost asi asigurarea furajelor la ni beşte radical de liniile cla- / reş. Constantin Nicolae,
gurate Ia Mărtineşti oon- velul necesarului. J Iosif Baba, Nicolae Ră-
preocupa
diţiile pentru iernaroa a- re Uzina de preparare a minereurilor Deva. O Bîrgoz este MARIN NEGOIJA \ ducanu. Ştefan Păcurar
a
permanenta
operatorului
preparare
Ioan
ceslora. M1RCEA LEPADATU calitatea flotărli, proces pe care îl supraveghează cu ma ^ şi alţii.
— Am acţionat în primul ximă atcntle. Foto N. GHEORGHIU \
rînd — sublinia şefa fer (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
