Page 18 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 18
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8'
T elevi;
15,00 Telex
15,05 Omul şi săi
15,25 Secvenţe fin
documentar
15,45 Studioul tiu
10,00 închiderea
lui.
20,00 "telejurnal (
1 or)
Acţiuni politico-educative Preocupare permanentă Meşteşugarii înfăptuiesc 20,25 înfăptuirile train
temelii
viitorul
coi
(Urmare din pag. 1) în scopul sporirii produc exemplar sarcinile patriei. Magii
Itcj
marină.
desfăşurate de sindicate punînd accentul pe buna ţiei acestora. Consiliile 20,13 Serial ştiinţil
populare şi conducerile u-
Călătorie
•> organizare şi coordonare a nităţilor agricole au dato încredinţate Episodul 2 in
Conţinutul documentelor preparare Barza: Este vor muncii se aşteaptă ca şi în' ria să asigure realizarea 21,45 Telejurnal (j
ior)
Congresului al XIII-lea al ba de preocuparea organe fermele zootehnice ale ireproşabilă a acţiunilor 22,00 închiderea
partidului Îşi pune cu deo lor sindicale pentru îmbu C.A.P. Rişca, Sînpetru, Să- stabilite privind fertiliza (Urmare din pag. 1) mintei realizate în cele 11 iul.
sebită forţă amprenta asu nătăţirea calităţii concen laşu de Jos, Burjuc, Gura- rea în fiecare an â cîte luni numai din materiale
pra tuturor acţiunilor poli- tratelor, în condiţiile eco sada, Veţel, Romoşei, Orăş- 130 000 ha păşuni şi fineţe, călţăminte, Gheorghe Popa. recuperate.
tico-ideologice şi cultural- nomisirii de reactivi şi c- tioara de Jos, Tînlpa, Nă- însămînţarea a 8—10 000 ha — Cuvîntarea rostită de Viorica Burz, secretarul
artistice desfăşurate de nergie electrică, în lumina dăştie şi ale altor unităţi pajişti, supraînsămînţarea t o v a r ă ş u l Nicolae organizaţiei de partid din
sindicate în aceste zile. documentelor elaborate de să fie îmbunătăţită radical a cîte 9 000 ha şi efectua Ceauşescu în ultima zi a complex şi şef de brigadă
Redăm, în grupajul de Congresul al XIII-lea al activitatea din zootehnie. rea lucrărilor de întreţinere lucrărilor Congresului — la secţia tîmplărie, nc-a BUCUREŞTI 1 :
faţă, doar cîteva asemenea partidului. Preocuparea penţru creş pe cîte 140 000 ha. în vede ne-a spus interlocutorul — spus : dioprogramul i
acţiuni întreprinse într-un Masă rotundă. Consiliul terea eficienţei fiecărei fer rea îmbunătăţirii structurii a răsunat în sufletele meş — Noi executăm, in 6,30 La ordinea i
gricultură ; 7,00
important număr de uni de conducere al clubului me este indisolubil legată culturilor furajere, se va teşugarilor ca o nouă che cadrul secţiei tîmplărie, nai; 7,30 Hotăririli
tăţi economice şi aşezămin din Aninoasa a iniţiat masa de luarea unor măsuri e- extinde suprafaţa cu trifo- mare a înţeleptului nostru produse de mic mobilier : sului, chemările
te ' de cultură ale sindica rotundă intitulată „Directi nergice pentru asigurarea liene la 60—70 la sută, iar conducător, spre muncă sus biblioteci combinate cu ca Iui Nicolae Ceaui
lelor. vele Congresului al XIII- unei bogate şi echilibrate, la sfecla furajeră se vor ţinută, spre noi împliniri. napele extensibile, biblio programul nostru f
ne
revoluţionară
Dezbatere. Comitetul sin lea al P.C.R. — jaloane în balanţe furajere, strîns co obţine în fiecare unitate Recent ne-am analizat po teci semicombinate, cuiere, vista presei; 8,10
dicatului de la întreprin dezvoltarea economico-so- relată cu nivelurile stabi cel puţin cîte 80—100 tone sibilităţile de care dispu măsuţe tv. De asemenea, melodiilor; 9,00 E
derea minieră Lupeni a or cială a ţării", la care au lite în privinţa creşterii la hectar. Atenţie maximă nem, ne-am angajat să ter la comanda clienţilor, a u- ştiri; 9,05 Răspui
cultâtoriior ; 10,01
ganizat, zilele acestea, o participat mineri şefi de efectivelor şi producţiei a- se va acorda - înfăptuirii minăm planul fizic pe acest nităţilor comerciale — toa de ştiri ; 10,05 Mo
importantă dezbatere'avînd brigăzi, maiştri, ingineri, nimaliere. Punerea în va programelor speciale pri an pînă la 15 decembrie te tipurile de mobilier so cloric susţinut di
ca temă „Raportul la cel membri ai activului sin loare a întregului potenţial vind dezvoltarea creşterii a.c. Şi vom respecta acest licitate. Anual realizăm ai Festivalului
„Cîntarea Român:
de-al XIII-lea Congres al dical. productiv al pajiştilor na iepurilor de carne, anima angajament. producţii de peste 7 mili Armonii corale; 1
partidului despre obiectivul Consfătuire. „Sarcinile şi turale se înscrie, ca o sar lelor pentru blană, apicul — Cum veţi încheia anul? oane lei. Echipele conduse tin de ştiri ; 11,
copiii Soarelui; U
fundamental al cincinalu preocupările organizaţiilor cină prioritară pentru toţi turii şi pisciculturii, astfel — La cele 2 000 perechi de Nerva Vasiu şi Ioan citate ; 12,00 Bu
lui 1986—1990 şi direcţiile sindicale în mobilizarea oa lucrătorii din agricultura îneît să se realizeze inte încălţăminte confecţionate Stanciu se ocupă numai Ştiri ; 12,05 Din
pentru transpunerea lui în menilor muncii pentru re hunedoreană, impunîndu-se gral obiectivele din pro peste plan la ora actuală, de produsele noi lansate folclorului; 12,15
viaţă". La acţiune au par cuperarea şi revalorificarea organizarea unor acţiuni de gramul de autoconducere vom mai adăuga încă 1 000. în fabricaţie, dar rezultate tehnico-ştiinţific;
ticipat mineri, ingineri, materialelor refolosibile" a masă, cu participarea tu şi autoaprovizionare teri Aş preciza, de asemenea, bune obţin şi lucrătorii la 1 la 3; 15,00
vers 20 ; 16,00 B
tehnicieni, maiştri, alţi oa fost ideea centrală a consfă turor locuitorilor satelor, torială. că toate modelele pentru coordonaţi de Marioara ştiri ; 16,13 Solişi
meni ai muncii din între tuirii organizate de Consi anul viitor (circa 80) au HUieţ, Voichiţa Draia, Ma maţii folclorice d<
prindere. liul municipal al sindica fost omologate de organele riana Vatră, de la şlefuit- 16,25 Railiogazeta
Că ; 16,55 Sfatul I
Faza municipală Hune telor Hunedoara, la care de resort, pe baza lor con- turnat-lustruit, Dorina La- 17.00 Buletin de ş
doara a concursului de mu au participat membri .ai tractîndu-ne întreaga pro za, Diana Şimon, Dorina Congresul al X»
zică şi dansuri populare activului, responsabili cu ducţie a anului 1985. Avram, Maria Ana şi alţii, P.C.R. —- bilai
măreţe
*i\
persp
din cadrul Festivalului na întrecerea socialistă şi or In secţie, ritmuri de lu între noutăţile pentru ;’85: Te apăr şi i
ţional „Cîntarea Româ ganizatori • de grupe sin cru intense, la nivelul anu figurează mobilierul de hol mea. Progi..
niei" a fost găzduită de dicale. lui ’85. Echipele conduse şi camerele pentru tineret, 18.00 Orele scrii
casa de cultură din loca Concurs. Duminică va de Lia Lup şi Ioan David, realizate în trei variante. jurnal *• Revista i
19,30
radio;
nală
litate. Au participat cele avea loc la Hunedoara faza coordonate de maistrul La îndeplinirea pianului naclu. Realizator
mai bune formaţii de gen municipală a concursului Constantin Lupu,' execută pe complex, meritoriu este Păunescu; 22,00 O
din municipiu, din zona brigăzilor artistice şi for .numai încălţăminte de ca şi aportul olarilor, coordo oră; '23,00 Solei
opera „Emani" .
pădurenească. maţiilor de satiră şi umor litatea lux şi extra, foarte naţi de Petru Bora, care la 23,30—5,00 Non stol
Schimb de experienţă. din municipiu, organizată solicitată de beneficiari, această dată se prezintă cu
O problemă economică în cadrul Festivalului na între meseriaşii cei mai sarcinile anuale finalizate,
deosebit de actuală a con ţional „Cîntarea României". harnici şi pricepuţi se nu preconizînd să realizeze în
centrat atenţia activului şi Rubrică realizată I.P.L. Deva, Secţia. mobilă Brad. Dorin Secuianu prelu mără Silvia Micu, Viorica plus prevederilor pe 1984'
pcnlru
Este
unul
colec
membrii
din
+
„ _ ,niza prilor de grupe cu sprijinul crează baluştri muncitori paturi. aici, recunoscut pentru calitatea Huţiu, Florica Şicoe, Pău- diferite produse în valoare
de
de
tivului
sindicale de la întreprin Consiliului judeţean produselor fabricate. lin Roşea, Nicolae Rusu, de peste 200 000 lei. DEVA ; Tăunul
derea minieră şi uzina de al sindicatelor Mihai Marta, Despina Bu Secretul lui Bach
taş, Floarea Goîcea, Con în spirit angajant, res HUNEDOARA Cu
stantin Zeriu, Maria Olar, ponsabil, meşteşugarii din mandrelor (Mod
cord
A);
Salutări
David Ticiu, Nicolae Enciu, cadrul complexului Baia de Terra (Modern,
• Reparaţii la terme re în muncă, fermitate în căruia pentru calitatea şi Călan. „Atunci cînd nu Serafim Vlad, Viorica Far- Criş acţionează cu hărni Campionul — se
(Flacăra);
Ringu
ne, de calitate soluţionarea operativă a muncii sale au făcut ca avem o piesă nu aşteptăm caş şi alţii. Să mai reţi cie pentru îndeplinirea tu PETROŞANI : Di
• Planul anual la re problemelor care mai apar, planul de reparaţii capitale să ne-o trimită cineva ; nem o cifră : la 900 000 lei turor sarcinilor ce le sînt lanţuri (Parîng)
paraţii capitale — colaborare continuă şi pe acest an să fie îndepli punem mîna şi o facem se ridică valoarea încălţă- încredinţate. (Unirea); LUPEN
continuă
(Culturi
îndeplinit cu două bună înţelegere cu benefi nit cu două luni mai' de noi aici din nou sau o re CAN: Scopul şi .
luni mai devreme ciarii prestaţiilor — şantie vreme, şi se realizează pes-' condiţionăm — menţiona (Luceafărul); LO
pot să-ţi spun ac
• „Vom recondiţiona rele de construcţii ale în te 45 la sută din necesarul şeful de echipă reparaţii rul); PETRTLA
50 la sută din ne treprinderii ori alte unităţi secţiei prin recondiţiona- auto Ştefan Dîrzu. Perso Economisirea nu se face „la global^ c scurtă (Mur
cesarul nostru de economice din Hunedoara rea pieselor de schimb. „în nal, fac tot ce pot şi ce ştiu URICANI: "•
(Retezat) •
piese de schimb" şi din ţară. 1985 — ultimul an al ac pentru ca parcul de auto sinceră cu. .
• Muncă intensă pen „Aşa cum pe bună drep tualului cincinal — vom camioane Raba, care asigu (Urmare din pag. 1) tru evacuarea apelor uza GURAB/. .A: r
tru îndeplinirea tate se subliniază în Ra recondiţiona mai mult de ră transportul zgurii din te, pompă ce consuma 55 inimă care bate
programelor de in portul prezentat Congresu jumătate din piesele de C.S.IL la haldă, să‘funcţio o cît mai mare cantitate kilowaţi energie electrică ORAŞTIE : Intoar
;
(Patria)
Sinilor
vestiţii. lui al XIII-lea de către schimb de care avem ne neze cît mai bine". „Şi noi, de placaje. Evităm orice pe oră. Am înlocuit-o cu Ploot (Flacăra); C
t o v a r ă ş u l Nicolae voie în activitatea noastră cei care ne ocupăm de re mers în gol al maşinilor, un canal de scurgere na BAI : Nu pot - s
Autobaza este unul din Ceauşescu, secretarul gene — arăta Constantin Diaco pararea diferitelor repere iar în orele de vîrf de sar turală, bineînţeles fără con adio (Casa de
IIATEG
tre compartimentele princi ral al partidului, necesita nescu". auto — de la carburatoare cină funcţionează numai, sum de energie electrică. străbunica! : Alo.
(Dacia
pale ale întreprinderii de tea ridicării continue a O trecere prin ateliere la pompe de injecţie — de maşinile de mare producti Autorii iniţiativei — am Duminică zbuciun
antrepriză pentru construc la tot felul de maşini din vitate. aflat ceva mai tîrziu — DAN : Scuzaţi, di
ţii şi reparaţii siderurgice dotarea întreprinderii înţe — Mai trebuie adăugat sînt inginerii Biro. Bence l’otba] ? (Casa de
SUVIERIA : Mexici
Hunedoara, iar în cadrul legem să ne facem perma — intervine maistrul şi maistrul Petric. Gări — seriile 1-71
autobazei, secţia mecaniza nent, exemplar, datoria, Nicolae Petric, şeful ate — După cum vedeţi, în şui) ; 1LTA : Do
(Lumina);
re — A.C.R. ocupă un loc Sprijinul permanent, aşa cum a subliniat tova lierului placaje — că fie atelierul nostru de ciopli- Noorie Prinţesa P.
LART:
distinct, avînd sarcini im răşul Nicolae Ceauşescu la care lucrător în parte este torie folosim lumina natu norni'.
portante, de îndeplinirea Congresul al XIII-lea al bine instruit asupra modu rală, iar cele două maşini
cărora depinde hotărîtor apropiat al constructorilor partidului, să contribuim, lui în care trebuie folosite — de şlefuit şi profilat
activitatea generală a în prin munca noastră, la în maşinile. Pe fiecare schimb, canturi — se întrebuin
treprinderii. deplinirea planului la nive maiştrii răspund direct de ţează numai cînd e strictă
— Menirea noastră, a lul secţiei şi al întreprin consumurile de energie e- nevoie — face precizări
celor 180^, de oameni ai calităţii în toate sectoare ne-a relevat preocupări şi derii" , continuă ideea lectrică, încadrarea în con maistrul Sever Filip, şeful Timpul probabil
muncii, dintre, car" peste le economico-sociale, creş strădanii susţinute în mun Gheorghe Hangan, preşedin sumul normat, economisi atelierului. în acest' an nu azi, 6 decembrie 19
mea se menţine fi
100 sînt membri de.partid, terea productivităţii şi efi că, ne-a edificat asupra tele comitetului sindicatu rea fiind un criteriu de am avut nici o zi în care şi rece, mai ales
este de a menţine perma cienţei, şi noi ne axăm realizărilor bune obţinute lui de la autobază. bază în cadrul aplicării a- să depăşim consumul de şl dimineaţa. Cerut;
nent în stare de funcţio preocupările în aceste di pe cele 11 luni din acest — Este adevărat — a cordului global, deci al energie electrică. variabil, mai mult
nare toate mijloacele de recţii fundamentale pentru an. Am reţinut totodată şi ţinut să precizeze Vasile realizării unei retribuţii cît Notăm, în încheierea an Vîntul va sufla
moderat, cu unele
transport şi utilajele teh progresul general al pa numele unor meseriaşi des Răduţ, secretarul organiza mai mari. Priviţi aceste chetei noastre, numele u- ficări locale în si
nologice din cadru] între triei — spunea Ştefan Ghi- toinici, fruntaşi între frun ţiei de partid din secţia două maşini de şlefuit. Fie nora dintre cei mai severi... natului pînă la ■
prinderii îneît să facem nea, de la compartimentul taşii secţiei : Stancu Vlă- mecanizare — A.C.R. — care este înzestrată cu cîte gospodari ai energiei e- din sud şi sud-ei
faţă cît mai bine, în per plan, secretar al comitetu dulescu, Radu Tudorache, că se munceşte cu dăruire, 8 motoare. Ce ar însemna lectrice: Ilie Manea, Sut6 peraturile maxime
cuprinse întj v ,/2 şi '
manenţă. trebuinţelor şan lui de partid al autobazei. VJiliam Giresch, Grigore că avem o serie de rezul dacă ar funcţiona în gol ? Emerik, Vaier Dara. Vio- iar cele minime în
tierelor — releva Constan Avem permanent în aten Mircea, Vasile Feiereştein, tate bune, dar sarcinile sînt O mare risipă de energie lina Ştefan, Otilia Cine, Te nus 7 şi minus 2
tin Diaconescu, -Erou al ţie, la specificul activităţii Gheorghe Muntcanu, Ludo mobilizatoare în continuare electrică. rezia Bici, Aurica Bota, Local se va produce
cu depunere de ci
Muncii Socialiste, şeful sec noastre, efectuarea la timp vic Pastor, Emeric Simo, şi va trebui ca toţi să pu însoţitorul nostim, ingi Evdochia Bălgrădean, Petru La munte, vreme
ţiei mecanizare — A.C.R. şi de calitate a reparaţii nem mai dîrz umărul-pen nerul Francisc Biro, com Şutcu, Gheorghe Boldor. să şi rece, cu cc
(atelierele centrale de repa lor la maşinile şi utilajele Vasile Ilornoiu. Maistrul tru îndeplinirea lor. Mai pletează : „Dintre cele 11 Dar lista ar putea continua. bil. Vînt moderat,
le intensificări .ten
raţii). Şi dacă privim în tehnologice din dotare, Nicolae Delin, şeful atelie ales în ceea ce priveşte gatere, 4 funcţionează cu Pentru că la „Marmura" de pînă la 70 ikr
urmă la realizările pe 11 scurtarea termenelor de rului de prelucrări meca productivitatea muncii, ca discuri ’ diamantate, 7 cu Simeria întregul colectiv sud şi sud-est.
luni din acest an, ca şi la imobilizare în reparaţii, nice. ne spunea că acest litatea pieselor şi repara nisip cuarţos. Un amestec dovedeşte faptic că a înţe Pentru următoare
cele din anii trecuţi, putem asimilarea, executarea şi colectiv reuşeşte să-şi ono ţiilor, creşterea eficienţei. abraziv. Primele au un ran les bine necesitatea econo zile : Vremea rărit
frumoasă
continuare
spune cu mulţumire că ac reeondiţionarea unui volum reze lună de lună sarcinile De altfel documentele dament de 25—28 cm tăie misirii energiei electrice, ce. Cerul va fi. v.
;
tivitatea noastră se desfă cît mai mare de piese de de plan, cerinţele şantie Congresului al XIII-lea al re pe oră, celelalte 7 doar în condiţiile îndeplinirii rit Vînt slab la moder
şoară la nivelul sarcinilor schimb". relor de piese de schimb şi partidului sînt şi pentru 1—1,5 cm. Firesc, în orele mice a producţiei fizice, sud-est. Temperatul
nime între minus !
pe care le avem chiar Buna organizare a muncii confecţii tehnologice, adu- noi programe concrete de de vîrf de sarcină, lăsăm a sarcinilor la export. Şi 2 grade, iar eele .
peste acest nivel. în secţie şi ateliere, grija cîndu-şi o bună contribu acţiune şi ne vom strădui în lucru cele cu randamen cînd fiecare om în parte între 2 şl 9 grade,
Sigur, această activitate permanentă pentru aprovi ţie şi la reparaţiile capita să le înfăptuim neabătut, te mari. Apoi aş vrea să închide „robinetul" risipei, se va produce cec
sotită şi de depun,
este diversă şi complexă. zionarea cu materiale şi le ale unor agregate impor în interesul societăţii. reţineţi că aici, lîngă mari colectivul întreg are moti chiciură. (Meteorolt
Ea impune din partea oa cu unele piese de schimb, tante de la combinatele le gatere funcţiona pînă ve să fie inîndru de re serviciu: Dănuţ Pct
menilor pricepere ‘şi dărui- exigenţa şi răspunderea fie- siderurgice din Hunedoara DUMITRU GHEONEA nu demult o pompă pen- zultatele muncii sale.