Page 27 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 27
SÎMBĂTĂ, 8 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
Simpozion consacrat centenarului Perfecţionarea conţinutului şi metodicii educaţiei
naşterii Dr. Petru Groza materialîst-ştiinţifice, ateiste a tineretului în spiritul
Cu prilejul împlinirii a născuţi pe meleaguri hune. printre ocrotitorii monu documentelor Congresului al XlIHea
100 de ani de Ia naşterea dorene. .,Dr. Petru Groza, mentelor istorice. Un loc
tpUUni-
dr. Petru Groza. eminent personalitate marcantă a distinct în reuniune l-a o-
anzania ein de stat, personalitate vieţii politice, româneşti" cupat comunicarea prof. al Partidului Comunist Român
ti că marcantă a vieţii politice — comunicarea susţinută univ. dr. Gheorghe I. Io-
•gra mu din România, ieri a avut de tovarăşa Maria Mitro niţă, decanul Facultăţii de (Urmare din pag. 1} jx)por pentru transpunerea expunerea „Probleme ac
loc, la Deva, un simpozion fan — a fost urmată de istorie-filozofic a Universi în viaţă a sarcinilor ce re tuale ale dezalienării reli
ţi al co- omagial. lucrări în care marele băr tăţii Bucureşti „Dr. Petru al Comitetului judeţean de vin colectivelor de oameni gioase", prezentată de prof.
La prestigioasa reuniune bat de stat ne apare ca vi Groza şi istoria". ai muncii din toate dome Univ. dr. Paul Popescu-Nc-
ştiinţifică au participat to zionar cugetător politic Un moment emoţionant partid, preşedintele Comi niile pînă la sfîrşitul ac veanu, comunicările făcute
color) : varăşa Maria Mitrofan, se (dr. Marin Voiculescu, şef în cadrul simpozionului tetului executiv al Consi tualului cincinal şi trece de reprezentanţii organiza
cretar al Comitetului ju de catedră la Academia l-a constituit transmiterea liului popular judeţean. A rea la. înfăptuirea obiecti
n
... stu- deţean Hunedoara al P.C.R., „Ştefan Gheorghiu"), oa salutului pionieresc al pur fost prezent, de asemenea, velor adoptate de Congre ţiilor U.T.C. di judeţele
tovarăşul Alecsandru Dia-
or (co membri ai birourilor co participant activ la memo tătorilor cravatelor roşii cu conescu, secretar al C.C. sul al XlII-lea al partidu Arad, Cluj, Timiş, care s-au
rni mu mitetelor judeţean şi mu rabilul eveniment al Unirii tricolor de la Şcoala gene lui. constituit intr-un reuşit
nicipal do partid, ai comi de la 1 Decembrie 1918 rală nr. 1 Deva, unitate al U.T.C. schimb de experienţă. De
tetelor executive ale con (loanchim Lazăr), în cali Au luat parte la simpo Luînd cuvîntu], tovarăşul asemenea, au avut loc
te (co- care poartă simbolic nume
siliilor populare judeţean tatea sa do conducător al le Dr. Petru Groza. zion personalităţi de sea Radu Bălan a înfăţişat par două expuneri-dialog avînd
şi municipal, personalităţi organizaţiei democratice ţă mă ale vieţii ştiinţifice, în ticipanţilor unele aspecte ca teme: „Metode ale for
ţial co- Centenarul naşterii dr.
ale vieţii ştiinţifice şi cul răneşti „Frontul plugari Petru Groza a fost marcat tre care, prof. univ. dr. alo activităţii teoretico la mării gîndirii ştiinţifice şi
turale din ţară, istorici, lor" (dr. Mircea Valea). Paul Popescu - Neveanu, borioase desfăşurată do educaţiei ateiste a tinere
»g»amu- ieri şi de vernisajul unei
muzeografi, activişti din Rolul hotărîtor al maselor expoziţii omagiale, organi conf. univ. dr. Aculin Ca- partidul nostru, de secreta tului", prezentată de cerce
domeniul culturii, numeroşi populare în instaurarea re zacu, cercetător ştiinţific rul său genera), tovarăşul tătorul ştiinţific dr. Petre’
invitaţi. gimului revoluţionar de zată la Muzeul judeţean, dr. Petre Datculescu, conf. Nicolae Ceauşescu, pentru Datculescu, şi „Lumea con
Au participat membri ai mocratic din 6 martie 1945 cu documente ce ilustrea univ. dr. Petre Bicltz, dr. dezvoltarea creatoare a te temporană şi criza religioa
familiei distinsului om de a fost relevat de dr. Gheor- ză viaţa şi activitatea omu Octavian Cheţan, redactor zaurului concepţiei matc- să", prezentată de dr. Oc
stat şi patriot înflăcărat. ghe Zaharia, director ad lui politic şi de stat, năs şef al Revistei dc filosofic, rialist-dialcctice şi istori tavian Cheţan,
Lucrările simpozionului junct la Institutul dc Stu cut la Băcia. ziarişti. ce, precum şi modul în Programul a mai cuprins
au fost deschise de prof. dii Social-Politice şi Isto Tot ieri, la căminul cul Deschizind lucrările sim caro acţionează organele şi
:,00 Ră organizaţiile de partid, de o gală de filme şi o sca
ni neţii ; Rafila lacob, preşedintele rice de pe lingă C.C. al tural din satul natal, a a- pozionului, tovarăşul A- ră cultural-educativă.
i in a- Comitetului judeţean de P.C.R., conduita politică a vut loc un simpozion oma lecsandru Diaconescu a masă şi obşteşti, instituţii
idlojur- dr. Petru Groza, după 23 gial, urmat de un specta subliniat faptul că acţiu le de învăţământ şi cultură Lucrările simpozionului
Congrc- cultură şi educaţie socia din judeţ pentru educarea continuă azi, cuprinzând o
varftşu- listă. Comunicări dc im August 1944, a fost subli col muzical-coregrafie sus nea. avînd loc după Con
5CU — presionantă valoa re docu niată jjc dr. Maria Creţii, ţinut (je ansamblul folclo gresul al XlII-len al parti materialist-ştiinţifieă a oa expuncre-dezbatere, infor
J acţiu- iar dr. loan Opriş de la ric judeţean „Getusa" şi dului, se înscrie . organic menilor muncii. mare politică şl concluzii
,00 Re mentară au relevat viaţa
curi erul si activitatea unuia dintre Editura Ştiinţifică şi En de formaţiile artistice din în atmosfera efervescentă în cursul zile! de ieri, le cc se desprind din re
Ictin de fiii de frunte ai României, ciclopedică l-a înfăţişat satele comunei Băcia. ce cuprinde întregul nostru participanţii nu ascultat uniune. -
radio;
ri; 10,05
io; 10,40
i popu-
cii din Forţa constructivă a sistemului unitar
ie ştiri;
intr-un
li ci ta te;
i ; 12,05 al democraţiei noastre socialiste
Din co-
13 De
’i (Urmare din pag. 1) Congresul al XlII-lea al parti tate cu interesele esenţiale derurgiştilor, encrgeticienilor,
K . n'i; dului. în legătură cu spiri ale dezvoltării, societăţii noas constructorilor, lucrătorilor o-
muzică
elin de rea programelor de dezvol tul de lucru ce a caracte tre într-o largă perspectivă goarelor, ale tuturor oameni
cop so- tare economico-socială a rizat întreaga activitate a istorică. lor muncii din judeţul nostru
45 Noi partidului în pregătirea şi Răspunderea socială este
:ă popu- patriei, precum şi la trans in adunările generale consa
scrii ★ punerea lor în viaţa. Potrivit desfăşurarea Congresului, to solicitată în cel mai înalt crate analizei îndeplinirii sar
internă acestor preocupări majore, varăşul Nicolae Ceauşescu grod de dimensiunile orien cinilor de plan pe 1934 şi
Muzică, au fost create consiliile oa sublinia : „...Putem afirma tărilor şi sarcinilor ce au mai stabilirii măsurilor care să
; 20,00
tră cul- menilor muncii din întreprin că, de fapt, pregătirile Con rămas de îndeplinit în ulti determine ridicarea pe o
ia tlmn- deri, judeţene şi naţional, gresului - şi Congresul în mul an al celui de-al 7-lea treaptă calitativ superioară a
Radio- s-au instituit congresele, con suşi - au constituit o puter plan cincinal adoptat de întregii munci politico-orga-
:ică de
de ştiri; ferinţele şi consfătuirile edu nică manifestare democrati Congresul al Xll-lea, aici in- nizatorice şi tehnico-econo-
muzical. caţiei şi culturii, învăţămîn- că a societăţii noastre, a tegrîndu-se organic progra mice a colectivelor muncito
tului, ale oamenilor de ştiin partidului, a poporului, o ex mele adoptate de Conferin reşti, consacrate cu fermitate
ţă, Congresul şi Camera le presie a participării directe ţa Naţională a partidului, din realizării producţiei fizice,
gislativă aie consiliilor popu a tuturor oamenilor muncii, decembrie 1982, măsurile calitative, creşterii producti
lare, consiliile oamenilor fără deosebire de naţionali survenite ulterior din plena vităţii muncii, reducerii cos
muncii de naţionalitate ma tate, a întregii naţiuni la fău rele C.C. al P.C.R., din indi turilor de producţie, sporirii
ghiară şi germană — insti rirea conştientă a propriului caţiile secretarului general eficienţei economice a între
(Patria); viitor - viitorul liber, inde
; (Arta); tuţii, organisme şi forumuri al p a r t i d u l u i , tovarăşul gii activităţi productive.
iul sala care conferă participării ca pendent, comunist !". Nicolae Ceauşescu. In esen Ansamblul măsurilor adop
ri, sala racter unitar, o deosebită Din complexitatea laturi ţă, ansamblul acestor orien tate de adunările generale
le de pe forţă constructivă, maximă lor constitutive ale democra tări, programe şi măsuri
ala B) ; ale oamenilor muncii din in
le I-II eficienţă. ţiei socialiste se detaşează converg spre trecerea Româ dustrie, construcţii, transpor
(Arta) ; O semnificaţie cu totul a- revelator responsabilitatea niei intr-un stadiu superior turi, ca şi cele ce se adop
ptate în parte, cu ample şi viguroa socială a tuturor factorilor, do dezvoltare, în condiţiile
Lişca tă în aceste zile în a d u n ă
: Em’^la se valenţe participative, de organismelor şi oamenilor realizării noii calităţi în toa rile membrilor cooperativelor
largă rezonanţă derqocrati- pentru fundamentarea ştiin te domeniile. agricole reprezintă garan
că l-a reprezentat * însuşi ţifică, realistă, în conformi- Tocmai aceste obiective ţia fermă a transpunerii în
2A: j-iş-
NOASA: s-au constituit în terenul a- viaţă a ceea ce trebuie rea
şlrenRă- firmării depline a democra lizat in acest sfirşit de cin
; U Ul Buna îngrijire a ţiei socialiste, a iniţiativei şi cinal şi în perspectiva urmă Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor simpozionului.
iu de ce responsabilităţii minerilor, si- toare.
BRAD :
;a (Stea- animalelor se reflectă
:1E : tn-
•r (Pa- PLANUL PE 1984 - REALIZAT EXEMPLAR
jot (Fla- în creşterea producţiei
IU-BAI :
co am PRODUCŢIA PE 1985 - PREGĂTITĂ TEMEINIC
:ullur&) i (le lapte
nlcă, vă (Urmare din pag. 1) perfecţionare a formei de cialistă cu cele 43 de între ral al partidului, tovarăşul
BRAZI : (Urmare din pag. 1) totul este in ordine. N-a retribuire in acord global, prinderi ale Centralei in Nicolae Ceauşescu. botărţ-
CALAU: reuşit. Deoarece era clar pregătirile specifice de iar îneît fiecare să muncească dustriei tricotajelor Bu rile Congresului al’XHI-lea
mituri) ; precum şi faptul că cei opt pentru oricine că aici în nă pentru activitatea noas la nivelul capacităţii sale cureşti, locul al III-len şi al partidului.
extremi) îngrijitori — Ilona şi Iuliu grijitorii Elisabeta Radu şi tră, în ateliere, in celelal profesionale şi să fie re sîntom ferm hotărîţi să ne Ani acordat şi vom
; IU A : Balint, Maria şi Andrei Gherasim Balint nu şi-au te puncte do lucru. Avem tribuit echitabil, după re menţinem această poziţie. 3 acorda în continuare
; (Lumi- Andraş, Rozalia şi loan făcut cu conştiinciozitate oameni bine pregătiţi, har zultatele obţinute efectiv în Preconizăm încheierea anu atenţie maximă asigu
Culcsar, Ilona şi Zoltan datoria. Curăţenia în grajd nici, care ştiu şi sînt liotă- producţie. Ne vom strădui lui cu planul realizat şi de rării tuturor condiţiilor pen
Balint ■—• erau echipaţi co lăsa mult de dorit, iar vi- riţi să-şi facă datoria. Ne oa ultimul an al actualului păşit la toţi indicatorii, in tru îndeplinirea exemplară
respunzător, în halate albe, ţelelc arătau a fi de mult preocupăm pentru o mai cincinal să-l încheiem cu clusiv la - export. a sarcinilor cc ne revin. Pen
curate şi respectau regu timp neţesălate. Hrana lor bună conlucrare intre bri rezultate cît mai bune, să Sarcinile ce ne reţ in tru 1985, la fondul pieţei
lile dc igienă a mulsului. consta în paie şi coceni de găzile antreprizei, între începem noua etapă de 2 In ultimul an al ac s î n t încheiate contracte în
Tot aici, mecanizatorul Iri- porumb netocaţi, aruncaţi formaţiile de lucru, o co dezvoltare a ţării — pe tualului cincinal sînt proporţie de 100 la sută,
rnie Gal asigura CU promp laborare mai fructuoasă tu rioada 1986—1990, prefigu mobilizatoare, dar pe de urmînd să introducem in
I pentru cu braţul în iesle, deşi, ni
981: Vrc- titudine, în adăpost, hra s-a spus, că maşina de to şantierele, cu furnizorii de rată de documentele Con plin realizabile. Planul fabricaţie 130 de noi mo
;1 uşor. na necesară animalelor. cat este în stare de func materiale şl cu beneficiarii gresului al XlII-lea al producţiei marfă creşte dele pentru beneficiarii
1)11, mai Starea fiziologică a vacilor noştri. Avem în atenţie — partidului — în ritmuri faţă de 1984 cu 4,7 la sută, noştri. La export sîntem,
t se vor ţionare (!). :
ii slabe este bună. Bine şi-au făcut Producţia de lapte gste chiar în aceste zile acţiu mai accelerate, sub sem i ar productivitatea muncii cum sc spune, în febra tra
poviţă şi datoria şi îngrijitoarele nea este în plină desfă nul înaltei calităţi şi efi- cu 16,5 la sută. Toate ca tativelor de încheiere a vii
;ufla mo- Viorica Gal, Iolanda Cos- în uşoară creştere, ea evo- şurare — unele măsuri de cienţe economice. pacităţile de producţie vor toarelor contracte. în ceea
1 norcl- luînd de la 317 1 pe zi, în fi utilizate cît mai efi ce priveşte materia primă,
i!e mlni- ma şi cooperatorul Ianoş 15 noiembrie, la 340 1 pe
se intre Balaş, care se ocupau de ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE cient pentru a ne îndeplini ea este asigurată prin cote
'rade, iar cei 70 de viţei din mater zi, în 6 decembrie. Totuşi, în condiţii optime planul La nivelul prevederilor sta
re minus nitate. La ora 6,30, cură la fondul de stat s-au li TîP LÎNĂ HUNEDOARA fizic, care este la nivelul bilite. Sperăm să fkn apro
local mai vrat cu 60 hl mai puţin
de dea- ţenia era efectuată şi fie Ne răspunde tovarăşul sortimentul coloristic pre celui din aeest an. La ex vizionaţi în continuare bine
iuce frec- care viţel era hrănit con faţă de planul la perioadă. COSTACHE NAFORNIŢĂ, văzut cu materii prune), port, sarcinile s-au dublat şi în mod ritmic, în con
local va form raţiilor afişate la loc Furajele pentru stnbula- inginerul şef al unităţii : faţă de realizările din 1984. formitate cu clauzele con
t, in spe- printr-o mobilizare bună a tractuale acceptate de fur
dmpie şi vizibil în adăpost. ţie sînt asigurate la sucu forţelor, o organizare şi ur Dar ne cunoaştem forţa
Eufonia Cioară, econo lente şi grosiere, dar şi aici 1 Pentru oamenii mun- mărire riguroasă a produc de mobilizare şi sîntein nizorii noştri, în rest, sini
mista fermei zootehnice •— există un mare deficit de I cid din întreprinderea conştienţi că putem, că toate condiţiile asigurate
a ea va fi planificată in acea zi să fin. Sînt domne de laudă 1 noastră, anul pe care ţiei, am obţinut, lună de trebuie să muncim mai efi pentru încheierea cu re
iasă, cu lună, realizări peste cele cient, să valorificăm supe zultate bune a ultimului an
/intui va participe la programul de rezultatele înregistrate la ne pregătim să-l încheiem
nord-ost. grajd *= căuta să ne con îătări (s-au obţinut 181 de a fost rodnic în multe pri planificate. Eforturile noas rior materia primă utiliza al cincinalului calităţii şi
serviciu : vingă, alunei cînd am in viţei), indicatorul de natali vinţe. Cu toate neajunsu tre sînt recunoscute la ni tă, materializînd astfel in eficienţei.
leenco).
trat în adăpostul viţelelor tate fiind realizat în pro rile întâmpinate (legate de vel de ţară: pe 10 luni dicaţiile preţioase pe care
de reproducţie, că şi aici porţie de 91,4 la sută. aprovizionarea ritmică şl în ocupăm în întrecerea so- ni le-a dat secretarul gene LIVIU BRAICA
