Page 3 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 3
fc SÎMBATĂ, 1 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
In toate fermele zootehnice să se instaureze
Z I U N E
un climat de muncă serioasă, responsabilă,
c sftptămî-
: Marile 1 de ordine şi disciplină
c baletului.
„Acolo s-a
a Unire î“.
patriei" *—
tic. Farrnc- zenţi, printre îngrijitori, orele 0,35, la C.A.P. Bretea cinat să răspundă dc a- deosebită cu care de 10 ani ţii din zootehnie se con
. Tclesport. (Urmare din pag 1)
ţara mai tovarăşa Ana Maria Ticu- Mureşană. Iată, pe scurt, f'castă unitate. îngrijitoarea Marioara Pnu_ cretizează în faptul că uni
oameni, asigura o furajare cores .şan, primarul comunei, Lia „filmul întîlnirii" cu aceas şcniuc îşi face datoria la tatea nu a livrat nici 600
in anul -10 punzătoare a animalelor în Moşuţ, contabila şefă a coo tă fermă a nimănui : C.A.P. GURASADA brigada din Burjue. „Cui
noastre şi nu-i plac animalele, n-are lil lapte din 1300 cit pre
lui al XIII- perioada stabulnţiei. perativei, Gheorghe Ivan, Grajdul nr. 1, nou, mo
It. şeful fermei zootehnice. dernizat. înăuntru, nici ţi în adăposturile de la bri ce căuta în zootehnie — ne vede planul (!). Noui bri
— Cronica A.E.I. IHA penie de om. O uşă late gada din Gurasada progra. spunea interlocutoarea. Eu gadier zootehnic, Dumitrio
lor politice Peste 70 la sută din vaci rală, larg deschisă, uitată mul do lucru a început du nu pot să las nehrănite la Nistor, este hotărît să
(p.c.) Ordine, disciplină, bună sînt gestante, dintre care aşa de seara, lasă să pă pă ora 7, deoarece îngri timp cele 30 de bovine pe „schimbe faţa zootehniei",
îcsaj al u- o mare parte în stadii a- trundă un frig puternic. jitorii de animale vin la care le am în primire". Ia dar trebuie să fie mai mult
lucinrt prin gospodărire sînt atribute ce vansate. Furajele se asigu
te întîmpină încă de la in ră în cantitate corespunză Grajdul nr. 2. Aici în lucru numai cînd se lumi tă Un exemplu care ar tre ajutat de către toţi facto
:nifi;et şi-n trarea în incinta asociaţi toare, dar lipseşte finul în grijitorii tocmai sosiseră şi nează de ziuă. De peste bui să fie urmat de către rii răspunzători de soarta
or). Specta- ei. Programul de grajd se structura raţiilor, el fiind începuseră lucrul. în carul două săptămîni, aici • nu toţi îngrijitorii de animale zootehniei.
lecl ient ani- derulează normal, fiecare de la această unitate. A-
irii clin 1918 administrat cu predilecţie cu fin, lăsat de seara pe ard becurile din cauza li ccst lucru nu l-au înţeles C.A.P. LĂSAU
petlia ştie ee are de făcut, atît tineretului şi viţeilor mici. aleea grajdului, dormea, nei defecţiuni ivite la
(color). individual, cît şi în cadrul După o perioadă de scă bine învelit cu -o pătură, transformator, care, cu însă şi îngrijitorii de la a-
eazul‘% de formaţiei. Din gama varia paznicul de noapte, care, toate insistenţele, nu se re dăposturile complexului din Sînt necesare măsuri e-
ila tă şi îndestulătoare de fu dere, producţia de lapte îa vederea noastră, nici nu mediază (!). Preşedinta Zam. Ca dovadă, nici la nergice pentru a - corecta
inima (co raje se pregătesc raţii a- tinde din nou să crească. ora 8 aici nu începuse pro prezenţa îngrijitorilor Ia
ji îndrăgite Ieri, faţă de ziua preceden. a mai coborît din car. Şi C.A.P., Eufimia Nicula, ne gramul dc curăţenie a a- program la ora stabilită,
(p.c.). bundente, care se adminis tă, cantitatea de lapte cres aici uşile laterale fuseseră spunea că s-ar putea face
trează animalelor. cuse cu 15 litri. uitate deschise de seara, lumină cu felinarele, dar dăposturilor şi de furajare mai ales că aceştia nu prea
Furajarea şi mulsul sînt dar, mă rog, ‘ în carul cu pentru ele nu se găsesc a animalelor (?). îngriji au nici în clin nici în mî-
supravegheate de directo C.A.P LÂPUŞNIC fîn frigul nu se simte, ci sticle (?). La program, toarele Maria Lase şi Au necă cu o asemenea înde
rul complexului, medicul doar la bietele animale. deşi după grafic trebuia să relia Andrica şi-au făcut letnicire (!). Argumentele
veterinar Dhnitrie Ioschici Ferma zootehnică a Grajdul nr. 3. Şi acesta fie prezent inginerul şef, un obicei din a sc prezen se văd în faptul că unita
şi de tovarăşul Alexa Ma- C.A.P. Lăpuşnic înregis e pustiu, adică şi aici în Liviu Furdui, acesta nu so ta la lucru după bunul tea nu a livrat deeît 458
riş, vicepreşedinte al Co plac. Brigadierul Aurel hl lapte din 700 planifi
i : «',00 Ita- mitetului executiv al Con-, trează în acest an o scrie grijitorii nu s-au prezentat sise întrucît este navetist Stuparu, care tocmai atunci caţi, iar viţeii s-au îmbol
mineţii; 6,30 de rezultate bune, îndeo încă la lucru. Se pare că şi, deci, zootehnic se face sosise, ne-a spus că nu
in agricul- siliului popular comunal. sebi la producţia de lapte, o parte din îngrijitori au după... mersul, trenului. Da năvit din cauza „confortu
)jurnal; 7,30 Sînt prezenţi în unitate şi este mulţumit de felul cum lui" ce li s-a asigurat.
esului, che alţi specialişti şi cadre din unde prevederile- planulur chefuit zdravăn seara şi au că el nu sosise, nici îngri se munceşte aici, că dacă
ii ui Nicolac anual sînt deja depăşite cu plecat lăsînd uşile laterale jitorii nu s-au grăbit să s-ar întrona un spirit ferm C.A.P. TEIU
programul personalul TESA. 234 hi Ia fondul de stat.
tine revolu- Grija pe care întreg co Ne aşteptam, deci, să gă de ordine şi disciplină ar
tevista pre- lectivul asociaţiei o poartă . fi posibil ca sporurile de întrucît animalele pentru
e ciutee ro- sim aici o activitate bună, creştere în greutate a ani producţie sînt îngrijite de
îulc.tin de efectivului de animale se pe măsura rezultatelor fer BRIGADA „FUIGER** IN ZOOTEHNIE
rrtţi muzica regăseşte în producţia de malelor să fie mult mai două familii care sînt „a-
li de ştiri ; lapte, care a crescut de la mei. Dar, deşi a început bune. Cine să asigure însă jutate" de zece copii, se
orara radio; la timp, ieri, programul — aceasta, dacă indisciplina impune să fie urmărit în
de mn-'ică 430 litri la 1 noiembrie. In la care participa din par larg deschise şi pe paznic i-o ia înainte. Starea de
13 iile/ »le 7G3 litri în ziua vizitei bine adormit în carul cu curăţenie în adăposturi, în începe chiar de la cadrele deaproape programul de
un: . .i- noastre. tea conducerii unităţii Sil de conducere, care nu res muls pentru ca laptele des
; 12,00 itu- via Rusii, contabil-ajutor fin păzit, la rindul lui, de grijirea şi furajarea ani pectă programul ? Furaje tinat fondului de stat să îa
12,05 Atlas Probleme mai sînt cu u- — nu s-a desfăşurat în con. cîinii mari şi mici prezenţi malelor ridică serioase
)in comoara nii îngrijitori, puţini la nu diţii dintre cele mai bune. în grajd. semne de întrebare. Cu co le necesare se aduc zilnic destinaţia stabilită. în ulti
15 Avanpre- măr, care mai comit acte Ia complex de la o distan ma perioadă, de la 90 1
. ; 13,00 De Mai întîi, unu] dintre în Din partea conducerii ceni netocaţi, paie şi fîn ţă de 4 km, ceea ce peste
00 Meridian de indisciplină sau lipsesc grijitori nu s-a prezentat cooperativei l-am întîlnit e greu de crezut că se vor producţia livrată s-a redus
■lin de şti.?,' de la lucru. Faţă de aceş la datorie. Apoi, cei pre pe cooperatorul Sabin Han. obţine rezultatele scontate iarnă va crea mari greu la 55 1. Să fie de tină fri
Îndrăgiţi aY tia, organul comunal de tăţi în furajare. Iată un gul, faptul că nu s-a tre
ilar; 10,30 zenţi nu respectau regulile ta, membru în consiliul de de la animalele gestante, subiect de meditaţie pen
cască „Ii eo- partid, consiliul popular, de igiena mulsului. Nu conducere („consilier" — caro sînt adăpostite la bri cut la furajarea cu siloz
ii Comişel conducerea asociaţiei tre purtau echipamentul de gada respectivă. tru conducerea C.A.P., dar sau că nu se controlează
»0 Buletin de buie să ia măsurile ce se cum na spune dînsul), care mai ales, de măsuri botu mulsul şi predarea lapte
•idoscop so- lucru potrivit, nu spălau se străduia să închidă uşi La brigada din Cîmpuri- rile pentru a evita aseme
17,30 Mazi cuvin în vederea încadră ugerele vacilor înainte de le laterale. Om conştiincios Surduc, tehnicianul Ion lui ?
lii; 17,45 Noi rii lor în starea de discipli muls, în adăposturi gunoiul nea neajunsuri.
le muzică nă ce o presupune o ase încă nu era curăţat. Dez şi harnic, consilierul nu e Preseca o „substituia" la C.A.P. OHABA
n
Orele serii; mulţumit de această situa program pe şefa fermei, C.A.P. ZAM
al * Seara menea unitate. ordine am găsit şi pe plat ţie, face şi el ce poate. Nc Zorica Nicula. Situaţia e-
Radiojurnal: Supunem din nou aten formele de gunoi din afara arată, printre altele, şi lipsa Evoluţia producţiei ' de
dans; 23,00 ţiei I.E.I.R.I.E.D.E.E.T. Deva ra asemănătoare cu cea în- Singurul semn de între lapte (aceasta a scăzut la
i; 23,30—6,00 grajdurilor. La intervenţia unui sistem simplu de în tilnită la Gurasada în ceea bare se ridică în privinţa jumătate faţă de începutul
ical. problema schimbării ali energică a şefei de fermă, chidere şi asigurare a uşi ce priveşte furajarea, în efectivelor de ovine. Faţă
mentării eu energie elec Mana Mihăilă, lucrurile lor grajdului. grijirea animalelor şi sta lunii noiembrie — n.n.) a-
trică a complexului, pentru au început să reintre în rea adăposturilor. de 2 300 ovine, unitatea are testă că sînt necesare mă
Faţă de această situaţie,
mai puţin de 1 500, cu toa
a evita întreruperile de cu_ normal. Deci, se poate ! comitetul comunal de partid te că în ultima, perioadă suri hotărîte pentru îmbu
iajm rent. Şi ieri, la întrerupe în privinţa furajelor, lu C.A.P. BURJUC s-au cumpărat 179 exem nătăţirea hrănirii animale
re, ilii de vaci au rămas n<'- crurile se prezintă bine la şi consiliul popular comu
rnulsc.. Cum situaţia aceas suculente, care sînt asigu nal, organele agricola ju plare. lor, impunîndti-se să sa
ta este aproape zilnică, e- deţene trebuie să intervină Prima surpriză la briga treacă şi la furajarea cu
■gul rintini- rate la nivelul prevederilor cu hotărîre. Pentru că vi dă din Tătărăşti. Erau pre C.A.P. SĂLCIVA
lureţea pa- fectele asupra producţiei (1052 tone), grosiere (cu zenţi brigadiera Ileana sfeclă a vacilor. Ar fi bine
t n oa.stră de lapte sînt însemnate. novat de această stare de
MKnoA'iA : Soluţia tehnică există şi e 200 tone în plus faţă de lucruri nu este „consilie Dragoş şi Emil Furdui, vi Deficienţele in organiza dacă sar asiguia tocarca
iu"' ţi .chiar simplă. De ce nu o necesar) şi mai puţin bine rul “de serviciu în această cepreşedintele consiliului rea şi conducerea activită- şi prepararea nutreţurilor.
A); . a- la fînuri, unde s-a intrat zi, ci în primul rînd con popular comunal, dar lip
i (Modern aplicăm ? seau... îngrijitorii de ani
rorile (Fla- in stabulaţie tiu un deficit ducerea C.A.P. (preşedinte
(Arta); PE- C.A.P. I LI A de 57 tone. Şefa fermei Sonia Crişan), şefa’ fermei male, Valentina Mariş şi In urma controlului, sc evidenţiază ci pregnanţă
piloni (Pa- no asigura însă că, la fel zootehnice, Livia Stoenes- Ileana Burza, care lucrea fiteva concluzii : m Conducerile C.A.P. şi consiliile
ilcă, v.1 rog Un program de grajd ca ea in anii precedenţi, nu cu (care nici la ora 7 nu ză la îngrijirea animalelor populare să asiguro respectarea eu stricteţe a progra
•ra aurului vor fi probleme cu fura apăruse în fermă), ingine mului de lucru în fiecare fermă. • Să fie întocmite
LUPENI: re se desfăşoară normal, după metodă „eu rindul".
(Cultural); disciplinat, adăposturi cu jele pînă la ieşirea anima ra şefă a unităţii, Lenica Au imitat-o pe contabila raţii diferenţiate de furaje pe categorii şi specii de
aandra (l.u- rate, animale bine îngriji lelor din stabulaţie'. Vişincscu şi nu în ultimul Florica Pin tea şi nu au ve animale. • Furajele să fie administrate în stare to
EA: Balada te — iată, pe scurt, carac rînd tovarăşul Traian Iuga, nit la program deeît pe la cată şi preparate. • Creşterea producţiei de lapte
ihoe (Mine- C.A.P. BRETEA MUREŞANA secretar adjunct al Comi marfă să constituie principala preocupare a tuturor
•A: Alo, a- teristicile zilei de ieri di ora 7,30, Viitoarea matcă a
nica (Mim- tetului comunal de partid, unităţii numai aşa se poa factorilor răspunzători de soarta realizării indicatori
1 ANI: Ca-n mineaţă la ferma zooteh De nedescris situaţia în- cel care, din partea birou te „căli". lor dc pian în sectorul zootehnic.
; BRAD : nică a C.A.P. Uia. Sînt pre tîlnită ieri dimineaţă, la lui comunal, a fost însăr- Consem nă ni răspun derea
do co am
uşie); Ciu
lul de sîm- a-a * - • • — 0 •
rul); OlîAŞ-
tă (Patria):
e (Flacăra); (Utmore din pag. 1) respectiv. Este o măsură ca
Revanşa Noul mecanism ro va stimula interesul şi  XVII-a Conferinţă naţională
i); HAŢEG: muncă şi a capacităţilor de cointeresarea oamenilor mun
ic (Dacia); producţie, recuperarea şi re- cii pentru îndeplinirea sarci
ară dansăm folosirea unor materiale, re a cercurilor ştiinţifice studenţeşti
■ AN: Sfirşi- ducerea consumurilor de economico-financiar nilor de plan, mai buna gos
i de cultu- podărire a valorilor materia
Vrcau să combustibil şi energie. Side- le şi financiare, deci pentru Ieri au început, li, In După şedinţa festivă de
,ripi (Murc- rurgiştii de la Hunedoara şi autoconducerii şi autogestiu- real al realizărilor. Cerinţa creşterea eficienţei economi
neia dispă- Călan să acţioneze mai di nii, fâcînd totul ca fiecare „Nici muncă fără pîine, nici ce, implicit a părţii variabile stitutul de mine din Pe deschidere a lucrărilor, de
ieri dimineaţă, conferinţa
troşani, lucrările celei de-a
namic pentru gospodărirea unitate să obţină creşterea pîine fără muncă" să consti ce revine muncitorilor din XVII-a Conferinţe naţiona naţională a cercurilor ştiin
continuă a eficienţei econo
şi utilizarea materiilor pri mice şi rentabilităţii" — tuie o permanenţă în activi fondul de beneficii. le a cercurilor ştiinţifice ţifice studenţeşti s-a des
me,- îmbunătăţirea , calităţii se spune în Raportul prezen tatea organelor şi organiza Preluînd din Raportul pre studenţeşti. Organizată de făşurat în opt subsecţiî s
produselor, valorificarea in tat de tovarăşul Nicolae ţiilor de partid, a conduceri zentat la Congres aceste Ministerul Educaţiei şi în- tehnologia chimică şi petro
tegrală, superioară, a resur Ceauşescu la Congresul al lor întreprinderilor, a sindi sarcini deosebit de impor văţămîntului şi Uniunea chimică, chimie anorganică
selor secundare termice şi XllI-lea al partidului. -tAuto- catelor şi organizaţiilor de tante şi de mobilizatoare, oa Asociaţiilor Studenţilor Co şi analitică, chimie organi
energetice, iar energeticienii tineret.
cbil pentru de la Mintia şi Paroşeni să conducerea şi autogestiunea Tot în baza principiilor menii muncii hunedoreni au munişti din România, la că şi farmaceutică, utilaje
ibric 1981 i economico-financiară impun, înalta îndatorire civică, pa conferinţa dedicată eveni şi ingineria proceselor chi
ă cu cerul menţină constant agregatele autoconducerii şi autogestiu- triotică, de a acţiona cu mentului istoric din viaţa mice, mine şi utilaje minie
. Viului va la parametri optimi de func între altele, aplicarea fermă nii au fost luate şi recentele perseverenţă şi responsabili ţării — Congresul al XIII-
cu intensl- ţionare, să diminueze la ma a principiilor noului sistem măsuri de perfecţionare a re, exploatarea petrolului
re in cursul de retribuire - acordul glo tate pentru îndeplinirea lor lea al partidului — parti şi gazelor, geologie, ingine
ionii sudic, ximum consumurile proprii bal legarea strînsâ a ve sistemului de acordare a cre exemplară, neabătută. Să cipă reprezentanţi ai insti rie geologică şi geofizică,
vor fi cu- tehnologice. Dar rezerve şi ditelor unităţilor economice, fim conştienţi cu toţii că so tutelor politehnice Bucu
şi 0 grade posibilităţi de perfecţionare niturilor fiecărui om al mun tehnologia şi chimia texti
8 şi 13 gra- cii de rezultatele concrete în funcţie de specificul pro cietatea socialistă nu se reşti, „Traian Vuia" Timi lelor.
t se va pro a noului mecanism economie ducţiei, obiectul creditării, poale dezvolta deeît pe baza şoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Din prima zi a lucrări
bat cu de şi creşterea eficienţei sînt în ale activităţii sale productive. durata şi garanţia returnării unei înalte eficienţe şi ren universităţilor Bucureşti,
fiecare întreprindere, pe toa Şi în această privinţă mai lor. Şi este normal ca pe tabilităţi în toate domeniile. „Babeş-Bolyai" Cluj-Napo lor, manifestarea de la Pe
te şantierele, in activitatea troşani şi-a dovedit valoa-,
vreme fru- sînt unele imperfecţiuni vi- nalizările în producţie — ca Pe această bază vom deter ca, „Al. I. Cuza" Iaşi, Bra
senin. Lo- de transport. re, în fond, sînt rezultatul ac mina sporirea continuă a bo şov, institutelor de mine rea ştiinţifică, cu larg ca
cluce ceaţă „Va trebui să acţionăm cu zînd mai ales angajarea fie racter de schimb de expe
(Meteorolog căruia la muncă după nive tivităţii necorespunzăloare a găţiei naţionale, a venitu Petroşani, de petrol şi gaze rienţă.
enţe D.). toată fermitatea pentru aşe unui colectiv — să fie plă lui naţional — baza dezvol Ploieşti şi de învăţămînt
zarea întregii activităţi eeo- lul real al pregătirii şi stimu tite din fondul de participa tării patriei, a creşterii ni superior din Sibiu şi Baia Lucrările conferinţei con
nomico-soeiale pe principiul larea materială după niveîul re la beneficii a colectivului velului de trai ai poporului. Mare. tinuă azi.
/