Page 31 - Drumul_socialismului_1984_12

DUMINICĂ, 9 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

CEMBRIE
amiliei Sugestii pentru După un intermezzo in­
atriei ternaţional, în care s-a în~
i (parţial De vorbă cu artista Sofia Vicoveanca timpul liber tîmplat un fapt neobişnuit:
lor Fructele pasiunii • „Serbările Scîntcii tinerc- victoria echipei Greciei a-
de ghioz- tului“. Luni, „Serbările Scân­ supra celei a României, nu­
a tic pia- /Fără folclorul Bucovinei teii tineretului" vor fi din nou
6 oaspeţii tinerilor din munici­ mită de data aceasta selec­
cîntccului In anul 1965, pe lingă Cornel Aldea, losii Pop, Li- piul Deva. Xntîlnirea organi­ ţionată divizionară în ab­
aş îi nimeni' 1 Clubul ceferiştilor din Si- viu Moise, loan Codrea, zată de C.C. al U.T.C. în co­ senţa internaţionalilor cra-
nical meria, lua fiinţă un cerc Somoilă Demeter din Deva, laborare cu redacţia pentru ti­ ioveni, fotbalul intern işi
a
neret
Ro­
Radiotelevlziunil
:) Voce distinctă în cîntecu! face judo şi încerc să-l o- pomicol, cuprinziud 6 mem­ Ni cola e Benfa din Banpo- mane Va avea loc Ia orele trăieşte ultimele meciuri
rinul llu- bri. Timp de aproape două toc, Ştefan Dicu din Băcia, 18,00 la Sala sporturilor. hibernale.
C.M. Bra- românesc, purtătoare a u- bişnuiesc că fără muncă nu Dar să nu părăsim mc- '
i : Balca- nor frumuseţi artistice ine­ se poate. Eu aşa am fost decenii, cercul s-a extins la Gruiţă Bruzan din Boşorod • Spectacol folcloric. An­
imnastică galabile dintr-o zonă de crescută : nu munceşti ezî, 280 membri - cursanţi la şi mulţi alţii. samblul „Parîngul" al casei ciul de la Atena fără a
luminoasă spiritualitate, So­ mîine nu mănînci. Sînt da­ universitatea cuftural-şiiinţi- Se regăsesc, in aceeaşi de cultură a sindicatelor din aminti că hunedoreanul
iunii un- ficâ locală - devenind A- Petroşani prezintă duminică şi Dorin Mateuţ tinde să ca­
fia Vicoveanca a fost, în toare să-i dirijez drumul, măsură, in strădania cu ca­ luni, la Petroşani şl, respec­ pete o specializare... în pro­
săptămina care se încheie deşi el este cel care va a* sociaţla pomicolă „Mureşa- re oamenii materializează
ri de co- tiv, Petrila, un reuşit specta­ blemele cu fotbalul grec,
ai marc ? azi, oaspete drag al melea­ lege. Dar m-aş bucura să na". cunoştinţele primite, in li­ col de muzică populară. La fiind la al doilea gol în­
ar(ial co- gurilor hunedorene. Am în- aleagă ceea ce-i va face Ce i-a reunit pe aceşti vezile C.A.P. Sîntandrei realizarea spectacolului parti­ scris pentru naţională, am­
tîlnit-o (a Deva, cu puţine plăcere. oameni ? In primul rind o (Ion Lugojan, Vasile Ghiura, cipă taraful şi formaţia de
1c azi — minute înainte de a intra pasiune aparte pentru hor­ loan Morar), ferma Sintu- dansuri, laureate ale Festiva­ bele în poarta elenă (pri­
cc pentru - Cum v-aţi apropiat de lului naţional „Cintarea Ro­ mul, în martie, în meciul
îiuiist al în scenă. Dialogul s-a în­ cîntecu! pe care dumnea­ ticultura, pentru cultivarea halm a Asociaţiei horticole mâniei", cunoscuţi solişti vo­ de la Craiova). Sigur, cu
firipat repede, firesc, sincer. voastră ni-I dăruiţi cum pomilor fructiferi. O pasiu­ Deva Sau în recolta pro- cali şi instrumentişti. această ispravă tînărul
nânici - Sofia Vicoveanca, ne nimeni altul ? ne clădită pe raţionamente priu-zisă de fructe pe care jiţcător al Corvinului nu-şi
iunii un- spuneţi cine sînteţî î ştiinţijice, pe o temeinică o obţin. AZI, PE TERENURILE poate închipui că are deja
tistic (co- — In această iarnă bat DE FOTBAL
— Un muritor de rînd. 25 de ani de cîntec. In ’59 pregătire de specialitate ce Roadele muncii s-au vă­ un contract permanent, de
arţial co- Cine să fiu ? Doresc prin am intrat în ansamblul „Ci- se regăsesc exprimate in zut şi in expoziţia de la siguranţă, la lotul naţional.
ceea ce fac să înlătur gîn- prion Porumbescu” din Su­ schimburi de experienţă, Clubul ceferiştilor din Si­ • HUNEDOARA: Corvi- Permanentizarea lui acolo
VIBRIE durile rele pentru cîteva ceava, căruia i-am rămas consfătuiri, dezbateri, sim­ meria, cuprinzind mere, pe­ nul — F.C.M. Braşov se va înfăptui numai şi nu­
minute, doresc să se creeze fidelă 21 de ani. Făceam pozioane, desfăşurate în re, gutui şi preparate din (stadion „Corvinul" orele mai prin efortul propriu de
arfial co- în preajma cîntecului meu parte din ansamblul coral. judeţ sau in afara lui — la fructele toamnei. Poate nici- 14; în deschidere, de la a-şi ridica mereu valoarea
momente de bucurie. Vin Mentorul meu artistic a fost Orele 12, meciul „spe­ şi clasa internaţională, lu­
in econo- Cluj-Napoca, Bistriţa, Ca­ cînd strălucirea fructelor
din ţara fagilor, din Ţara Dinu Stelian, Căutaţi o so­ ransebeş ş.a. sănătoase, rodite din mun­ ranţelor" ). cru posibil doar printr-o
ric de Sus, din dulcea Buco­ listă ? — a zis. lat-o ! De muncă perseverentă şi an-
nulul in Se regăsesc, de aseme­ că şi pasiune, n-a lost atit • CERTEJ: Minerul —
ii. Docu- vină. -Mă consider o bună la început am pornit cu nea, in dăruirea cu core de desăvirşită ca aici. De• Metalul Aiud (stadion
fiică a acestor plaiuri, do­ cîntecul meu. De la înce­ Fiecare Îşi cultivă grădina, săvirşirea naturii, desăvirşi-
in (color) vadă că nu le-am părăsit, put n-am vrut să fiu ca al­ „Minerul", orele 11). AVANCRONICA
Episo- işi ‘îmbunătăţeşte solurile rea generată de oameni,
deşi peţitori am avut mulţi. ţii, Şi acesta poate fi un de pomi fructiferi. Pot fi printre care la loc de frun­ • ORĂŞTIE : Mecanic
lico-şliin- N-am putut să mă desprind sfat pentru tineri. Nu mi-a amintiţi aici loan Morar, te se situează ing. dr. Ste­ — Soda 6c. Mureş (sta ETAPEI
de Bucovina. Acolo îmi fost uşor să-mi netezesc dion „Mecanica" orei
arţial co- Margareta Laşiţă, Aurel lian Casavela, conducătorul
este casa, familia, acolo cărarea, Şi acum o găsesc Radu, Maria Morar, fosil asociaţiei, desăvirşirea ge­ 11 ). gajantă in jocurile din
îmi sînt cînteceie, portul, hortopoasă, dar prin mun­ Mercea din Simeria, Cor­ nerată de permanenta cău­ campionat.
costumul popular, acolo că multă am avut şi multe nel Trif, Gheorghe Bonta, tare spre a fi util. • PAROŞENI: Mincru Aşa că azi, la ultimul
mi-e graiul, acolo sînt oa­ bucurii — primele opăriţii — Unirea Oc. Sibiulu joc al echipei sale în faţa
menii care contribuie foarte Ia radio şi televiziune, pri­ (stadion „Minerul", orei propriilor spectatori şi su­
mult ia alcătuirea reperto­ mele discuri, solicitată de 11). porteri, Mateuţ are posibi­
riului meu. Şi consider că cinematografie ; am repre­ litatea să-şi mai adauge
7,00 Ac-
! minute; aceasta este o mare dova­ zentat de multe ori ţara o notă în carnetul lui Mir-
Revista dă de simpatie şi de în­ peste hotare. Cam aceasta cea Lucescu. Cu condiţia
lioprogra- este viaţa meo. Tremur la Liubliana — inima ca echipa Corvinul să
Magazin credere. Şi — vedeţi, nu vă
Biueta» dau voie să-mi puneţi în­ un spectacol ca la început. joace bine meciul cU
De toate trebări de această în­ Poate emoţiile sînt mai F.C.M. Braşov, iar mijlo­
Radlojur- mari acum, cînd publicul Sloveniei socialiste caşul mezin al naţionalei
muzică; credere şi simpatie trebuie
17.00 Clu- să avem mare grijă. Pen­ te ştie. E destui de greu să să se remarce printr-o pres­
0 Buletin tru că se obţin greu, cu rămîi tu, E mai uşor de De la Belgrad la Liu­ şului, Centrul cultural Ţan- taţie la fel de bună. Fiindcă
lomagazi- muncă multă, cu stropi de urcat muntele decît să te bliana, şoseaua curată, cu kar — numele unui renumit jocul cu braşovenii nu e
1 Muzico- menţii sus, în bătaia vîn-
20.00 Ra- sudoare, cu nopţi albe (oa­ lungi tronsoane de auto­ scriitor şi om de cultură din chiar o... joacă. Echipa lui
czultatcle menii ne ştiu doar la lu­ tului. Dacă s-ar citi prin­ stradă modernă, traversea­ Slovenia — .este cea mai Fane Coidum a dovedit, cu
10,20 Cîn- mina scenei, cînd totul e tre rînduri, s-ar afla că ză, în cei 620 de kilometri, nouă şi moi reprezentativă o etapă în urmă, o forţă de
lonfcsiuni
nu; 21,00 limpezit, dar frămîntârile munca noastră nu este u- cîmpii întinse şi mănoase clădire a Liublianei, căreia joc superioară lui Olim-
ir; 21,30 noastre interioare n-au de şoară. Dar dacă-ar fi s-o din trei republici : Serbia, localnicii ii conferă atribu­ piakos Pireu, reuşind să în­
Radiojur- unde să le cunoască şi idu de Ia capăt, tot cîntă- Croaţia şi Slovenia. tul unei construcţii demne vingă pe Universitatea Cra­
nic spor- reaţă m-oş face.
dc dans; poate e moi bine aşa). Lăsăm în urmă capitala de secolul XXI. Directoarea iova. Or în. cazul acesta,
ri; 23,30— 1 Practic, prea mult n-am fă­ Iugoslaviei şi, după 350 adjunctă a acestui imens cuplat cu revenirea de la
luzical. cut. Fără Bucovina şi fără LUCIA LICIU kilometri, privim de aproa­ lăcaş de cultură ne condu­ lot a internaţionalilor Klein,
folclorul ei, eu aş fi nimeni. pe Zagrebul, al doilea oraş ce prin labirinturile clădirii, Mateuţ, Gabor, Văctus, mai
N-am făcut decît să pre­ ca mărime şi pondere eco- aproape trei-sferturi sub ni­ obosiţi —, mobilizarea jucă­
iau cîntece şi vechi obice­ 6ă nomico-socială al ţării ve­ velul Solului şi doar un sfert torilor hunedoreni trebuie
iuri pe care le-am îmbră­ cine şi prietene. la suprafaţă; Cele patru să fie exemplară pentru
cat, le-am dat un nou Colegii de la ziarul săli de spectacole, cu ca­ adjudecarea u n u i succes
Pairi ' \ strai, uneori ciudat. Ce fac „Dnevnik", din Liubliana, pacităţi de 2 000, 670, 270 dorit şi, aşteptat de su­
eu î Sînt un mesager, pre­ ne dau amănunte despre şi 300 de lacuri, mol multe porteri.
>ul sa...
n, sala iau lucrări prezente aici de prefacerile înnoitoare pe săli de Conferinţe şî sim­ Nu ne îndoim că antre­
e de pe veacuri şi le dăruiesc oa­ care le-au cunoscut popoa­ pozioane, avînd între 30 şi norii I. Nunweiller şi S.
tla B) ; menilor, patriei. Aceasta Niculescu au pregătit jocul
le i-n de aşa factură îneît mult
(Arta) j sînt. însemnări de călătorie
itate Sn - Şi mai sînteţî, după < Â * aşteptatul -j-1 din clasa­
Llşca din R.S.F. Iugoslavia mentul adevărului să nu fie
: Emisia cite ştim, Soţia unui coleg
j VUL- de-al nostru, de Ia ziarul anulat chiar azi, la ultima
ijloacele „Zori noi" - Suceava, şi rele Iugoslaviei în cei 40 70 de locuri, celelalte, utili­ apariţie din stagiunea fot­
3A: Liş- de ani de Ia eliberarea ţă­ tăţi, prin stilul construcţii­ balistică. Deci, cu încre­
TRILA ; mama lui Vlad-Bogdan. rii, libertate cucerită cu e- lor, materialele folosite şi dere, stimaţi spectatori, la
(Mun* — Da. Soţul meu răspun­ roism de către poporul iu­ armonia culorilor, creează
JOASA ; meciul de... la revedere pe
ştrengă- de de rubrica de... diverse goslav. o ambianţă reconfortantă, anul viitor. Cu încredere
; URI- („Contrapunct") la gazeta Este duminică, se înse­ odihnitoare. De cîteva ori că va fi mai bogat în punc­
u de ce noastră judeţeană. Iar Vlad pe an prezintă spectacole
BRAD : rează, şi în depărtare se te pentru Corvinul I
■a (Stca- este de acum în clasa a profilează reperele Slove­ aici şi operele din Bucu­ Jiul se va afla în faţa
3ARZA : Vil-a. la lecţii de pian — niei, dominată de Alpii lu- reşti şi laşi. „Avem relaţii Chimiei, în stadionul din
or — se- aşa, numai pentru viaţă -, permanente, foarte bune,
; ORAş- lieni. Zăvoiul vîlcean, cu inten­
Viaşini- Liubliana este un oraş cu artiştii români" - ne ţia de a mai încerca o
:rea Pl- spune însoţitoarea. reuşită, ca la Buzău. Cele
IOAGIU- mare, frumos, cam de ge­ Ceasul imens de pe tur­ două echipe s-au mai în-
u de cc nul Timişoarei sau Oradei, nul clădirii din apropiere
; cultu- Industria plutitoare a Japoniei (II) mai mare ca întindere şi tîlnit recent în „Cupa
panică, număr de locuitori şi mult - aparţinînd întreprinderii României" şi au învins
BRAZI : de produse electronice clnmiştii. Ce hibe ar fi ca
CALAN: O variantă deosebit de atrac­ unei staţii-pilot care va costa se construieSo după principiul mai aglomerat.
ultură) ; tivă dc folosire a energiei mă­ 14 miliarde de dolari şi va fi unei aşezări complete. Port — Industria, mai ales cea „Iskra" — ne aminteşte azi să fie invers I O recom­
extremă rilor, de care se ocupă spe­ terminată in anul 1985. Prin Island, de exemplu, are in ziua, ora, a n u l şi tempe­ pensă frumoasă pentru cu­
ELI A : cialiştii niponi, este aceea a ea va trece anual, o cantitate prezent peste 20 000 de locuitori metalurgică, energetică şi ratura zilei. Ne îndeamnă, rajul portarului-antrenor
(I.umi- utilizării „energiei valurilor". de 40 miliarde litri de apă de permanenţi, infrastructură co­ fdrmaceutică, dar şi alte deci, să grăbim pasul prin
Septem- Lucrările nu început in anii mare, rezuitînd 10 kg de ura­ losif Cavai, pentru toţi co­
’70, imul dintre proiecte fiind niu pe an. Planul pe termen respunzătoare şl reprezintă Sectoare economice — furnicarul străzilor, să ză­ legii şi totodată elevii săi.
acel al folosirii unui curent de lung prevede construirea unei Unul dintre principalele por­ construcţia de maşini şi bovim puţin la sala de în divizia B, cele trei
aer, rezultat din mişcarea instalaţii industriale cu o pro­ turi pentru conteinere din chimia, electronica şi mate­
verticală a valurilor, pentru ducţie de 1 000 t pe an. lume.. sport din parcul „Tivoli", echipe hunedorene joacă
producerea de energie electri­ In golful Tokio există deja rialele de construcţii - se prin cîteva mari magazine, în deplasare: Aurul la
că. 20 dc aSemenca insule şl se îmbină în mod armonios în apoi «ne odihnim intr-un Cugir, Mureşul la Alba
Se desfăşoară intens şi lucră­ construiesc altele. Construirea Republica Socialistă Slove­ frumos hotel din centrul
rile în vederea extragerii ura­ S E R I A L loj^ urmăreşte multiple ţeluri, nia cu turismul şi agricul­ Iulia, Minerul la Reşiţa,
niului din apa mării pentru capitalei Sloveniei, aglome­ cu Gloria. Fiecare după
asigurarea nevoilor energeticii incepînd cu crearea dc locuri tura, care, într-o deplină rată încă de turişti străini puteri, şansă şi dăruire, va
nucleare, în plină dezvoltare, de vilegiatură şi terminînd cu conlucrare şi autoconduce- la sfirşitul lui octombrie. încerca să facă ceva bun
în apa mărilor uraniul există Japonia joacă un rol im­ activitatea industrială sau 1 din re socialistă, asigură con­
intr-o proporţie infimă (trei portant şi In extragerea de alte sfera prestărilor de servicii. Colegii do la „Dnevnik" şi lăudabil — Ie dorim să
părţi la un miliard), dar can­ minerale din mare, cum ar îl Un mare consorţiu participă tinuitate, forţă şi dinamism ne descriu cu amănunte reuşească.
titatea de uraniu din mări este manganul şi polimelalele. Zăcă­ la construirea unei insule ar­ economiei Sloveniei, între­ viaţa lor nouă, realizările Clasamentul seriei a Xl-a
uriaşă. .Japonezii au început mintele care s-au format In ur­ gii republici federative. remarcabile obţinute de
tificiale
extracţia de uraniu din mări ma activităţii vulcâiiiee la mari unei centrale pentru amplasarea a diviziei C are toate şan­
electrice
nucleare.
la sfirşitul anilor '70, iar efor­ adâncimi conţin în diferite La Liubliana, oraş in con­ popoarele Iugoslaviei în ce­ sele să rămînă neschimbat
turile lor principale se dirijea­ proporţii zinc, argint, alte me­ Se prevede ea pe insula res­ tinuă expansiune urbană, le patru decenii de la eli­ în partea sa superioară,
ză în prezent în special spre tale, dar tehnologia pentru ex­ pectivă să se realizeze o cen­ stilul clasic a! multor clă­ berarea ţării,, ne vorbesc
producerea unor sorbenţi (sub­ tragerea lor încă nu a fost trală cu o putere dc 10 mi­ ocupantele primelor două
stanţe care extrag uraniul din pusă la punct. lioane kW. diri, monumentele vechi de cu plăcere despre perspec­ locuri — Mecanica Orăş-
apă) eficienţi. Printre aceştia Mai există şi im alt dome­ artă şi cultură se comple­ tivele devenirii tuturor re­ tie şi Minerul Paroşeni —
se .numără şi bioxidul de titan, niu al tehnologiei marine în Un plan şi mai grandios pre­ tează fericit cu construcţii­ publicilor în anii viitori. jucînd acasă. greu de
prin utilizarea substanţei res­ care Japonia desfăşoară lucrări . vede construirea în golful
pective între straturi de căr­ ample. Este vorba de construi­ Tokio a unei insule plutitoare le noi, moderne, care dau presupus că vor apare sur­
bune activ. rea unor insule artificiale în din oţel, cu o suprafaţă cît a culoare şi prospeţime ora- DUMITRU GHEONEA prize.
In anul 1902, pe insula Si- zonele Rial puţin atlîncl ale capitalei nipone, pentru o NICOLAE STANC1U
Koku a început construirea mării. De regulă aceste insule populaţie de 100 000 de oam«ni-
\