Page 2 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 2
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.8 415
DE-NTÎI DECEMBRIE Carpaţii, Dunărea şi Marca
salută sărbătoarea
întregii Komânii.
De-ntîi Decembrie
ecoul împlinirii LUIZA LANDT
Puternic se aude
cîmpii şi munţi vibrea/ă TREPTE DE LUMINA n,no Telex
2 în paşi de horă-ncinsă 13.35 La sfirşit
M Pe chipuri senine Şaizeci şi şase de trepte < nă (colo
imaculate raze
urcă istoria în noi
momente
îşi flutură voalul Infăşurîndu-ne ochii Topsport. ma
făcut
inimi înflăcărate In mantia tricolorului „CîntcceU
pulscază-n ritm cu ţara paşii ne sînt o lumină moment p
cc-n strai de zi aleasă neîntreruptă cui operei
îşi omagiază fiii a istoriei. Tot cc a
frumos
DESPRE IANCU astfel pină la un punct cu de-ntîi Decembrie STEiEREL IONESCU al li borta
locuri, faj
acele cronici rimate ano
nime dedicate faptelor de al Congru
lea al l\
In lucrarea AVRAM IAN- ceea salutată cu o liminară seamă în mai toate litera 10,40 Noiembrii
CU. DOCUMENTE, editata obiectivitate. Ceea ce şi turile. Este de altfel şi una Pledoarie pentru o artă revoluţionară evenimen
de Ion Ranca şi Vasile Ni- lacem, semnalind aici lu dintre sursele farmecului 10,00 Tclojurna
fu in 1974, există un pre crarea poetului Aurel D. său. Cu toate acestea - — Raportul prezentat 19,20 Gloriosul
ţios capitol bibliogralic. A- Câmpeanu, AVRAM IANCU, cel puţin pentru cititorul Congresului al XlII-lca de plexă şi o arie de rezonan sură talentului şi a volu uitaţii, st
ţă sporită.
flăm astfel de aici că in apărută recent la Editura matur — in structura de secretarul general al parti mului de muncă depus. A- veacuri
tre 1848 şi 1972 s-au pu Ion Creangă. Autorul e cu ansamblu a poemului, epi dului, tovarăşul Nicolae Participarea la creaţie ceastă calitate confirmă o- 19.35 I ni ţi /in
(c
simţiri
blicat nu mai puţin de 1145 noscut de altfel publicului soadele cele mai pregnante Ceauşeseu, înfăţişează o presupune pentru oamenii riginalitatea, valoarea ar col festiv
de titluri - documente, stu hunedorean din numeroase rămin cele de atmosferă largă perspectivă dezvoltă muncii un proces de rafi tistică a operei şi creato vers Arii i
dii, articole, creaţii litera le colaborări, îndeosebi şi nu cele narative. Ele rii artelor, inclusiv a croa nare a sensibilităţii şi de rului ci. 20,10 Toleencic
re, informaţii, relatări etc. versuri, semnate in paginile aduc pe parcurs acele mo ţiei plastice chemate să o- creştere a gradului de cul — Ce reprezintă o tabă 20.35 Teatru
„Mihai V
— referitoare la Avram lan- mente de destindere nece tură artistică, cunoscut ră de creaţie în viaţa ju- Octav De
cu. Şi autorii recunosc cu sare meditaţiei şi adincirii glindească realizările ani fiind faptul că, societatea «leţului ? 21,50 Din toat;
lor socialismului, a unei
onestitate că bibliografia temei fundamentale, Aurel arte despre popor, pentru noastră pune în centrul a- — în august, la Snrmi- lor). Mel<
lor nu are pretenţia de a D. Câmpeanu dovedindu-se popor. A fost ideca majo tenţici omul cu preocupă zegetusa a avut loc cea j 22,20 Trlejurna
fi exhaustivă. Din 1972 au astfel un liric in registru ră de la care s-a pornit in rile sale, atitudinea uma de-a 15-a ediţie a tabere
trecut doisprezece ani, timp grav, capabil să creeze nistă fiind o expresie fi lor de creaţie pentru pic-
în care e de presupus că ziarului nostru. Volumul de atmosfera proprie dezvoltă discuţia cu artistul plastic, rească a epocii — umanis tură-grafică. La opt dintre
Ion Cârjoi.
numărul titlurilor a sporit faţă cuprinde treisprezece rii temei : „Se pierde sa- mul socialist. acestea am participat şi eu.
considerabil, poate chiar titluri scrise in răstimpul de tu-n întuneric/ Şi se cufun — într-adevăr, arta plas O operă care nil trezeş Afirm cu toată certitudi
dublindu-se. La simpla lor două decenii dintre 1962 şi dă in tăcere.../ Povara scîr- tică contemporană încearcă te nici o atitudine estetică nea că ne sînt de un real
trecere in revistă - simplă 1982. Meritul lor stă in fap ţiie pe osii/ Cînd pleacă să răspundă acestor dezi faţă de ea, n-are nici un folos în stadiul de docu bucureşti
şi fatalmente aproximativă tul că, reunite acum intre moţii cu ciubere./ / Făina derate prin trei trăsături efect modelator asupra con mentare, de orientare a diopr o gramul
— surprinde insă constata aceleaşi coperte, ele se în de porumb e gata,/ Rămin definitorii — militantismul, ştiinţei, lipsindu-i capaci creaţiei spre temele majo La ordinea zii
rea că un număr relativ cheagă intr-un singur poem colibele sărace.../ Urmind caracterul social, umanis tatea de sugestie şi simbo- re, tle realizare a schim tur*; :,<>(> Bac
Con
liotaririle
restrins dintre aceste scrieri unitar ai cărui lianţi sini căruţele-ncărcate/ Păşeşte mul. bului. de experienţă şi îm mările tovară
este destinat copiilor. Lu viziunea eroi-tragică şi ma omul trist - şi tace". Militantismul se opune bogăţire a patrimoniului Ceauşescu —
crul e de înţeles: persona rea dragoste a autorului De un patriotism emoţio gratuităţii, plcdind pentru A t e l i e r d e c r e a ţ i e hunedorean cu noi lumări. nostru tle 8,00 ac
ţionară;
litatea lui Avram lancu, ca pentru personajul său. Mo nant prin sinceritate, cu o In protocolul semnat îm soi; 8,10 Flori
şl evenimentele in prim- dalitatea aleasă de Aurel metrică diversă care il a- promovarea progresului so preună cu U.A.P. este pre mânuse; 9,00
planul cărora s-a aflat sini D. Câmpeanu este cea na pâră de pericolul monoto cial, a idealurilor înaintate, văzut un muzeu ai tabe •*>'t iri; 9,05 Vâri
Io; 10,00 Hule
atît de complexe, incit rativă, de o naivitate mima niei prozodice, alternind re dovedindu-şi forţa modela lizare. Străduinţa pentru relor, unde să fie prezen 10,05 Revista 1
transpunerea lor intr-un tă, lucru liresc dacă ţinem gistrul liric cu cel epic, toare de formare şi lărgire ca arta să se apropie de tate cele peste 200 lucrări 10,io Orchcstr
popor, să-i exprime năzuin
PUP*
11,0
limbaj care să satisfacă seama de virsta căreia i poemul lui Aurel D. Câm a conştiinţei maselor de ţele a fost o constantă a realizate pînă in prezent. >t»r \ Ur
deopotrivă exigenţele artis se adresează, o virstă prin peanu sporeşte bibliografia oameni ai muncii. Caracte culturii şi civilizaţiei ro Din păcate, în tot judeţul tr-un gliiozda
tice şi cerinţa accesibilită excelenţă receptivă la na literară consacrată lui A- mâneşti. Cu atributele şi nu există un muzeu de Io Lin de ştiri
raţiune. Poemul lui Aurel vram lancu cu o realizare rul social este un act prin artă plastică. colt ural; 12,35
if.
ţii e cit se poate de difi D. Câmpeanu, urmind fidel notabilă. caro opera de artă intră în sensurile majore menţiona — Ce perspective există folclorului; radio-t
micră
cilă. Orice tentativă in a- evoluţia cronologică a eve te, arta plastică hunedo- în acest sens ? Ia I la 3; l
cest- sens se cuvine de a- nimentelor, se aseamănă RADU CIOBANU viaţa cotidiană determinind reană, reflexie în plan ar oUV; 16,00 Bu
1K'05 IiUerpreţ
o atitudine estetică com- tistic a realizărilor socia — întrebarea vino cît se clntccultii po
lismului, se impune preg poate de firesc. în anul vii Opereta romă
1 Decembrie 1 9 1 8 nant, de la an la an, în tor, aceste necesităţi ale nard“ de Fio
vieţii spirituale vor fi re
(«elecţiuni) ; r
peisajul artistic al ţării a
cărei calitate şi specifici zolvate prin darea în folo Ştiri; 17,05 C;
eial-ectăţcnes<
sinţă a unui spaţiu cuprin-
UNIREA CEA MARE tate sînt adesea consem zind o galerie de artă şi că de pronien
înregistrări
nate.
populară; 18,0
— Exislă o influenţă a cinci ateliere de creaţie, in. 20,00 Rad io j ui
(Urmare din pag. 1J * 1 punct avea următorul cu artei populare asupra pro vestiţii menite să facă e- culturală; 22,0
prins: „Adunarea Naţiona priei dumneavoastră crea ducaţie estetică prin artă, 22,2» Muzică
ţiunii române în Transil lă a tuturor românilor din ţii ? să contribuie la formarea Buletin de şi
Nan stop mi
vania, aducea la cunoştin Transilvania, Banat şi Ţara — îmi face plăcere să patriotică a oamenilor mun
ţa consiliilor naţionale lo Ungurească, adunaţi prin cii. Cred că şi lipsa unui
cale hotărîrea — ca, în ter reprezentanţii lor îndreptă recunosc că m-ara desprins muzeu de artă a prilejuit
men de 12 zile, să se facă ţiţi la Alba Iulia, în ziua din rîndurile mişcării de întîlnirca publicului cu fe
în toate judeţele ţării ale de 1 Decembrie 1918, de amatori atunci cînd rn-am nomenul numit Kitscli. Cine
crezut în stare să mă ex
geri de delegaţi (deputaţi) cretează unirea acelor ro prim intr-un mod propriu. — La dumneavoastră con
pentru „Marea Adunare mâni şi a tuturor teritorii Eu m-am orientat spre spi deiul a făcut casă bună cu
DKVA : Ari
Naţională Română", ce lor locuite de dînşii cu penetul. Pe cînd o confir lor (Patria) ;
urma să fie convocată în România...". Prezentarea a- ritualitatea ţărănească de mare şi a calităţii scrisu teici, tinere
scurt timp. într-adevăr, cestui punct a produs în o bogăţie incomensurabilă. lui ? (A r t -O ; I
peste două zile, la 20 no mulţime un entuziasm de De o bună bucată de vre — Condeiul l-am folosit Prir şi
s:
--
(Mo
iembrie, este convocată nodescris, toţi fiind cu me sînt admirator al ţinu mai întîi ca armă împotri ni ea zbucium
Marea Adunare Naţională prinşi ca de'„un cutremur tului pădurenilor. Cred cu va ignoranţei şi a prostu — sala B);
pentru l Decembrie, la Alba în faţa măreţiei acelui mo tontă fiinţa într-o „matrice lui gust, ca apoi să-mi a- căra); Aibinui
Iulia. Cele 10 zile premer ment care a liotărît pen stilistică" naţională, într-o lunece încet, încet în su TitOŞANI : T
gătoare lui 1 Decembrie au tru veşnicie noul destin al artă care prin valoare ar flet şi să deschidă feres ring); Fără j:
fost unele din cele mai en naţiunii noastre", cum scria putea să se circumscrie cir tre. Cuvîntui scris se con (Unirea) ; F
(7
Noiembrie
tuziaste, mai înfrigurate şi Un martor ocular. cuitului de valori univer stituie într-o realitate faţă Acţiunea 7.uz
mai emoţionante din isto Se săvîrşea, astfel, într-o sale. în plastică au izbutit de care autorul este direct VULCAN; Sal
ria românilor din Transil atmosferă înălţătoare, cu acest lucru Constantin răspunzător, mai ales cînd ceafăru!); LO
Iv
cavalerului
vania şi a întregului popor prinsă de emoţie pînă la Brâncuşi şi Theodor Pal- rul); ANINO.-
român. extaz, prin chibzuinţă ma lady. nu e vorba de ficţiune sau torizează stră
încununarea luptei de tură a unui popor chemat — Statutul «le membru al improvizaţie. O carte „Con ci tor esc); UR
filme
(Reteza
veacuri a poporului român să-şi hotărască soarta, cel Uniunii Artiştilor Plastici fesiuni la răstimpuri", (cî- Vreau să şti
pentru făurirea unui stat mai însemnat act din isto „Transfăgărăşanul — trainică ctitorie a Epocii Ceauşescu reprezintă o consacrare a teva tablete fiind publica aripi (Steaua
naţional unitar şi indepen ria milenară, dramatică şi şi a păcii" — pictură tic Ion Cârjoi. artistului ? te în „Ritmuri"), se coace RABARZA: I
dent se va săvîrşi la 1 De eroică a poporului român. — Să-mi fie iertată lip bâtă seara (Mi
cembrie 1918, la Alba Iu Referindu-se la actul de sa de modestie, dar a avea o dată cu viaţa şi opera TIK: Marfă fi
Serbările
gala
lia. Cei 1 228 de delegaţi la 1 Decembrie 1918, secre E x p o z i ţ i e calitatea de membru al mea plastică. întocmai ca GEOAGIU-I3A
purtau cu ei împuternici tarul general al partidului, în proverbul „Para cînd e (Casa de culţi
rea alegătorilor de a vota preşedintele României, to La Galeriile de artă ale U.A.P. presupune o consa coaptă, cade ea singură". Serbările gal
Unirea necondiţionată şi varăşul Nicolae Ceauşescu Fondului plastic din Deva drei Pa.şea. Expoziţia este crare, artistul avînd deja BRAZI: Astă
pentru totdeauna a Tran aprecia : s-a deschis expoziţia de organizată de Filiala Deva. o operă iu spate, continuîn- Interviu consemnat de in familie; c
nopţii
(C
tul
silvaniei cu România. „Unirea a fost încunu gravură aparţinînd Micsan- Petroşani a U.A.P, du-şi desăvîrşirea, pe mă- MINEL BODEA ră); SI MERI.
Alba Iulia, oraşul care narea victorioasă a luptei ştiu de ce an
văzuse biruinţa lui Mihai seculare duse de cele mai şui); ILIA; 1
rută (Lumina
Viteazul şi martiriul Iui înaintate forţe ale poporu
Noua producţie a Casei
Horea şi Cloşca, era, în lui român din Moldova, de filme UNU oglindeşte Cronica filmului ginile operatorului Vivi
ziua de 1 Decembrie 1918, Muntenia şi Transilvania, Drăgan Vasile: nib-negru
cuprins de o frenezie ne- de cărturarii şi marii gîn- cinematografic — pe fon este utilizat cu mult dis-
maiîntîlnită. Alături de cei ditori ai neamului, a acti dul tragic al secetei din „Amurgul fîntînilor" cernămînt artistic, obţinîn-
1 228 de delegaţi, erau pre vităţii desfăşurate de ele vara anului 1946 — „pro du-se efecte dramatice de
zenţi şi peste 100 000 de mentele revoluţionare, de cesul de clarificare a con rale şi simbolice ale luptei parea unui canal de iriga umbre şi lumini, făcîndu-te,
participanţi, ţărani, mun militanţii socialişti, a as ştiinţelor" oamenilor satu oamenilor cu seceta, nara ţie, şi Culai Piroiu (Mir- parcă, să simţi respiraţia Timpul pr«
azi, 1 dec
citori şi orăşeni veniţi din piraţiilor şi voinţei între lui, intr-un moment isto ţiunea cinematografică po- cea Diaconu) — fire apri secătuită a Bărăganului, cu Vreme frumc
toate colţurile Transilva gului popor. Acest moment ric de mari f rămin ţări şi larizînd conflictele in ju gă de moşnean, care sapă praful sufocant, cu fîntî- mai mult se:
niei. In timp ce delegaţii epocal din istoria poporu prefaceri sociale. „Amurgul rul a două personaje em o fin tină înecrcînd o luptă nile-oaze. sufla modera
se întruneau sub preşedin lui nostru a deschis noi fîntînilor" reconfirmă-înal blematice: Nanu Calotă îndîrjită, de unul singur, „Amurgul fîntînilor" ră- licări pină la s
din
zilei,
ţia lui Gheorghe Pop de perspective, atît dezvoltă tul respect al .autorului" (Costel Constantin) — figu. cu inerţia pămîntului şi a mîne, un film de fină a- Temperaturile
Băseşti în sala Casinei, rii forţelor de producţie, său pentru valorile tradi ră de comunist vizionar, sărăciei. Nanu Calotă de naliză a f rănim ţărilor ge prinse intre •
mulţimea cea mare se rîn- ştiinţei şi culturii, cit şi ţionale ale cinematografiei: care, întoi'S in satul său vine astfel simbolul unei nerate de acea oscilare, spe noaptea, şi în*
de ziua. Frec\
duia pe cîmpia unde Horea afirmării poporului nostru, epică substanţială, demon din Bărăgan, împreună cu gîndiri revoluţionare, fina cifică perioadei, între con duce ceaţă,
şi Cloşca fuseseră traşi pe a aspiraţiilor sale de pro straţie riguroasă, finalita tm grup de moldoveni, re lul sugerînd şi trezirea con. servarea individualistă şi punere.
roată. gres, a voinţei sale de pa te etică vădită — dezide fugiaţi din cauza secetei, ştiinţei lui Culai Piroiu, aderarea la destinele colec La munte :
în această zi memorabi ce, a liotărîrii de a-şi făuri rate către care filmele lui acţionează pentru înlătura prietenul său, cît şi a al tivităţii — un document e- moaşă, cu c
la, ziua dreptăţii poporului o viaţă demnă, de a trăi Virgil Calotescu au tins rea primarului şi împro tor ţărani 'cate oscilaseră vocator despre oamenii u- cal se va p
român, Vasile Goldiş dădu în prietenie şi colaborare mereu. prietărirea ţăranilor, con- pînă atunci. nui început ale lume nouă. cu depunere,
citire „Iîotârîrii" de unire, cu vecinii săi, cu toate po Scenariştii au încercat să vingîndu-i pe aceştia sâ-şi Expresivitatea filmului de serviedu ;
hotărî re al cărei prim poarele lumii". surprindă dimensiunile mo- unească forţele pentru să- stă, în primul rind, in imă VERONICA PALADE