Page 15 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 15
0 MIERCURI, 5 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
„Va mai polua termocentrala Mintia?"
IZIUME
„Din ce in ce mai puţin şi doar accidental"
ere Iu Iul m m
în limba — Tovarăşe inginer Iero- nată de întreţinere a insta — Unul din 24, cîţi are
(parţial co- Grijă deosebită pentru nim Rusan, director al în laţiilor de depoluare. în total instalaţia de depo 40 DE ANI
— Totuşi, tovarăşe direc
programu- treprinderii electrocentrale tor, şi în aceste condiţii luare. LA SIGURANŢA
CIRCULAŢIEI
organizarea întrecerilor Deva — centralei termo — Ne vorbeaţi, tovarăşe
(parţial CO- electrice de la Mintia i se se mai produce poluare. director, de coordonarea / Octavian-Vasile Taşcă a
tL reproşează că poluează Care este explicaţia ? mai bună a activităţii de ) muncit peste 40 de ani
»tie (color) î aerul şi solul prin dever — Controlul funcţionării întreţinere a electrofiltre- l ca impiegat dc mişcare
•inţi“ — pro- pe oraşe sările de cenuşă în atmo instalaţiilor de depoluare lor. în ce constă aceasta ?
Casci ile HI- 1 la căile ferate uzinale
sferă. este asigurat prin apara — Ne-am aprovizionat cu ) din C. S. Hunedoara. In
(parţial eo- — Un asemenea reproş tură caro, dacă este bine su un stoc corespunzător de
După mai bine dc un strumentişti de muzică u- pravegheată, semnalează la piese şi elemente din elec- ţ toată această perioadă a
programu- an de la declanşarea celei şoară. Ludovic Palko (sa global era valabil înainte trofiltre mai mult supuse ! îndrumat calea a mii şl
de-a V-a ediţii, etapa de xofon) continuă să fie ace de terminarea reparaţiilor uzurii, astfel îneît nici o 1 mii dc trenuri încărcate
masă a Festivalului naţio laşi interpret de mare va capitale la grupurile 5 şi 6. intervenţie nu se întîrzie \ cu „hrană" zilnică pentru
nal „Cîntarca României" a loare care probabil Va fi Acum, termocentrala Min din absenţa acestora. De l cocserie şi aglomeratoare,
intrat în faza întrecerilor greu de egalat şi la actuala tia poluează tot mai rar cîte ori oprim un grup ) pentru oţel arii şl furnale,
şi doar accidental.
pe oraşe şi municipii. în ediţie. O prezenţă plăcută fi Aî URA pentru reparaţii curente Sau ) pe întreaga mare platlor-
1 : 6,00 Ra- mediul rural, potenţialul şi, de la o etapă la alta — Ce au întreprins teh capitale, facem şi repararea l mă siderurgică a combi-
dimineţii ; artistic cu care comunele mai sigură pe sine şi pe nicienii, colectivul centra electrofiltrelor. 1 natului huned'orean. Cu a
a zilei în a- participă la întrecerile pe calităţile sale vocale, este lei electrice de termoficare timp orice defect. Dacă se 1 subliniere de mare preţ
J0 Radiojur- pentru a elimina acest defectează ceva la instala — Tovarăşe director, am ţ pentru munca omului de
îrile Congrc- consilii unice agroindus Ana Cojocaru. ţia de evacuare a cenuşii consemnat toate măsurile
ilc tovarăşu- triale este deja cunoscut. în domeniul coregrafic a neajuns ? din buncăr, nivelul acesteia de care ne-aţi vorbit. Ce t la calea ferată: a vegheat
'auşcscu — La Hunedoara s-au reunit — Am dori să se ştie că i cu toată dăruirea şi râs-
tru de acţiu evoluat formaţia de dans creşte şi deformează elec le spunem cititorilor noş ţ punderea ca siguranţa
ni; 8,00 Rc- formaţii de muzică uşoară, modern a casei de cultură, procentul de cenuşă elimi trozii electrofiltrului, sco- tri, interesaţi în această
8,10 Curierul folk, dans modern şi cla caro, folosind cum se cu nată în urma procesului ţîndu-1 din funcţie prin problemă, despre perspec i circulaţiei să fie deplină,
0 Buletin de sic. în ansamblu, colecti tehnologic de producere a ) Iară evenimente.
;pundcm as- vine timpul de pregătire scurt-circuit. Este un de tiva de a nu mai suferi \ Octavian-Vasile Taşcă
10,00 Buletin vele artistice au etalat un pînă la etapa judeţeană, energiei este direct pro fect mai greu de înlăturat efectele poluării de la cen i şi-a închis cartea dc mun-
,&» Interpreţi stadiu mulţumitor de pre poate să revină la ceea ce porţional cU calitatea căr şi se face numai cu opri trala termoelectrică Min
pulară; 10,30 gătire. Ce a dovedit insă bunelui pe care-1 folosim. 1 că după peste patru de-
ialiste ; 11,00 o ştiam din ediţiile pre rea agregatului, respectiv tia ? l cenii, o carie de mun-
ştiri ; JJ,05 concret această tatonare ? cedente. Solista de dans Conţinut mare de cenuşă a cazanului. Dar noi nu — Că poluare se va că de cinste şl devota-
copiilor... în în primul rind participa clasic Lunela Troacă poate în cărbune — eliminare putem opri un agregat cînd
>r ; 11,35 Pu- rea îmbucurătoare a for produce din ce în ce mai ! ment, pildă de urmat pen-
) Buletin de fi considerată o certitudi mare de cenuşă după arde vrem ei eînd primim apro puţină, doar accidental. Că, i tru mai tinerii ceferişti
iinţa secolu- maţiilor din mediul rural: ne, însă va trebui să mun re. Consecinţa directă: bare de la dispecerul na în calitate de locuitori ai \ rămaşi la datorie pentru a
Din camoa- grupul folk „Rural" şi for cească mult pentru a deve suprasolicitarea filtrelor, ţional, iar aprobările de
13,00 De la maţia instrumentală de ni ceea ce a fost Marinele oprire se dau de regulă municipiului Deva, sîntem (, continua veghea ia sigu-
’lubul Invita- muzică uşoară de la că a sistemelor de evacuare. şi noi la fel ca şi dumnea ranţa circulaţiei pe dru
Buletin de Bilavu-IIuh. •Sint greutăţi obiective pe duminica. Un alt defect ar lor, interesaţi direct în a murile de fier ale com
!0 Poporul, minul cultural din Boş, Semne serioase de între care trebuie să le contra putea fi oprirea redresoru avea mereu deasupra oraşu I
»mânia. Cîn- gru pilri le vooa 1-instrurnen- lui de curent continuu. binatului hunedarean. (Va.
şl revoluţio- tale „Minerul" de la clu bare ridică dansul tematic. carăm noi. Cum o facem ? lui un cer senin, iar în oraş sile Grigoraş, corespon-
■ o ordonate e- Formaţiile laureate âpavţi- Printr-un amestec mai bine — Tovarăşe director, ne un sol curat. \ denl).
>5 Sfatul rac- bul muncitoresc din Ghe nînd casei de cultură şi dozat de cărbune, printr-o puteţi spune eîţi redresori
0 Buletin de ţari şi căminul cultural clubului „Siderurgistul" vor activitate mai bine coordo ION CiOCLEI \ LIPSEŞTE
Congresul al Cinciş. Dintre acestea, o nu funcţionează acum ?
2.1t. — bilanţ lipsi la actuala ediţie a ( BUNĂVOINŢA
‘ţe perspeeti- participare bună a avut Festivalului naţional „Cîn
limbii romă- grupul folk, cu două piese \ Mhcea Gherman, Ni-
Drelc serii ★ proprii reuşite. tarca României". Probabil, Cetăţeni 1 l colac Vasiu, Viorei Iii mie,
- Muzică, in- la acest gen judeţul nu va
ică: 20.00 Ra- în al doilea rînd s-a evi £i reprezentat în etapa re • loan Popa, Nicolac Ma
1 Agr tura denţiat tendinţa firească publicană. Considerăm ne Economisiţi energia electrică! tei, oameni ai muncii in
iv. r spre un repertoriu româ unităţi ceferiste din Sime-
.-o oră; 23,00 cesar de aceea ca acti
agerii Prono- nesc militant, revoluţionar, vişti ai Comitetului jude 1. Daca înfr-un apartament cu ria, ne scriu : „Sîntem na
Arii din opc- din care a răzbătut dorinţa ţean de cultură şi educaţie sase locuri de lampă înlocuiţi vetişti zilnici din Deva la
î,00 Non stop sinceră de muncă şi pa socialistă şi ai Consiliului Simeria şi retur, fireşte.
ce a poporului nostru. judeţean al sindicatelor, becurile de 100 W cu becuri de I Cu trenul. Greutăţi mari
Acest lucru s-a vădit instructorii Centrului jude 60 W, economisiţi înfr-o lună ! indmpinâm cu autobuzele
Ia formaţiile „Sider" (a ţean de îndrumare a crea 34 kWh. ) ce pleacă din gara Deva
clubului „Siderurgistul"), ţiei populare şi a mişcării 2. Scoţînd din priză, în aceas i spre cartierele municipiu.
„Corvin 5” (a casei de cul artistice de masă să parti i lui. Mulţi şoferi cu obi.
puşcături sub tură), recunoscute pentru cipe la astfel de întreceri tă „ perioadă de iarnă, frigiderul I ceiul - pe care noi l-am
(Patria); Du- ţ numi lipsă de bunăvoinţă
(Arta); HU* calitatea interpretării, lau pentru a fi în măsură să cu compresor, economisiţi 30 kWh.
Cuibul sala- reate ale ediţiilor prece evalueze potenţialul artis 3. Prin renunţarea la spălatul i - de a pleca in momentul
lodcrn — sa dente ale Festivalului na tic cu care judeţul va mer ) cînd sosesc trenurile, in
ri cordiale de lenjeriei cu maşina, vă asiguraţi ţ loc să aştepte călătorii şl
odern — sala ţional „Cîntarca României". ge în continuare, ca şi sta
1 — seriile I-Il Li s-au adăugat în aceeaşi diul de pregătire, cunoscut o economie de 58 kWh pe lună. l să-i transporte spre ca-
lada cavaleru- idee repertorială grupurile fiind că Hunedoara, după CALCULUL ESTE SIMPLU : } scle lor. Aşa procedează
(Arta) ; PE- „Reflex" al clubului „Con 1 mereu şoferii de pa auto-
ceptate in lan- curii a demonstrat-o şi pînă 34+30-1-58 = 122 kWh economi i buzele 31 -HD-7385, 31-HD-
; Aibinuţa (U- structorul", „Gambrinus" şi acum, este cea mai puter
itură ful geră- „Corvinul" ale I.C.S.A.P. nică localitate în domeniul siţi într-o lună, sau ! 7338 şl de pe altele des-
cmbric); LU- 6 ECONOMIE DE 103 LEI LUNAR ) tinete transportului in co-
e divorţ, di- Şi, nu in ultimul rînd, z artistic. ( mun, toate aparţinind
! (Cultural) ; necesar să amintim prezen ÎN BUGETUL FAMILIEI.
in tecul e via- ţa soliştilor vocali şi in- MINEI BODEA i l.l.T.L. Deva. Credem că
scafărul); LO- I acum, in pragul Iernii, ar
it să-ţi spun \ fi bine să li se amin-
I) ; PETRILA
curtă (Munci- i tească acestor şoferi şi
NOASA: Viaţa 1 altora, că totuşi autobu-
(Muncă oresc) ; Chiar şi cei mai buni mai au multe lucruri de pus la punct! 1 zele sint la dispoziţia
aţii d nieii
i noastră, a miilor de că-
iv».ui ^şic); în? Directivele Congresu Mult, puţin ? Dacă activi am plătit o dată ? Unui Am discutat problema eooperativa-şi propune să i lători zilnici.
V: Dacă ai o
>atc (Minerul); lui al XlII-lca al partidu tatea respectivă e rodnică bijutier i-am solicitat să-mi cu tovarăşul Gabor. „La înzecească valoarea achizi NE PARE RÂU, DAR...
îndrăgostit la lui se prevede ca în cinci şi eficientă, nU e mult. Da facă o mică lipitură la un noi nu prea stau meseria ţiilor. E foarte bine. Dar
nţă (Patria); nalul următor „volumul că în producţia dintr-o a- însemn din metale rare. şii- dc acest profil. Pleacă 1,35 milioane achiziţie re \ In raionul de incălţă-
nlnc (Flacăra); prestărilor de servicii va prezintă 1,4 la sută din
U: Nu pot să-ţi numită ramură se ajunge Din necunoaştere, mi l-a la I.A.C.R.S.H. sau la com ţ minte pentru copii al
(Casa de cul- spori eu 68—76 la sută, la un impas, atunci trebuie stricat". binat, unde cîştigă mai bi volumul activităţii planifi L magazinului ,,Ulpia“ din
îG: Alo. ateri- prin diversificarea acesto multă mobilitate în acţiu „A existat cindva — ne ne". Aşa să fie? Dacă este cate. Este cam departe de I Deva, nici urmă de râs-
inica ! (Dacia); ra şi creşterea cu priorita cunoscut nivelul real al ce cerinţa referitoare la folo
mini că zb uciu- ne, pentru a canaliza for spune tovarăşul Vasile Ră- ) lăţ. încă de la Intrare,
LAN: Scuzaţi, te a color solicitate mai in ţele acolo unde sînt cerin duţ — un atelier pentru rinţelor, dacă este bine or sirea recuperărilor ca sur t un anunţ mare avertizea-
fotbal ? (Casa tens de populaţie". Premi ţe reale. Şi în domeniul recond i ţ i ona t acumulatori. ganizată şi . popularizată să de aprovizionare cu ma 1 ză : „Rugăm prezentaţi
; S1MERIA : sele acestui salt însă tre prestărilor de servicii pen Nu mai este la cooperaţie. activitatea respectivă, adi terii prime, materiale şi 1 bagajele la control". $I
flăcări — sc-
Iureşul); ILIA: buie create de pe acum. tru populaţie — ramură Vine lumea la noi să le că dacă nu se pierde tim piese de schimb. Populaţia l pentru a nu se crea con-
pentru luna Dintr-o discuţie prelimi care ocupă deocamdată recondiţionăm bateriile pen_ pul în căutări de motivaţii are nevoie de o asemenea / luzii, încă un anunţ ne
a). nară cu to% arăşul Carol cam 65 la sută din activi tru autoturisme. Noi nu şi în tergiversări, nu se activitate şi ea trebuie ex ) sfătuieşte : „Vă rugăm nu
r
Gabor, secretarul comite tatea cooperativei „Drum sîntem unitate de pres poate să nu se realizeze tinsă. \ râmîncţi incălţaţi cu mar-
tului de partid pe Coope Mai sînt argumente care i fa înainte de achitare
sy?EA= rativa de producţie meşte pledează în favoarea afir 1 Iar noi, din lipsă de hir-
şugărească „Drum nou" maţiei că şi cei buni mai \ tie pentru ambalaj, ple-
probabjl pentru din Hunedoara a rezultat PRESTĂRILE DE SERVICII au încă multe de făcut în l cam cu marfa, reglemen-
nbric 1981: Vrc- că sînt create toate premi prestările de servicii. } tar, sub braţ. E drept, ne
rece, mal ales sele pentru a încheia acest ' Ne vom referi la încă \ copleşeşte spiritul argani-
dimineaţa. Ce-
riabii, mal mult an cu majoritatea indica ® prompte ® de editate -ş diversificate • unul. Scăzînd din ac i zaloric de aici, venit in
jl va sufla slab torilor realizaţi, inclusiv tivitatea c o o p e r a t i v e i 1 sprijinul lucrătoarelor din
derat, cu inten- exportul, la unii dintre ei „Drum nou" ceea ce este I acest raion, cărora no
iporare pln.'i la
t din sud-est. existînd deja o seamă de cooperare cu industria, ex ^ le-a mai rămas nimic de
a produce cea- depăşiri. Face excepţie un nou" — cerinţele încă nu tări". La cooperativă a- un cîştig care să ducă la port şi producţia de mică i făcui decit să privească
nmore dc elil- indicator: marfa pentru sînt pe deplin satisfăcute, veam să aflăm că există stabilizarea oamenilor. Tre serie, rezultă că ea asigu l bănuitoare de lingă ca-
pcraîiii'iie mini-
cuprinsc între fondul pieţei. „Acesta — chiar dacă realizările din în Hunedoara o asemenea buie numai ceva mai mul ră anual prestaţii în va \ sieră, căreia îndeobşte ii
minus 2 grade, ne spune tovarăşul Gabor încasări sînt la nivelul pla._ activitate, organizată cu un tă mobilitate în satisface loare de circa 750 lei pe ţin de urit. Iar pentru că
xime între zero — nu se .va realiza din lip nului (100,5 la siită după om, pe baza Decretului 101. rea ei. locuitor in municipiul Hu „grija" faţă de cumpără
să de cerinţe. Nu are rost 10 luni şi probabil acelaşi Dacă există şi cetăţenii nu Am întrebat-o pe tova nedoara, ceea ce este ia tor se manifestă deplin şi
", vreme reeo, răşi puţin. ( la alimentara de la sub-
ariabll. VintuJ să producem pentru a sto nivel şi după 11 luni). o ştiu, înseamnă că nu s-a răşa vicepreşedinte Mioara
.1 intensificări ca". Foarte bun argumen O discuţie — tot prelimi făcut prea mare lucru pen Coposesc, cam cît repre în acest mod, credem ! solul magazinului, unde
km/h din sud- tul. In nici un sector de nară — cu cîţiva oameni tru popularizarea ei. De zintă activitatea de recu noi, trebuie „cîntărită" ac ) bagajele obligatoriu sint
activitate nu este permis ai muncii de la I.A.C.R.S.IL, altfel, în acest domeniu, al perare de la populaţie a tivitatea dc prestări. îm ţ lăsate de izbelişte la in-
rmăloarelc trei unor valori recirculabile. părţirea matematică a ci i trare, zilele trecute un
ta va fi in gc- să se producă pentru a sto ne ajută să ne facem o popularizării propriilor ac
apoi se va în- ca. Totuşi, planul trebuie idee despre cerinţele popu tivităţi, în sistemul coope „Avem asemenea activita frelor de plan şi favoriza > autentic hoţ a subtilizai
Cerul va fi va- realizat. laţiei. „în primul rînd sînt raţiei meşteşugăreşti şi te la unităţile de reparaţii rea doar a activităţilor care ţ un bagaj in valoare de
mult noros. Izo- obiecte de uz casnic, la încorporează valori mari, i 600 lei. Vă mulţumim şi
dca ploi slabe, Cum s-a ajuns la o ase multe de făcut în ceea ce chiar în alte sisteme pres
sufla slab plnâ menea situaţie într-o coope priveşte calitatea prestaţii tatoare e suferinţă. „în ge cele de depanare radio-tv., spre a realiza indicatori | mai poltiţi pe la noi I
t. Temperatura rativă recunoscută ca bună lor, afirmă maistrul prin neral, în ceea ce priveşte la auto-moto şi la mobilă. globali, nu mai este sufi
creşte uşor. Mi- cipal Constantin Diacones- prestările în construcţii şi Pe anul viitor avem un cientă pentru a asigura
itre minus i şl în cadrul U.J.C.M. ? în \
le, iar maximo- totalul activităţii sale, coo cu. Am dat la cusut o pe instalaţii în propria gos plan de achiziţie de la creşterea efectivă a pres \
•il 10 grade. Di- perarea cu industria, pro reche de pantaloni la 6 u- podărie, la Hunedoara eşti populaţie de 1,35 milioane, taţiilor pe locuitor în ju
seara ceaţă lo- ducţia de mică scrie şi nitate din Micro 7. A tre nevoit să apelezi la per iar la recondiţionare şi re deţul nostru.
eoroiog de ser- valorificare —- de 15,5 mi
1 a qpufurlga). producţia pentru export buit să-i duc la alt croitor soane neâutorizate" — tie
reprezintă J4—30 la sulă. să mi-i refacă’, De ce, dacă mai spune tovarăşul Răduţ. lioane". Prin reeondiţionări, TH. MÂRCUŞ