Page 33 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 33
'-"'JES
«k-iuiu
Statul democraţiei muncitoreşti
revoluţionare în puternică afirmare
„Puternica dezvoltare a forţelor de producţie, amplificarea fără
precedent a activităţilor economico-sociale impun ca o necesitate
obiectivă perfecţionarea şi creşterea roiului statului pentru asigu
rarea dezvoltării unitare si armonioase a societăţii".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXVI, nr. 8 423 MARŢI, 11 DECEMBRIE 1984
Problematica locului şi ro acelaşi timp, am acordat o tivă perfecţionarea şi creşte
lului statului în sistemul de atenţie deosebită perfecţionă rea rolului statului pentru
mocraţiei noastre socialiste, rii şi dezvoltării sistemului asigurarea dezvoltării unitare
Plenara comună a Comitetului Central evoluţia funcţiilor sale în organismelor democraţiei şi armonioase a societăţii.
muncitoreşti".
procesul constructiv revolu
In strînsă legătură cu am
ţionar a constituit o preocu Una dintre ideile centrale plificarea şi perfecţionarea
pare majoră permanentă a care călăuzesc constant parti- statului se află lărgirea şi
al Partidului Comunist Român tarului său general, tovară tul nostru în aprecierea ro adîncirea democraţiei, sta
partidului nostru, a secre
lului statului în fiecare eta
tul însuşi fiind organizat pe
şul Nicolae Ceauşescu. De pă a dezvoltării revoluţio principiul centralismului şi de
aceea, în Raportul la cel de nare şi în legătură cu care mocraţiei. In acest cadru,
şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării al Xlll-lea Congres al parti a şi adus continue perfec partidul a creat un bogat
dului un capitol distinct este
sistem de organe şi organis
ţionări este menţinerea unei
consacrat analizei condiţii concordanţe depline între me ale democraţiei munci
lor materiale, prezente şi creşterea complexităţii obiec toreşti, revoluţionare cu care
Economice şi Sociale de perspectivă, în care sta tivelor şi sarcinilor dezvoltă rodnică conlucrare pentru a-
statul realizează o largă şi
tul trebuie să-şi manifeste
rii cu perfecţionarea pîrgliii-
rolul în economie, în viaţa lor şi mijloacelor menite să plicarea în viaţă a celor mai
socială a societăţii. asigure înfăptuirea neabătu adecvate soluţii menite să
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae I,a lucrările plenarei comune au parti
Ceauşescu, secretar general al Partidului cipat, ca invitaţi, cadre de conducere „In perioada care a tre tă a acestora. Căci statului asigure înfăptuirea politicii
Comunist Român, preşedintele Republicii din ministere, instituţii centrale şi orga cut de la Congresul al îi revin permanent atribuţii economice şi sociale a parti
Socialiste România, luni, 10 decembrie, a nizaţii de masă şi obşteşti. Xll-lea — se arată în Raport sporite în conducerea eco dului. O asemenea conlu
avut loc plenara Comitetului Central al In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul - Comitetul Central al parti nomico-socială a ţării. Pu crare se înfăptuieşte pe te
melia relaţiilor de produc
Partidului Comunist Român. tovarăşii: Cornel Pacoste, prim-secrctar al dului a adoptat o serie de ternica dezvoltare a forţe ţie, în care statul şi colec
măsuri privind perfecţionarea lor de producţie, amplifica
Participanţii au păstrat un moment de Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Ion activităţii statului, a organe rea fără precedent a activi tivele de oameni ai muncii
reculegere în memoria tovarăşului Ştefan Savu, prim-secretar al Comitetului jude lor sale, de conducere a tăţilor economico-sociale im
Voitcc, membru al Comitetului Politic ţean Alba al P.C.R., Ştefan Rab, prim- vieţii economico-sociale. In pun ca o necesitate obiec (Continuare în pag. a 2-a)
Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreşedinte secretar al Comitetului judeţean Covasna
al Consiliului de Stat, vechi- militant al al P.C.R., Ghcorghe Stoica, prim-secretar
mişcării muncitoreşti, socialiste şi comu al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.,
niste. Gheorghe Dimoiu, director al întreprinde
Comitetul Politic Executiv al C.C. al rii de construcţii nave Constanţa, Radu
P.C.R. a propus ca, în, prima parte a lu Bălan, prim-secretar al Comitetului jude
crărilor, să aibă loc şedinţa comună a ţean Hunedoara al P.C.R., Maria Gheor
Comitetului Central al Partidului Comunist ghe, prim-sccretar al Comitetului jude
Român şi a Consiliului Suprem al Dezvol ţean Neamţ al P.C.R., Ilic Cîşu, ministrul
tării Economice şi Sociale.: petrolului, Nicolae Buşui, ministrul Ener
In unanimitate, a fost adoptată urmă giei electrice, Ilie Matei, prim-secrctar al
toarea ordine de zi a şedinţei comune : Comitetului judeţean Caraş-Severin al
P.C.R., Traian Mihu, director al Combi
1. Proiectul planului naţional unic de natului de oţeluri speciale Tîrgovişte, şi
dezvoltare economico-socială a Republicii Marin Nedelcu, prim-secretar al Comite
Socialiste România pe anul 1985 ; tului judeţean Braşov al P.C.R.
2. Proiectul planului de dezvoltare a Plenara a dat o înaltă apreciere acti
agriculturii şi industriei alimentare pe vităţii neobosite a tovarăşului Nicolae
anul 1985 ; Ceauşescu, secretarul general al partidu
• 3. Proiectul bugetului de stat pe anul lui, contribuţiei sale hotărîtoarc la ela
1985 ; borarea şi fundamentarea orientărilor şi
4. Programul privind autoconduccrca şi obiectivelor importantelor documente
autoaprovizionarca pentru asigurarea bunei supuse dezbaterii, care asigură ridicarea
aprovizionări a populaţiei cu produse pe o treaptă superioară a întregii acti
agroalimcntare şi bunuri industriale de vităţi economico-sociale în ţara noastră,
creşterea generală a nivelului de viaţă ma
consum pe perioada 1 octombrie 1984 — terial şi spiritual al întregului popor. S-a
30 septembrie 1985. evidenţiat rolul esenţial al tovarăşului
Pentru partea a doua a şedinţei ple Nicolae Ceauşescu în înfăptuirea politicii
nare a Comitetului Central au fost adop interne şi externe a partidului şi statu
tate următoarele puncte : lui, în stimularea energiei creatoare a în
1. Componenţa Colegiului Central de tregului nostru popor, . în mobilizarea tu- In camera de comandă, maistrul şef de tură Ioan Ghcşiu, operatorii principali
partid ; cazane Aristică Mirşu şi Rodica Gros, operatorul principal turbine Viragli Ioan suprave
ghează ■menţinerea parametrilor optimi de funcţionare ai grupului l de la termocentrala
2. Componenţa comisiilor pe probleme Mintia. Foto NICOLAE GHEORGHIU
ale Comitetului Central al partidului. (Continuare în pag. a 4-a)
o
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE Analiză temeinică şi angajare ÎNVĂŢĂM MUNCIND, MUNCIM ÎNVĂŢÎND
Fonta se produce muncind hotărîtă pentru sporirea Practica şcolară -
organizat, în ordine şi disciplină, producţiei agricole la nivelul cerinţelor
înlăturînd lipsurile, neajunsurile Cooperatorii din Bretea ria Tănăsoni, preşedinta dezvoltării industriale
Strei au obţinut în acest cooperativei, s-a subliniat La absolvire, majoritatea utilajele sînt de ultimul
In ziarul nostru din 18 trebui să fie constanţa în an o serie de rezultate bu însă, în spirit autocritic, şi elevilor promoţiei anului tip aflat în dotarea econo
octombrie a.c., publicam funcţiune, cu tendinţa fi ne, atît în sectorul vege rezultatele mai puţin bune, şcolar de la Liceul indus miei naţionale. Matriţele
ancheţa „Recuperarea res rească de creştere a pro tal, cît mai ales, în zooteh insistîndu-se asupra cauze trial nr. 1 din Orăştie sînt sînt confecţionate în ca
tanţelor şl realizarea pla ducţiei zilnice. nie. Astfel, la cultura po lor ce le-au determinat. repartizaţi la întreprinde drul şcolii. Atelierul func
nului — sarcină prioritară — De ce nu vă realizaţi rumbului C.A.P. Bretea Pornind de la rezultatele rea chimică ce patronează ţionează ca o secţie de pro
a furnaliştilor din Călan". planul zi de zi ? De ce. în Strei a realizat o producţie obţinute de unitate, parti cu bune rezultate unitatea. ducţie a Î.C.O. Are filă de
După aproape două luni registraţi căderi de la o Aici au fost încadraţi ca plan. Elevii efectuează toa
revenim la furnalele mari zi la alta, de la un schimb ADUNĂR1 GENERALE ÎN C.A.P. operatori la fabricarea şi te operaţiile procesului teh
ale C.S. „Victoria" Călări. Ia altul ? — am întrebat prelucrarea polimerilor, me. nologic — injectat, deba-
Cu părere de rău consta la faţa locului, pe platfor canici şi electromecanici la vurat, C.T.C., ambalat, pre
tăm că schimbările în bine ma furnalelor. medie la hectar de 4 373 cipanţii la adunare — ra- întreţinerea utilajelor din dat la magazia de produse
promise atunci nu şi-au — Calitatea aglomeratu kg, depăşindu-şi sarcinile portîndu-se permanent la dotare. „Opţiunea între finite a I.C.O. învaţă mun
prea făcut apariţia, res lui şi cocsului pe care le planificate cu 1 373 kg. A- sarcinile ce revin oameni prinderii a avut la bază cind în 'adevăratul înţeles
tanţele au crescut, planul încărcăm în furnale prezin cest fapt le-a permis să lor muncii de la sate din cunoştinţele teoretice acu al cuvintului. După cum
nu se realizează. Din regis tă mari variaţii ale com livreze suplimentar la fon Directive şi celelalte docu mulate de elevi şi mai ales remarca ing. Ioan Ruşeţ:
trul de urmărire zilnică a poziţiilor chimice. Mai dul de stat 119 tone po mente programatice adop deprinderile dobîndite cu „Pînă la clasa a X-a, prin
producţiei extragem cîteva concret, nu ştim ce încăr rumb. In sectorul zootehnic tate de Congresul al XIII- prilejul practicii desfăşu cunoştinţele şi pregătirea
exemple. Furnalul 3 : plan căm în furnale. Toate a- s-au realizat efectivele lea al partidului, din che rate în atelierele-şcoală, ca de care dau dovadă, elevii
zilnic 620 tone fontă ; rea glomeratoarele produc a- matcă, iar producţia de mările adresate ţărănimii re se realizează la nivelul pot fi încadraţi în catego
lizări : 270, 230, 297 tone. glomerat de calitate şi com lapte planificată a fost de de t o v a r ă ş u l Nicolae dezvoltării industriale în ria I profesională, iar la
Furnalul 4: plan zilnic poziţie constante. Cu ex păşită, atît la total cît şi Ceauşescu, secretarul gene ramura respectivă, dar şi absolvire lucrează la nive
1177 tone ; realizări: 510, cepţia aglomeratorului nos la marfă. în cele 11 luni ral al partidului — au fă a practicii directe în uni lul unui muncitor încadrat
443, 333 tone. Alarmant, tru. Cum să scoatem pro din ari s-au predat în plus cut o analiză temeinică a- tatea patronatoare". Preci în categoria a II-a“.
de-a dreptul. Notăm şi zile ducţie şi calitate în ase la fondul de stat 51 hl lap supra activităţii desfăşura zarea aparţine directorului Aceeaşi activitate susţi
mai bune, să zicem aşa. menea condiţii ? Furnalele te de vacă, preliminîndu-sc te în acest an, stabilind di liceului, prof. Doina Dunu. nută se desfăşoară în ate
Cu 1 267, 1 127, 1 048 .tone, „îngheaţă" adeseori, au ca pînă lâ finele anului a- recţiile de acţiune pentru Ceea ce fac elevii în a- lierul de prelucrare prin
dar şi altele cu 819, 850 to mers redus tocmai din ceastă cantitate să ajungă înfăptuirea sarcinilor ce tcliere avea să confirme a- aşchicre, condus de mais
ne. Oscilaţii de neîngăduit la 100 hl. cest lucru. La maşini de trul Ioan Mîrza, care, îm-
în mersul unor agregate GH. I. NEGREA Relevînd aceste realizări, MIRCEA LEPÂDATU injecţie, munca este îndru MINEL BODEA
cum sînt furnalele, a că în materialul prezentat în mată de maiştrii Silvia
ror primă caracteristică ar (Continuare în pag, a 2-a) . adunarea generală de Ma- (Continuare în pag. a 2-a) Borza şi Mafia Borza. Aici, (Continuare în pag. a 3-a)
