Page 21 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 21
. « i ea.
D E C R E T , î / . . . .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂi
PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
#<* în temeiul articolului 54 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a Xl-a 'sesiun#
a celei de-a VlII-a legislaturi în ziua de 12 decembrie 1984, ora 10.
C I A L I S M l l l Republicii Socialiste România
NICOLAE CEAUŞESCU,
preşedintele
RGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL DECRET PREZIDENŢIAL *
Ş l A L C O N S I L I U L U I I Tm EEB EEB 3S3m PENTRU CONVOCAREA CAMEREI LEGISLATIVE
A CONSILIILOR POPULARE
Anul XXXVI, nr. 8 420 VINERI, 7 DECEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani în temeiul articolului 14 din legea nr. 5/1975 privind Congresul, Camera
legislativă şl conferinţele consiliilor populare,
Preşedintele Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. — Se convoacă Camera legislativă a consiliilor populare ’Sn-
ziu-a de 11 decembrie 1984.
Hotărî ri ie Congresului al XIILIea ai P.C.R, — NICOLAE CEAUŞESCU,
program însulleţitor de acţiune al întregului popor preşedintele
Republicii Socialiste România
Etapă nouă, calitativ superioară TN EDITURA
POLITICA
in făurirea societăţii socialiste A APĂRUT:
REZOLUŢIA
multilateral dezvoltate CONGRESULUI
AL XIIÎ-LEÂ
AL PARTIDULUI
In strălucitul Raport pre zaţie a întregului nostru po ne, la etapa realizării unei COMUNIST
zentat la Congresul al XIII- por, întărirea forţei materia noi calităţi în toate dome
lea al partidului nostru, în le şi spirituale a ţării, a in niile şi în primul rînd în do ROMÂN
cuprinzătorul capitol consa dependenţei şi suveranităţii meniul esenţial pentru creş
crat direcţiilor de dezvolta României socialiste. Aceasta terea calităţii vieţii — dome
O zi obişnuită do muncă
re economico-socială a pa va determina, aşa cum sub n i u l economic. Prin accentul în atelierul electric al sec
triei în cincinalul 1986—1990 linia secretarul general al pus pe factorii calitativi ai ţiei mecanice do la
şi pînâ in a n u l 2000, tovară partidului, „ridicarea pe o dezvoltării, cincinalul urmă I.A.C.R.S. Hunedoara, o zi
şul Nicolae Ceauşescu sub treaptă superioară a bună tor prevede continuarea dez în care bobinatoarele
Shlollmoyer
Mă
Elena
şi
linia : „Congresul al Xlll-lea stării poporului şi realizarea voltării pe o treaptă supe ria Tokacs vor reda flu
marchează trecerea la cea unei noi calităţi a vieţii, dez rioară a economiei, a în xului productiv încă două
de-a treia etapă a realiză voltarea generală a civiliza tregii activităţi sociale, tre electromotoare.
rii Programului partidului. ţiei materiale şi spirituale a cerea pe această bază a
Obiectivul fundamental al societăţii noastre socialiste, României la un nou stadiu,
cincinalului 1986-1990 il con afirmarea tot mai puternică acela de ţară socialistă me Oameni ai muncii !
stituie continuarea fermă a diu dezvoltată. Această o- Producţie fizică
politicii de făurire a socie rientare strategică, avînd la
tăţii socialiste multilateral Raportul prezentat bază prevederile Programu peste plan Economisiţi energia electrică
dezvoltate şi înaintare a pa lui partidului, se întemeiază
triei noastre spre comu la Congresul în primul rînd pe nivelul i După 11 l u n i de mun- I
nism". al Xlll-lea — înalt atins în dezvoltarea for > că din acest an, judeţul j Energia electrică asigură zi de zi desfăşurarea nor
înfăptuirea neabătută a reper istoric pentru ţelor de producţie, dinamis ţ nostru raportează o pro- 1 mală a activităţii economi co-sociale.
acestui obiectiv strategic f u n mul economiei româneşti l ducţie fizică’ suplimen- i Pentru a dispune de ea in cantităţile necesare
damental al dezvoltării Româ dezvoltarea socialistă fiind expresia clară a avîn- i tară de 85 000 tone hui- i -să producem mai multă, dar, mai ales, să economisim
niei în actuala etapă impli multilaterală tului impetuos al dezvoltării 1 lă netă, 101 milioanei mai multă energie electrică !
că cu necesitate transfor a patriei forţelor de producţie din so
mări profunde, revoluţiona cietatea noastră, dar şi che 1 kWh energie electrică, \ ENERGETICIENI !
re, în toate domeniile vieţii zăşia progresului general, a ţ 37 500 tone fontă — C.S. i
sociale, de la forţele de pro a umanismului revoluţionar, ridicării pe o treaptă supe / Hunedoara, 4 9S8 tone / Nu precupeţiţi nici un efort, faceţi dovada înaltei
ducţie la conştiinţa oameni în centrul căruia se află rioară a civilizaţiei socialiste / fier în minereu marfă, , voastre discipline muncitoreşti, comuniste, asigurînd
lor, transformări care să per demnitatea, libertatea şi fe pe pâmîntul României. Un 1 11 200 tone oţel aliat, 1 în această perioadă producerea unor cantităţi tot mai
11
mită înflorirea tuturor latu ricirea omului . rol hotârîtor revine, în l u m i \ 13 800 metri pătraţi dale mari dc energic electrică !
rilor vieţii sociale, atit a e- Pornind de la nivelul for na hotârîrilor adoptate de j mozaicate, 8 700 ' metri i Asiguraţi funcţionarea tuturor agregatelor la în
conomiei, cit şi a ştiinţei şi ţelor de producţie, de la dez Congresul al Xlll-lea a! parti i cubi prefabricate din i treaga capacitate !
culturii, perfecţionarea con voltarea multilaterală a dului, activităţii economîco- 1 beton, 1 000 tone utilaje '
ducerii, formarea o m u l u i României, Congresul al Xlll- sociale, creşterii productivi M I N E Iî I !
nou, promovarea eticii şi e- lea al partidului a trasat, tăţii muncii, sporirii continue 1 pentru minerit, 050 tone \
cliităţii socialiste. Obiectivul prin hotârîrile istorice adop a producţiei nete industriale ţ utilaje pentru metalur- ţ Răspundeţi apelului energelicicnilor livrînd spre
de cea mai mare însemnă tate, obiectivul fundamental ( gie, alte produse de nia- l termocentralele Mintia şi Paroşeni cantităţi tot mai
tate al viitorului plan cin al realizării unei noi calităţi şi a producţiei agricole, va } re trebuinţă pentru e- / mari de cărbune de b u n ă .calitate !
cinal il constituie aşadar a muncii şi vieţii în toate do lorificării maxime a produse / conomia noastră naţio- / Asiguraţi creşterea stocului de cărbune necesar
continuarea pe o treaptă su meniile. Este esenţial de sub lor româneşti pe piaţa mon ) nală. \ pe timpul iernii !
perioară a îndeplinirii Pro liniat că prin realizarea o- dială, în schimburile econo ţ Este o .puternică bază ţ
g r a m u l u i partidului, creşterea biectivelor acestui cincinal, mice internaţionale. Pro 1 de realizări, care va i
în ritm susţinut a economiei România va parcurge încă gresul necontenit al socie
naţionale, afirmarea cu pu un d r u m important pe calea tăţii româneşti este indisolu , spori în această ultimă } Ritm şi calitate în realizarea
bil legat de afirmarea ple
tere a revoluţiei tehnica- înfăptuirii Programului parti nară a ştiinţei ca factor di ^ lună din an şi care a- 1
ştiinţifice în toate domenii dului, va trece la un nou sta namizator al progresului e- i sigură abordarea cu suc- \ I N V E S T I Ţ I I L O R
le, trecerea la o nouă cali diu de dezvoltare, va cunoaş conomic, ca forţă nemijloci ? cos a sarcinilor mobili- ^
tate a întregii activităţi eco- te o creştere a gradului de tă de producţie, de ridicare J zatoarc ce revin judeţu- ^
6
nomico-sociale. Pe această civilizaţie a întregului popor. continuă □ nivelului procese „Steaua din Retezat* -
bază se va asigura consoli Viitorul cincinal va marca 1 lui nostru în ultimul an l
darea şi mai puternică a mo trecerea de la o etapă, cea lor tehnologice, de dezvol- 1 din acest cincinal. )
d u l u i de producţie socialist, a acumulărilor cantitative ne i s un nume de care
ridicarea gradului de civili cesare unei economii moder (Continuare in pag. a 2-a)
constructorii se apropie
Organizaţia de partid — centrul de acţiune al colectivului cu paşi repezi
Harta afişată la punctul zeni îşi face simţită pre defalcat pe sectoare — să bune, cu 900 tone peste Cerul scund şi alb din grijii ce ne-o poartă se
de documentare poliţico- zenţa,. îşi îndeplineşte ro fie analizat şi dezbătut la prevederi. Şeful de briga inima Retezatului — unde cretarul general al partidu
idcologică oferă celor care lul de conducător al în nivelul tuturor sectoarelor dă explica acest succes pri se construieşte hidrocentra lui, prin ritmuri mai bune
n
trec pe aici imaginea unei tregii activităţi ce se des şi brigăzilor. Ca urmare, sprijinul efectiv primit la de pe Itîu Mare — şi şi prin scurtarea termene
reţele complexe, unui păien făşoară aici zi de zi. fiecare brigadă primeşte în din partea comitetului de răbufnirile tăioase dinspre lor de execuţie, a obiecti
jeniş de linii care îşi au După cum sublinia Petru scris planul său de pro partid, al organizaţiei de creste sînt semnele certe velor hidrocentralei".
originea într-un punct, Puşcaş, secretarul comitetu ducţie aferent perioadei bază a sectorului în solu
pulul central, şi pornesc în lui de partid al întreprin- şi, în prezenţa şefului de ţionarea promptă a propu ale zăpezii. Bocancii sfărî- Forţele organizatorice
multe, foarte multe direc 'derii, în practica muncii sector sau a unuia dintre nerilor formulate de ortacii mă deja primele pojghiţe. principale ale antreprizei
ţii. Sînt galeriile care duc r săi, de şefii de schimburi, „Aceasta nu ne împiedică, sînt îndreptate acum cătqe
la sectoarele de produc- Ştefan Lazăr, Ion Silion, în nici un fel munca — două puncte — barajul (cu
ţie. ne-a declarat comunistul toate lucrările sale anexe)
Acolo, în abatajele fron Vasilc Lomoş, privind asi Kiss Csaba, maistru con şi exoavaţiile de pe aduc-
tale mecanizate sau cu sus gurarea ritmicităţii în a- structor la Brigada nr. 4, ţiunea principală, tronso
ţinere individuală, în cele provizionarea tehnieo-ma- baraj. Noi, constructorii, nul Valea Mare — Netiş
mai îndepărtate sau stră- terială a abatajului. simţim o adevărată mîn- (ultimii 137 m !).
funde locuri de muncă, oa organizatorice şi politice de inginerii şefi ai minei, îl Deosebit de eficientă se dric patriotică pentru în Aici, la baraj, se poate
menii au ales în fruntea la mina Livezeni un loc în analizează, caută soluţii, dovedeşte a fi, pentru îm crederea ce ni se acordă. spune că oamenii uu adus
lor — ca şefi de sectoare, semnat îl ocupă acţiunile formulează propuneri care bunătăţirea continuu a dis Raportul prezentat la Con munţi întregi din materiile
brigăzi şi schimburi — menite să conducă la cu să conducă la îndeplinirea ciplinei de producţie, ini gres de tovarăşul Nicolae necesare. Depunerile irs
pe cei mai destoinici or noaşterea şi însuşirea te exemplară a sarcinilor pre ţiativa prin care cei care Ceauşescu, celelalte hotă- corpul barajului trec de 5
taci, pe cei care le sînt meinică, de către toţi oa văzute. Acţionînd în acest comit abateri sînt imediat
permanent exemplu de gînd menii muncii, a sarcinilor fel, brigada condusă de co chemaţi la ordine la comi rîri adoptate de forumul milioane mc. Prismele dc
şi faptă — comuniştii. Şi de producţie. Concret, co munistul Gheorghe Nicoa- tetul de partid, unde, în comuniştilor români au fost rezistenţă au atins bote im
astfel, imaginea reţelei com mitetul de partid a stabi ră, din abatajul frontal cu studiate şi însuşite. Sîntem portante : amonte — .989 na
plexe de pe harta minei lit, drept o măsură, per susţinere individuală din MIRCEA DIACONU conştienţi de responsabili
se repetă identic şi pentru manentă, ca la începutul sectorul I, panoul 2-sud, a tăţile mari încredinţate şi MARIN NEGOIŢÂ
felul In care organizaţia fiecărei luni planul de pro obţinut Ta sfîrşitul lunii muncim cu tragere de ini
de partid de la I. M. Live- ducţie al întreprinderii — noiembrie 5 800 tone căr (Continuare în pag. a 2-a) mă. Vrem să răspundem (Continuare în pag. a 2-ai