Page 26 - Drumul_socialismului_1984_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 421
_

Elegia D E B U T V e g li e
Veghez lăuntric la hotarele tale
• moţilor Sînt străjer din stejarii tăi, ţară.
$ Sînt un copil al doinelor natale 13.30 Telex
In văzduhul cotidian, Un mugur scris cu vînt de primăvară.
Constelaţia robilor. Veghez lăuntric la hotarele tale UI,35 La slirşil
Numai ochiul nostru înaltul, din priviri îmi izvorăşte. na (color)
simte Tu, patrie, eşti floare, eu — una din petale, u. 13 Imagini di
pe cerul din subardeal şi înfloresc iubind, Pe româneşte. 10,iu Săptămâna
Constelaţia 17.00 închiderea
Horea cu Moţii de Aur. UDIA MOGA, Iui.
Cenaclul „Lucian Blaga" 13.00 Telejurnal
C-TIN MENAGHACHE Hunedoara lor)
19.20 TeJeeneielc
Creaţia literar-artîstică, militantă, 19,33 Film artis
„Terminal'
Patrimoniul este insă că prea de multe ' 21,03 Vii iuvitiil
dioul vâri
ori grija lor este lăsată ţ
exclusiv in seama organe- i revoluţionară lor). Divcr
Am asistat recent la o toare. Un popor fără vesti­ lor judeţene de resort, Io- J zical-coreg
reuniune unde s-a discutat gii ar ti ca un orb ieşit la calnicii complăcindu-se să \ Recent, scriitorului Eugen împreună cu poporul, pentru determină să revin la masa 22,05 Melodii in
stadiul in care se află evi­ drumul cel mare al isto­ privească pasivi cum valori i Evu i s-a înmînat premiul popor, participînd activ la de scris nu se rarefiază, că lor)
denţa, restaurarea ţi con­ riei cu mina întinsă spre irecuperabile se degradea- ) pentru poezie pe a n u l 1983 făurirea prezentului şi viito­ păstrez, adincesc puterea de 22.20 Telejurnal
servarea patrimoniului naţio­ cei ce trec Împovăraţi şi ză sub ochii lor. E şi o pro- ) acordat de C. C. al U.T.C. şi rului patriei noastre, creato­ a fi copilul care crede în lor)
nal aliat pe teritoriul jude­ minări de gloria trecutu­ blemă de educaţie civică ( Radioteleviziunea Română. rii de literatură şi artă pot cuvînt, în Limba Română, în 22.30 închiderea
ţului nostru. Cum se intim- lui lor. Avem din fericire o aici, desigur, dar cred că ! O nouă confirmare a scrisu­ da opere de înaltă valoare, infinitele ei resurse de a Iui.
plă de obicei cind vorbesc patrie in cuprinsul căreia Înainte de toate e o ches- 1 lui unuia dintre cei mai în­ işi pot îndeplini misiunea în naşte poeţi. Unui a n u m e
specialiştii, intervenţiile ou vestigiile Înfloresc la fie­ liune de bun simţ. A alun- ţ drăgiţi creatori hunedoreni, formarea conştiinţei revolu­ dezavantaj al depărtării de
lost concise, competente, la care pas. Judeţul nostru ga vita care paşte intr-o i ce debuta acum zece ani cu ţionare"... Este îndemnul pe edituri, reviste i se opune jgAPK
obiect; o adevărată plăcere este unul dintre cele mai incintă sacră prin vechimea măgulitorul gir al distinsului care secretarul general, to­ avantajul rar al spaţiului
să le asculţi. Cu atit mai bogate in asemenea valon şi mesajul ei, a n-o lăsa ţ poet, critic şi om de cul­ varăşul Nicolae Ceauşescu, hunedorean, izvor viu, teri­
mult cu cit subiectul in să se frece de un zid care l tură, Ştefan Augustin Doinaş. ni l-a adresat în magistralul bil, căruia noi, cei stator­
discuţie depăşea cercul ti­ a rezistat vitregiilor de se- 1 „Toate iubirile” şi premiul Raport prezentat Congresu­ nici locului, trebuie să-i dăm bucureşti
ne/ stricte specializări, pri- colo sint gesturi care ţin de \ Editurii Facla au fost urmate lui al Xlll-lea al partidului curgere, pentru a afirma o dioprogramul
0>30 La ordinea
vindu-ne pe toţi deopotrivă. bunul simţ elementar. A im- 1 de „Muntele mioritic", „Cu şi căruia noi, scriitorii, îi vom literatură la cotele valorice sncnllură ; 7,0
S-au spus aici multe lu­ prejmui cu mijloace la in- / faţa spre stea", „la lumina răspunde din toată inima. naţionale. m>l; 7,30 Hotărî
chemări
cruri ‘îmbucurătoare dar s-a demină un monument, a ! mîinilor" (toate la Edituro Este gîndul, crezul poetului — Optaţi, ca formă de sulul, Nicolae Ce:
lui
dat glas şi unor Întemeiate drege un acoperiş, a stirpi ţ Facla), „Soarele de andezit” Eugen Evu. Aş vrea să mai manifestare, pentru arderea programul nosti
Îngrijorări sau mihniri. Iar nişte bălării sint iniţiative i (Editura Militară), „Incursiu­ afirm, cu modestia cuvenită, scrisului sau păstraţi un e- ”e revoluţionar
chilibru interior î
acestea din urmă aveau de de patrimoniu. Pentru res­ care nu impun nici dpro- ne în fantastica realitate" că eu, fiind născut după al vista presei; 8
melodiilor ; 3,oa
fiecare dată aceeaşi sursă: taurarea şi conservarea lor bări, nici competenţă spe- \ (coautor — Editura Eminescu), doilea război mondial, am — Echilibrul meu interior Ştiri ; 9,03 Aud
atitudinea intolerabilă, mer- statul alocă anual milioa­ cială. Iniţiative care pot l „Ţara poemului meu" (Edi­ există, în spatele neliniştii 10.00 Buletin di
ce mă guvernează. Simt foar­
Revista
literară
gind de la ignoranţă pină ne iar specialişti ai oficiilor veni de la organele locale, / tura Cartea Românească). DE VORBĂ te clar o vatră arzîndă, iar Orchestra de m
la iresponsabilitate, care de resort — istorici, istorici de la dascăli, de la organ!- 1 S-a aflat permanent în CU SCRIITORI Iară a Filări
se mai manifestă pe alocuri de artă, arheologi, arhitecţi, zaţiile U.T.C. sau de pio- ţ miezul creaţiei literare hune- conştiinţa mea nu acceptă Arad; 11,00 Duh
■1,05 Un univ<
faţă de valorile- aparţinind restauratori - veghează a- nieri, de la orice om de i dorene, dcpunînd eforturi vîrsla, aspiraţiile, istoria a- naftalina. Scopul arderii, cum ghiozdan ; 11,35
patrimoniului nostru naţio­ supra lor cu pasiunea şi bine. Duse la Capăt, ele ) serioase pentru afirmarea sa spuneţi, nu este o redută, ci 12.00 Buletin dc
nal. echivalează cu un act pa- ţ în plan naţional şi înnobi­ cestor ani în fibrele fiinţei acelaşi mereu al afirmării Atlas cultural; j
Patrimoniul reprezintă ac­ competenţa profesionistului. triotic mai valoros decit t larea cu o tematică militan­ mele. Nu pot să fiu altfel unei vocaţii poetice, în con­ moara ' torul
tul nostru de identitate Ei insă nu pot fi pretutin­ orice angajament retoric ] tă, revoluţionară, ancorată decit parte dintr-un întreg, textul generos al unei lite­ la 1 ;*• 15.
club ; i„, . .,uu
printre celelalte popoare deni. Veghea şi grija zil­ rostit prin şedinţe. Respec- ţ in prezent, dar deschisă ori- să exprim un timp nou, o raturi profund umane, cum 10,05 Concert
nică pentru monumentele
ale lumii ; dovada incontes­ istorice şi de artă este de tul patrimoniului are a- l cînd spre gloria trecutului. zodie nouă, în care sîmbu- este literatura română socia­ populară; 17,00
tabilă a vechimii, continui­ aceea in primul rind da­ ceeaşi esenţă şi e la fel de J Cine nu l-a auzit pe Eugen rele ardent şi mereu dăruin- listă. Mă exteriorizez frecvent, Ştiri ; 17,03 Cah ;
rial-cetăţenesc
tăţii şi geniului nostru crea­ firesc ca respectul faţă de ) Evu recitind ia Sarmizegetusa, du-mi lecţii este semenul dar aceasta este doar o su­ înregistrări tic 11
tor. El este moştenirea ma­ toria localnicilor. Aproape părinţi. Iar felul in care ţ la Piatra Roşie, Costeştî, la meu, omui. papă, vitală poate pentru iară; 18,00 Oi
organismul meu.
— Ce înseamnă omul, poe­
terială şi spirituală pe care că nu există localitate pe sint păstrate aceste valori ) Monumentul minerilor de la tul Eugen Evu in viaţa ce­ — Cititorii, publicul vă pri­ Săp ăminu poli
şi
internaţional
ne-au lăsat-o străbunii şi teritoriul judeţului care să arată foarte exact cit preţ l Lupeni sau într-o hală in­ tăţii ? mesc cu căldură creaţia op- informaţii, mu
face parte din lada de zes­ nu aibă o valoare de pa­ se poate pune pe oamenii 1 dustrială, sală de apel, e — Omul Evu nu poate fi tînd pentru comuniunea su­ Radiojurnal; *
tre necontenit îmbogăţită trimoniu, de la vestigii da­ locului. 1 greu să prevadă ce înseam­ o abstracţie, el primează fletească propusă de d u m ­ turală * La su
;
ncavoastră...
pe care avem datoria s-o cice pină la monumente ale nă el în spiritualitatea comu­ poetului, pentru că viaţa pri­ neavoastră. jurnal; 22,20
transmitem generaţiilor vii- anilor noştri. Nenorocirea RADU CIOBANU nităţii umane. dans ; 23,00 Bul
— „Numai trăind şi scriind mează artei. In cetatea mea, — M-am întîlnit cu mii şi 23,30—0,00 Noii
eu sînt un cetăţean. Mun­ mii de cititori. Reacţia lor
cesc, comunic nu doar prin de comuniune imediată m-a
Cronica literară poezie, mă lupt cu mine, să intimidat deseori, fn gene­
fiu un părinte bun, un prie­ ral, sînt agreabil, dar cred î d l N E R
ten, să fiu consecvent rigo­ că datorită faptului că am
Haralamb Zincă : OPERAŢIUNEA „SOARE'
rilor mele morale. Cerul fost citit dinainte, ascultăto­
poemelor trebuie „coborît", rii avînd relevaţia concor­ DEVA : TA LI
Ilaralamb Zincă a oferit realităţii care vor impune prin limpezii noştri ochi, în danţei imaginii mele reale Secretul lui Ba
cu dărnicie un gen de ro­ logica propriei acţiuni. în mijlocul oamenilor. Sub „me­ cu poezia deja receptată. HUNEDOARA :
mandrelor (M
man citit cu multă plăcere al doilea rind, este adînci- ridianul frunţii", adică la E o bucurie căreia ii rămîn A); Salutări ct
de publicul larg, refuzat tă, faţă de condiţia genu­ înălţimea inimii. mereu dator. Eu nu pot, nu Terra (Mo dor
cu o zgomotoasă ostentaţie lui, ideea de personaj : — Trăiţi satisfacţia creaţiei, u l Campionul —
voi şti niciodată separa o m
de cititorul snob. sau lec- dacă, după cum spuneam, a succesului ? care sînt de ceea ce fac, (Flacăra) ; Rin
turat în taină de cel rafi­ în genul poliţist, persona­ — Cea mai puternică pen­ ceea ce scriu. Trebuie deci PETROŞANI:
lanţuri (Pari
nat şi estet, amator jul figurant interesa ca să fii, ca om, aşa cum scrii, (Unirea) ; LUP
tcxtualizări şi structuri de element al acţiunii ori ca tru mine este o anume stare ca poet. Punct. cont
de extaz zilnic, extazul de a
ultim ceas, simplu pion, suport al lo­ fi. Eu mă bucur că mira­ Interviu consemnat de CAN )
(Luceafărul);
în ultimul roman dedicat gicii autorului, la Haralamb colul nedefinibil care mă MINEL BODEA ca (Minerul);
agentului B 39, Ilaralamb Zincă personajul câştigă în Şapte băieţi şi
Zincă are în atenţie for­ realitate psihologică. El riţă (Muiicitoi
mula romanului de aven­ este, în cazul lui Doinaş, Cronica filmului CÂNI: Vreau /
tură, depăşindu-i însă con­ omul de acţiune fără cali­ am aripi (Rete:
diţia în sensul bun al cu­ tăţile senzaţionale cu care POEZIA TRAGICULUI Salutări de la .
mulului : pe scriitor nu-I ne-au obişnuit unele (sub) ua roşie); Ol
interesează acţiunea în produse ale genului. Pa­ Reconstituind o biogra­ şeşte să dea consistenţă toarcerea viaş
sine, tirania acţiunii care gini reuşite în ceea ce fie autentică, scenariul lui fascinantelor şi memorabi­ tria); Afacere:
face din personaj un sim­ priveşte personajul în ipos­ Dan Pita şi Miiiai Stoian lelor personaje de trecere, căra) ; GE'
plu figurant, de aceea nici taza sa de om, cu fră-. încheagă o poveste reamin­ iar atunci cînd se insinuea­ Vreau să ştii
nu pune accentul pe spec­ mîntările sale, sînt acelea, Micsandra raşca: „Cea mai frumoasă zi" — aquatinta. tind de filonul de mare ză burlescul, acesta nu ru- aripi (Casa
taculosul derulării epice a autentice, în care agentul popularitate al cinemato­ pe tragicul, ci ii adînceşte 1IAŢEC, ; Fări
cărţii. Altfel spus, nu-1 B 39, departe de ţară, nu grafiei noastre — filmul neaşteptat. rog ! (Dacia)
interesează acel „text ştie care este situaţia Ia Cronica plastică cu haiduci. „Dreptate în Jocul actorilor este re­ Acţiunea Zuzi
geam", ci, mai degrabă, Bucureşti în urma actului lanţuri" este poezia tragică marcabil. Claudiu Bleontz Lişca (Casa
tinde spre „tcxiul vitra­ de la 23 August. SIMPLITATE SI PROFUNZIME a lumii unui „justiţiar sin­ (dezertorul Naşte) îşi struc­ SIMEIUA : St(
liu", care, dincolo de ac­ Scriitorul care este Ha­ E x i s t ă în expoziţia alte căi, a lumii reale. Dia­ guratic", dar şi drama tră­ turează personajul din tă­ urgenţă (Muia
ţiunea pe' care o lasă să ralamb Zincă se simte în Micsandrei Paşca o fertilă logul artistei cu sine. cu dării deasupra căreia stă cere şi straniu, cu mare Domnişoara N
se vadă, are intenţia de a ceea ce priveşte organiza­ redescoperire de tehnici şi lucrul său, limpezeşte. Dia­ drama propriei zădărnicii. foiţă expresivă. Nicolae 11a).
fi el însuşi văzut şi re­ rea materialului cărţii. subiecte care-i dezvăluie logul lumii cu aceste lu­ Modernitatea scriiturii ci­ Petrică (Ion), surprinzător
marcat. Din această cauză, Acelaşi Corneliu Cara, scrii­ personalitatea. Şi există, crări este un ciştig pentru nematografice, viziunea re­ prin maturitate şi profesio­
abordînd un gen în apa­ tor, tratat cu destulă deta­ înainte de toate, o superioa­ lume cită vreme ea se poa­ gizorală plină de substan­ nalism, ia primul său rol VReiv
renţă uşor, dar care, în şare de autor, devine un ră înţelegere a clmpului te regăsi în adîncurile a- ţă estetică şi originalitate, de întindere, este expresia
realitate, este un dificil generos pretext prin care imaginii, care pare a veni cestor creaţii. Dacă se pot transformă biografia unui elocventă a unei forţe pri­
obstacol şi un necruţător se realizează ansamblul dintr-o asiduă frecventare naşte asemenea lucrări, de­ haiduc într-o .existenţă sim­ mare. între coi doi, Pan­ Timpul pro
examen ce exclude velei­ cărţii. Există în Operaţiu­ a universului stampei japo­ bordant de simple şi de bolică a cărei curgere, cu telimon, jucat de Ovidiu azi, 8 tlcccmb
tarii, scriitorul acceptă nea „Soare" un text al au­ neze, pe care o sugerează, profunde, cum sc-ntîmplă respiraţii de baladă’ mo­ Iuliu Moldovan, dobîndoşte mea se va i
schema iniţială a unui gen torului, dominant, desigur,^ dar de care se îndepărtea­ cu „Ionatancle" sau sur­ dernă, devine acaparantă. alură mesianică prin jocul Cerul va fi \
mult
noros.
ipe care o adînceşte cel după cum există o naraţiu­ ză prin punerea în pagină, prinzător şi deloc ostenta­ întreaga structură filmică tăcerilor şi adîncimca pri­ semnala proci
puţin în două sensuri : dacă ne la persoana I, a lui specifică şcolii româneşti tiv moderne ca „Manu- este contrapunctică. în al sub formă C
în romanul de aventuri se Doinaş. Agentul B 39 este de gravură. scriptum", există speranţa doilea rind, ea întrupează virii. Victor Rebengiuc, ploaie. din Vintul
derat
sec
poate vorbi despre fapte conturat din perspective Se afirmă, prin aceste că farmecul lumii nu se sensul politic, educativ al abordînd un personaj care estic. Tcmpci
(ale personajului) mai mult diferite, din unghiuri care lucrări, o curăţenie care risipeşte ca polenul. flutu­ scenariului într-un dialog ilustrează . toate mîrşăviile mc vor fi cu
sau mai puţin senzaţionale, permit, ^in fragmente, rea­ ţine In primul rind de relui la cea dinţii furtună. al tenebrelor cu lumina unui odios aparat repre­ minus 5 şl zt
maxime
calo
Haralamb Zincă propune lizarea unui portret auten­ ideea candidă că în fiecare Nu tot ce este expus care străluceşte, adevărată siv, „îşi construieşte repli­ 1 şi plus 1 gr;
evenimentele ca model, ca tic. lucru, în fiecare secundă atinge perfecţiunea, dar rareori, şi asta atunci cînd, ca pe dulceţuri mai odioa­ ridicate în zc
referinţă pentru traiectoria Nu am amintit, desigur, la care renunţăm, am aban­ este mereu vizibil travaliul in secvenţa picnicului, se decit răcnetul". luri. se va
vent ceaţă, <
personajului şi autenticita­ aceste „tehnici" pentru a donat o posibilă clipă de pentru aflarea expresiei Pantelimon şi companionii Impresionant efort dc depune şi ehi
tea, verosimilitatea gesturi­ susţine originalitatea roma­ graţie, prin care arta s-ar pline de har şi de idee. săi au revelaţia unei vieţi creaţie. „Dreptate în lan­ ciul in zonele
41
lor sale. Faptul impune nului, ci ca -pe un argument fi putut face accesibilă, Afluxul de tinereţe şi care poate fi trăită, cînd ţuri este nu numai un pe văi.
personajului determinări în favoarea seriozităţii văzută, asumată. personalitate de care bene­ peste uimirea lor în faţa punct de cotitură in crea­ La munte,
concrete : Doinaş sau agen­ scrisului lui Haralamb O exp>oziţie personală ficiază arta hunedoreană pîlniei de gramofon coboa­ ţia lui Dan Piţa, ci şi una în generai fi
tul B 39 este implicat in Zincă şi a * gradului de este, înainte de toate, Un pare "a fi de bun augur ră năluca fericirii. dintre producţiile de vîrf cerul variabi
relaţiile specifice verii anu­ literatuxă pc oare aceste ii dialog al sinelui cu pro­ pentru viitorul artistic al Deşi situat la limita din­ ale cinematografiei con­ sufla moderai
(Meteorolog 1
lui 1944, işi gîadeşte cu conţine. priile ezitări, dar şi cu as­ Micsandrei Paşca. tre „spectacol" şi „anii- temporane. Alexandrina
luciditate fiecare gest, ţi- piraţiile. în aî doilea rind, spoetacol", dintre „mit" şi
KÎnd seama de aspectele MIRCEâ MOT ea este © pătrundere, pe GHEORGHE POGAN „denii ti zare", filmul reu­ VERONICA FALADE